Ungaria își continuă rapida derivă către extremism și restaurează, unul după altul, simboluri ale perioadei iredentiste. Bustul dictatorului fascist Miklos Horthy, responsabil în perioada interbelică și în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial de politici revanșarde, antisemite și șovine, a fost amplasat în sediul Parlamentului de la Budapesta pentru a marca sărbătorirea a 82 de ani de la Diktatul de la Viena, prin care Ungaria, sprijinită de Italia lui Mussolini și Germania lui Hitler, a anexat Transilvania de Nord.
Bustul lui Horthy a ajuns în Parlamentul maghiar cu acceptul partidului de guvernământ FIDESZ, al premierului Viktor Orban.
Bustul criminalului de război a fost comandat și montat de partidul extremist Mișcarea Patria Noastră (Mi Hazank Mozgalom) în cursul zilei de marți, scrie publicația maghiară HVG. Totul s-a făcut cu girul FIDESZ, care – conform publicației 168.hu – a subliniat că nu există nicio lege sau regulă care să interzică prezența bustului lui Horthy în Parlament.
Amiralul Miklos Horthy a fost regentul Ungariei (în fapt, dictatorul țării) între 1 martie 1920 și 15 octombrie 1944. A ajuns la putere după retragerea trupelor române, care zdrobiseră regimul bolșevic al lui Bela Kun și ocupaseră Budapesta. Horthy a dus o politică revizionistă și revanșardă, proclamând – precum premierul Viktor Orban azi – că Ungaria trebuie să-și recapete teritoriile pentru a deveni “mare”, între granițele regatului din perioada medievală.
A ajuns la acest deziderat odată cu ascensiunea Germaniei naziste. Mai întâi a anexat vaste teritorii din Cehoslovacia în două etape, mai întâi prin Primul Diktat de la Viena, în noiembrie 1938, apoi în martie 1939. În 1940, a venit rândul României. După înfrângerea Aliaților în bătălia pentru Franța și scoaterea acestei țări din luptă, România a primit mai întâi ultimatum de la URSS, care a anexat Basarabia și Bucovina. Aapoi – pe 30 august 1940 – a urmat Al Doilea Diktat de la Viena, prin care Bucureștiul a fost obligat să accepte, sub „medierea” Germaniei naziste și a Italiei fasciste, să cedeze Transilvania de Nord, inclusiv tot Maramureșul și o mare parte din Crișana.
Lucrurile nu s-au oprit aici, iar Ungaria lui Horthy, care devenise un fidel și apropiat aliat al lui Hitler, a continuat să primească părți din prăzile Germaniei. În aprilie 1941, după ce trupele germane au zdrobit Iugoslavia, Ungaria a aenxat părți din această țară. Apoi, după iunie 1941, când a început războiul germano-sovietic și Wehrmachtul a înaintat spre Moscova, Miklos Horthy a primit și bucăți din Ucraina subcarpatică.
Politica regimului fascist al lui Horthy față de popoarele pe care le cotropise cu ajutorul Germaniei naziste a fost una violentă, de oprimare. S-a trecut la asimilarea forțată a minorităților, metodele brutale incluzând masacrare împotriva evreilor, românilor, sârbilor, slovacilor, ucrainenilor și rutenilor. În România au rămas de tristă amintire crimele în masă comise de maghiari în sate transilvane precum Ip și Trăsnea. Unui număr foarte mare de români i s-a schimbat forțat numele de familie, ca parte a politicii de maghiarizare forțată.