Se strânge lațul pentru cei implicați în scandaloasa afacere a celor 600 de BMW-uri pe care statul român le-a achiziționat cu bani europeni, în urma unei licitații cu dedicație, de la bunul prieten al președintelui Klaus Iohannis, afaceristul Michael Schmidt. Parchetul European condus de Laura Codruța Kovesi a anunțat că verifică procedura de achiziție care, în final, poate valora 20 de milioane de euro.
E vorba de un contract de 300 de mașini transformate în autospeciale pentru Poliție, cu dreptul Ministerului de Interne de a comanda încă 300 de mașini similare în aceleași condiții – în total, 600 de autoturisme, o comandă de-a dreptul uriașă chiar și pentru un producător auto major precum BMW.
Un caiet de sarcini atât de amănunțit încât nu corespundea cerințelor decât un anumit tip de BMW
Scandalul a izbucnit atunci când Sindicatul Europol al polițiștilor a semnalat condițiile absolut scandaloase în care s-a derulat așa-zisa licitație. Caietul de sarcini făcut de Ministerul de Interne condus de omul lui Iohannis și al sistemului, intangibilul Lucian Bode, conținea specificații atât de amănunțite, încât un singur model de mașină se potrivea: cel de la BMW. Unicul licitator a fost firma Automobile Bavaria, dealer BMW în România deținut de Michael Schmidt, prieten apropiat al președintelui Klaus Iohannis.
După ce scandalul a erupt cu putere în spațiul public, în ciuda încercărilor făcute de sistem de a bloca expunerea sa în televiziuni, Iohannis a făcut, pe 24 septembrie anul trecut, o declarație în care se arăta indignat: „Este inadmisibil, din punctul meu de vedere, ca numele meu și poziția mea să fie trasă într-o chestiune care poate fi verificată tehnic. (…) Eu n-am nicio treabă cu această achiziție“. Și Automobile Bavaria a dat publicității un comunicat în care anunța că Michael Schmidt nu are nicio implicare de ordin executiv la nivelul companiei.
Lucian Bode, sulfurosul ministru de Interne și secretar general al PNL – în ambele funcții a fost susținut de Iohannis –, a încercat o serie de diversiuni și minciuni care au întărit impresia că această afacere are rădăcini mult mai adânci. Bode a pretins că prevederile din caietul de sarcini le-ar fi făcut Cătălin Drulă, președintele USR, pe vremea când era ministru al Transporturilor. Apoi a acuzat că totul e o diversiune politică a USR și a dușmanilor României, care vor scandal înainte de votul privind intrarea țării în Spațiul Schengen.
Ambele afirmații s-au dovedit a fi simple diversiuni, dar televiziunile de știri deținute de oligarhi au preluat din zbor tema și au pornit o campanie de demonizare a celor care îndrăzniseră să scoată la iveală matrapazlâcurile.
Kovesi a fost demisă din fruntea DNA, în 2018, de Klaus Iohannis. Acum, procuroarea-șefă a Parchetului European e pe primul loc în preferințele românilor la o eventuală candidatură la președinție, în 2024
Interesant este că Laura Codruța Kovesi, procurorul șef al Parchetului European care anchetează acum dosarul achiziției BMW-urilor de către Poliția Română, a fost dată afară în 2018, din poziția de procuror-șef al DNA, chiar de Klaus Iohannis. La vremea respectivă, PSD-ul condus de Liviu Dragnea și televiziunile oligarhilor purtau un asalt neîntrerupt, de ani întregi, la Kovesi și DNA – desemnați inamicii publici ai sistemului care controlează țara. Ministrul Justiției, Tudorel Toader, a cerut revocarea Laurei Codruța Kovesi, iar Klaus Iohannis a semnat revocarea. Curtea Constituțională și-a încălcat propriile regulamente și a dat o hotărâre special pentru procuroarea șefă a DNA, interzicându-i dreptul la apărare.
Kovesi a relatat ulterior că Iohannis i-a cerut inițial să-și dea singură demisia. Ea l-a refuzat, așa că președintele României a demis-o. Apoi, Guvernul României a încercat să-i fabrice dosare și s-o împiedice să candideze la șefia nou-înființatului Parchet European. Kovesi a depășit aceste obstacole și a dat în judecată România la CEDO. Curtea Europeană a Drepturilor Omului a condamnat țara noastră în acest dosar, constatând că prin decizia CCR i-a fost interzis dreptul la apărare Codruței Kovesi.
Procuroarea este și azi, la 5 ani distanță, o sperietoare pentru tot sistemul aflat la putere în România. PSD, PNL și oligarhii deținători de televiziuni se tem că Laura Codruța Kovesi ar putea intra la anul în cursa pentru președinție. Un sondaj de opinie realizat la începutul acestui an de un institut sociologic din străinătate, necontrolat de sistemul din România, a relevat că Laura Codruța Kovesi e între primii doi favoriți la președinție în preferințele publicului, alături de Mircea Geoană. Kovesi ar câștiga alegerile cu oricare dintre candidații veniți de la PSD ori PNL, releva sondajul făcut în ianuarie.
Conform sondajului făcut de compania Atlas Intelligence, care are un portofoliu important în alte țări, Laura Kovesi era în ianuarie pe primul loc în topul preferințelor românilor la eventualele alegeri prezidențiale – cu 22,6%. Pe locul doi se afla Mircea Geoană – cu 19,2%, iar pe locul trei, extremistul George Simion – cu 12,9%. Liderii PSD și PNL nu inspiră aproape nicio încredere românilor. Ciolacu avea doar 8,5% intenție de vot, iar Ciucă – 6,1%!
Într-un eventual tur II de scrutin la prezidențiale, Kovesi ar câștiga împotriva oricărui alt contracandidat – conform sondajului Atlas Intelligence.
Aceste rezultate explică de ce institutele de sondare a opiniei publice din România, controlate de partide și oligarhi în covârșitoarea lor majoritate, nu-i includ niciodată sau aproape niciodată pe Kovesi și Geoană în măsurători. Nici sondajul făcut de compania de sondare din străinătate n-a fost preluat de televiziuni și de publicațiile arondate banilor publici împărțiți de PSD și PNL.