Președintele ucrainean Volodimir Zelenski i-a invitat pe ex-cancelara germană Angela Merkel și fostul președinte francez Nicolas Sarkozy să vină personal în orășelul Bucea, unde în urma rușilor s-au descoperit, sâmbătă seara, sute de civili masacrați pe străzi. Zelenski îi cheamă pe cei doi foști conducători ai principalelor puteri europene ca să vadă cu ochii lor unde a dus politica de concesii pe care au dus-o față de Putin și regimul său criminal.
Într-un mesaj video postat pe contul de Telegram al lui Anton Gerașcenko, consilier al Ministrului de Interne de la Kiev, Volodimir Zelenski spune, referindu-se la Merkel și Sarkozy: „Să vadă la ce a dus politica de concesii față de Rusia în 14 ani”.
Zelenski a avut un mesaj foarte dur și pentru mamele soldaților ruși prezenți în Ucraina: „Vreau ca fiecare mamă a fiecărui soldat rus să vadă trupurile celor uciși la Bucea, la Irpin, la Hostomel. Ce au făcut ei? De ce au fost uciși? Ce a făcut omul care se plimba cu bicicleta pe stradă? De ce au fost torturați până la moarte civili obișnuiți dintr-un oraș obișnuit și pașnic? De ce au fost strangulate femei după ce li s-au smuls cerceii din urechi? Cum au putut fi violate și ucise femei în fața copiilor? Cum au putut fi profanate cadavrele lor chiar și după moarte? De ce au strivit trupurile oamenilor cu tancurile? Ce a făcut orașul ucrainean Bucea Rusiei voastre? Cum au devenit posibile toate acestea? Mame de ruși! Chiar dacă ați crescut jefuitori, cum de au devenit și ei măcelari? Nu puteați să nu fiți conștienți de ceea ce este în interiorul copiilor voștri. Nu puteați să treceți cu vederea faptul că sunt lipsiți de tot ce este uman. Fără suflet. Fără inimă. Au ucis în mod deliberat și cu plăcere!“.
Mesajul lui Zelenski a fost însă mult mai amplu și mai complex. Iată o parte din ideile principale
„Va exista, cu siguranță, un nou pachet de sancțiuni împotriva Rusiei. Dar sunt sigur că nu este suficient. Sunt necesare mai multe concluzii. Nu doar despre Rusia, ci și despre comportamentul politic care a permis de fapt ca acest rău să vină pe pământul nostru.
Astăzi se împlinesc 14 ani de la summitul NATO de la București. Atunci a existat o șansă de a scoate Ucraina din «zona gri» din Europa de Est. Să ieșim din «zona gri» dintre NATO și Rusia. Din «zona gri» în care Moscova crede că i se permite orice. Chiar și cele mai îngrozitoare crime de război.
Sub declarații diplomatice optimiste că Ucraina ar putea deveni membră a NATO, în 2008 s-a ascuns refuzul de a accepta Ucraina în Alianță. S-a ascuns frica absurdă a unor politicieni față de Rusia.
Au crezut că, refuzând Ucraina, vor putea să liniștească Rusia, să o convingă să respecte Ucraina și să trăiască normal alături de noi. În cei 14 ani care au trecut de la acea eroare de calcul, Ucraina a cunoscut o revoluție și opt ani de război în Donbas. Iar acum ne luptăm pentru viață în cel mai cumplit război din Europa de la cel de-al Doilea Război Mondial încoace.
Îi invit pe doamna Merkel și pe domnul Sarkozy să viziteze Bucea și să vadă la ce a dus politica de concesii către Rusia în 14 ani. Să vadă cu ochii lor bărbații și femeile ucrainene torturate.
Vreau să fiu înțeles corect. Noi nu dăm vina pe Occident. Nu învinovățim pe nimeni în afară de armata rusă care a făcut acest lucru împotriva poporului nostru. Și pe cei care le-au dat ordine. Dar avem dreptul să vorbim despre indecizie. Despre drumul spre un astfel de Bucea, spre un astfel de Hostomel, spre un astfel de Harkov, spre un astfel de Mariupol. Noi nu avem indecizie. Indiferent dacă suntem într-un anumit bloc sau nealiniați, înțelegem un lucru: trebuie să fim puternici.
În urmă cu 14 ani, liderul Rusiei le-a spus la București liderilor occidentali că nu există o țară ca Ucraina. Iar noi dovedim că există o astfel de țară. A fost și va fi.
Nu ne vom ascunde în spatele celor puternici din această lume. Nu vom implora pe nimeni. Sincer, nu ar fi trebuit să cerem ajutor cu arme pentru a ne proteja de acest rău care a venit pe pământul nostru. Toate armele necesare ar fi trebuit să ne fie date oricum – fără cereri. Pentru că ei înșiși și-au dat seama ce rău a venit și ce a adus cu el.“
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Cum este posibil ca Germania să închidă toate centralele nucleare și să se abandoneze în brațele Rusiei lui Putin, iar Franța să anunțe recent că mai construieste 14 în regim de urgență? Fractură de imaginație și lipsă de viziune comună în varful UE, cu Rusia rânjind din umbră și manipulând prețurile în creștere continuă.
Vizita janică a lui Emmanuel Macron la Moscova a avut un efect rapid și tulburător exact acolo unde nu se aștepta nimeni: liderul francez, îngrozit de atitudinea și planurile rudimentare ale lui Putin, a decis imediat că Franța (dar și Europa) nu se poate baza pe Rusia ca furnizor de materie primă pentru energie. Ai putea zice și că este posibil ca lucrurile să fi stat invers: Macron luase decizia, dar avea nevoie de o logică argumentare.
La doar două zile de la ciudata întâlnire, Franța dă cu tifla uriașei benzinării-stat Rusia și anunță că se concentrează către independența energetică totală prin construirea de urgență a unor noi centrale nucleare. Buuum! Furați de imaginația iminentului război, nimeni nu observă grozăvia; știrea trece aproape nebăgată în seamă.
Imediat, îți pui problema germană: speriați de accidentul Fukushima, furați de vălul soluțiilor la problemele climatice, nemții, prin visătoarea (câteodată) Angela Merkel, anunțau în 2011 că închid de urgență toate centralele nucleare și se bazează pe livrările de gaze din Rusia, mai ales că planurile Nord Stream 2 erau palpabile.
S-a mai scris despre decizia bizară a Germaniei de a închide deja reactoarele de la Brokdorf, Grohnde și Gundremmingen C, operate de E.ON și RWE, după 35 de ani de funcționare, dar și despre planurile pentru ultimele trei: Isar 2, Emsland și Neckarwestheim II, care vor fi scoase din circuit până la sfârșitul lui 2022. Nu voi insista pe subiect, pentru că aceasta nu este o analiză despre energie, dar voi sublinia consecințele acestei decizii și ale altora la fel de toxice.
Sub pretextul migrării către energia verde, dar cu coșmarul unui posibil accident devastator, cu imaginația stimulată de catastrofa de la Fukushima, Angela Merkel a luat una dintre deciziile care vor marca viitorul Germaniei și al UE în perioada următoare. Decizia a fost anunțată inițial de ministrul Guido Westerwelle tocmai pentru a testa răspunsul inițial al opiniei publice germane. Angela avea stofă de supraviețuitor și asta s-a văzut bine în cei 16 ani de cancelar. Nu a fost singura decizie toxică luată de Merkel în decursul (prea) lungii sale domnii: rămâne de pomină încapațânarea aproape prostească prin care Germania a invitat practic milioane de musulmani să emigreze în direcția ei.
Și aici există, bineînțeles, un pretext care sună bine, umanitar, însa rezultatul este unul catastrofal și îl putem vedea astazi clar: numai în 2015 au intrat in Germania, oficial, 890.000 de imigranți.
Și iată cum un conducător bun, care a condus țara bine, care a făcut foarte multe lucruri bune, a ajuns – în special din cauza unui mandat prea lung – să ia decizii monumental greșite pentru viitorul țării sale. Decizii cu care UE și întreaga planetă se spală pe cap în zilele noastre. Orașe sau măcar cartiere întregi din Germania sunt sufocate de imigranți neintegrabili, autocratul Erdogan ajungând chiar să-i îndemne pe turcii musulmani din Germania să facă mulți copii și să colonizeze efectiv țara. Siguranța oamenilor a scăzut dramatic, iar teama de terorism a crescut exponențial, ca să nu vorbim de costurile incredibile ale țării cu o asemenea migrație în masă.
Angela Merkel, Vladimir Putin și labradorul cu care dictatorul rus a primit-o la Mosviva, în 2007
Legi neadaptate la secolul XXI au permis o „domnie” prea lungă, iar Merkel nu a rezistat tentației de a privi cu naivitate și insuficiență analiza critică spre viitor. Și asta i se poate reproșa masiv atâta vreme cât cancelarul german avea la dispoziție și analiști mai puțin visători în jurul său.
De pildă, lui Vladimir Putin i-au strălucit ochii încă de la anunțul din 2011 făcut de Merkel despre închiderea centralelor nucleare. Și-a dat seama imediat că va putea manipula măcar parțial cea mai influentă țară din UE. S-a „jurat pe roșu” în limba germană că poate fi un partener constant, fidel și de încredere. Nemților, cărora le place să audă ce-și doresc, le-a sunat bine.
Șiret, pentru a-i cânta în strună lui Merkel și a valida „analizele” ei (care favorizau indirect și postura de principal furnizor de gaze al Rusiei către Germania), Vladimir Putin joacă un teatru ieftin și, în 2011, „impresionat” de evenimentele de la Fukushima, „solicită și el, intern, o analiză a viitorului sectorului nuclear din Rusia”.
„Apocalipsă”, urlă presa îngăduitoare din Germania! „Apocalipsă”, răspunde cea de la Moscova, „vă ajutăm noi să fiți în siguranță”.
Ce circ ieftin ! Aveți aici articolul publicat acum 11 ani de Hotnewspe această temă. Cât de prost sau măcar cât de naiv să fii să crezi în sinceritatea lui Putin, chiar și în 2011? Putin primise cadou de ziua sa, la împlinirea vârstei de 54 de ani, pe 7 octombrie 2006, vestea asasinării jurnalistei incomode Anna Politkovskaia. Cadou de ziua sa, a dictatorului de la Kremlin! Tu, cititorule exigent, ce ai primit cadou la ultima ta aniversare? Să nu credeți cumva că de la înalțimea postului de cancelar al Germaniei a existat vreodată vreun dubiu în legătură cu cine a comandat asasinatul.
Cu un cinism înfiorător, Putin avea să declare după moartea Annei Politkovskaia, despre dezvăluirile monumentale ale acesteia: „Jurnaliștii ar trebui să știe – în orice caz, experții înțeleg foarte bine – că influența ei asupra vieții politice din Rusia a fost extrem de nesemnificativă”. Nici măcar asta nu a lămurit-o pe Merkel cu cine negociază viitorul energentic al Germaniei.
Să nu credeți cumva că până in 2011, dar si ulterior, Putin fusese în pericol de a fi sanctificat: Boris Nemțov (2006), Alexandr Litvinenko (2006), jurnalistul Mihail Bekețov (2008), avocatul Stanislav Markelov (2009), jurnalista Anastasia Baburova de la „Novaia Gazeta” (2009), Natalia Estemirova (2009), magnatul Boris Berezovski – „sinucis” la Londra (2013) sau actorul-opozant Alexei Davotcenko (2014), toți constituiau cazuri cu victime despre care Angela Merkel avea informații solide. Și obiceiul lui Putin de a-și asasina criticii a continuat până azi.
Cu toate astea, Angela Merkel a decis să abandoneze energetic și pe termen lung Germania în brațele Rusiei lui Putin. Greu de înțeles, nu-i așa? Azi e greu de priceput, dar la vremea respectivă lucrurile se desfășurau pas cu pas. Erau totuși clare și atunci apucăturile lui Vladimir Putin și ale Rusiei în general, dar Merkel a decis să se uite în altă parte.
Evident, rezultatul „analizei” despre viitorul energiei nucleare în Rusia, cerut de Putin, nu a mai fost niciodată făcut public. Îl putem ghici lejer având în vedere importanța Rosatom, înființată chiar de Vladimir Putin (!!!) în 2007, și disperarea de a vinde în continuare reactoare nucleare chiar unor țări din UE (Ungaria, de pildă). Delirant, nu-i așa?
Astăzi, dacă mă întreabă cineva în biserică despre „ultima țară care ar abandona energia ieftină nucleară”, aș răspunde instinctiv: Rusia lui Putin!
Sintetizat, aș spune că lipsa de viziune a Angelei Merkel a fost evidentă, toleranță cu miros de indulgență parfumată și flambată „à la Ribentropp-Molotov”, chestie care s-a dovedit cinică, toxică și care a trădat definitiv atât pretextele care sunau frumos, dar mai ales valorile Uniunii Europene, expuse emfatic de către liderii germani. Că la discursuri se pricep toți!
Angela Merkel nu s-a oprit la a se încăpățâna pe subiectul renunțării la energia nucleară, ci și-a căutat imediat parteneri și aliați pentru aceste visătoare idei. Așa s-a ajuns la o confruntare dură între un bloc filo-german (cu vise rusești) binevoitor și indulgent cu Putin și cu Rusia (Germania, Austria, Spania, Danemarca, Luxemburg) contra statelor mai pragmatice care – sub acest aspect – dau de înțeles că au învățat ceva din istorie (Franța, Polonia, Ungaria, la care putem adăuga opoziția acerbă a SUA față de Nord Stream 2).
Care este lecția pentru România
Trebuiesc finalizate toate reactoarele de la Cernavodă. Cu orice preț, de către stat, pentru români, fără intermediari și șmecheri infiltrați.
Energia ieftină a lor, combinată cu cea produsă de Hidroelectrica, trebuie dată cetățenilor României, și nu oferită la export pentru speculă! Astăzi, Hidroelectrica vinde megawatt-ul pe piața spot cu 1.000% profit, iar oamenilor li se dublează facturile. Pentru această orgie economică, contactați Guvernul PNL-PSD!
Germania, Austria, Olanda sau Spania NU sunt referințe pentru România când vine vorba de pericolul rusesc Din contră.
În materie de securitate nu există decât un singur reper pentru noi: SUA (fără lideri ca Trump!). Ifosele și angoasele francezilor, de pildă, aliatul important cu cea mai mare rată de capitulare din istoria imediată, nu valorează nimic pentru România. Macron tot bate câmpii despre armata UE. Aiureli!
Prostia și ticăloșia liderilor nu au legătură cu naționalitatea. Da, unele sisteme ale țărilor democratice importante corectează ulterior gafele acestor lideri, și asta e important de știut, dar mitul că pașaportul colorat altfel oferă automat inteligență, viziune și integritate este un basm. A nu se traduce prin „Capul sus, liderii noștri nesăbuiți sunt la fel ca ai lor!”. Nu! În plus, ai noștri sunt și rudimentari.
Nu mai alimentați de la Lukoil sau Gaƶprom, nu mai cumpărați produse rusești! Orice prosperitate a Rusiei mărește tentația împotriva României, iar profitul rusesc poate deveni invers proporțional cu libertatea noastră.
Inevitabilul se întâmplă: renunțarea celei mai puternice economii din UE la energia atomică ieftină a contribuit masiv (însă numai după finalizarea Nord Stream 2) la creșterea explozivă a prețurilor – evident, totul sub atenta manipulare a Gazprom și a (din nou) câștigătorului Vladimir Putin.
Trecerea de la energia atomică la cea verde se putea face și fără ca UE să îngrașe imperialismul rus
A venit momentul să ne punem câteva întrebări.
Oare de când un accident nuclear în Europa este considerat „pericol” doar pe teritoriul țării unde se întâmplă accidentul?
Care e logica prin care Germania anunță o asfel de initiațivă fără o dezbatere largă în UE și o sincronizare pe măsura subiectului?
Cum se poate ca tu, Germania, să închizi toată energia atomică ieftină, să îngrași până la saturație militară cotropitorul (istoric vorbind) rus, iar Franța, peste granița cu tine, să aibă 56 de reactoare nucleare? Catastrofa de la Cernobâl, de exemplu, a afectat în primul rând Belarus, iar Fukushima – Oceanul Pacific.
Și o întrebare foarte românească: voi, cei care luați asemenea decizii (de tipul celei nemțești în privința centralelor nucleare), sunteti proști, ticăloși sau o combinație imposibil de detectat?
Faptul că Nord Stream 2 așteaptă doar să fie deschis, momentul ales al exploziei prețurilor, împletirea aproape browniană a prostiei cu incompetența, cu lipsa de viziune, cu rezerve mici de gaze la nivel UE, cu trădare, cu ticăloșie, cu dorința de speculă a multora (inclusiv intern), cu șpaga și corupția, dar și cu șantajul de stat rusesc, completată cu niște fanfaroni politici atât de jalnici încât au liberalizat prețurile la gaz și electricitate în cel mai prost moment posibil, toate au generat situația energetică grea la nivel de UE, dar și îngrozitoare, catastrolafă la nivelul țării noastre.
Pentru ce au făcut guvernanții, oamenii ar trebui să iasă în stradă și să schimbe Guvernul și Parlamentul. La noi e însă liniște, ne uităm că sunt creșteri (mai mici) de prețuri și la alții. Pentru că așa suntem noi: când alții fac prostii, noi ținem morțis să-i consolăm, dovedindu-le că se poate mai rău.
Adevărul e ca Macron a plecat îngrozit de la Moscova. Putin l-a convins în câteva ore să ia decizii în sensul construirii unei securitati energetice în direcția opusă complet Rusiei: construcția a până la 14 noi centrale nucleare și abandonarea gazului.
Ca picanterie năucitoare, rușii îi ceruseră președintelui francez (ce tupeu!) să-i facă test PCR înaintea întâlnirii cu Putin, dar Macron, realizand ridicolul, a avut inspirația să-l refuze: nu se întâlnea Dumnezeu cu un pământean amărât. Rezultatul a fost o masă luuuuungă, de 6 metri, deasupra căreia sunetul circula lent, greoi și fără rezultat.
Parodie după întâlnirea Putin – Macron: Cina cea de taină de la Kremlin
Timp de mai multe ore, Surdul mincinos și Mutul cu gândul la propriul calendar electoral au mimat comunicarea. Frumoasă e și comparația cu vizita lui Olaf Scholz, câteva zile mai târziu. Supus aceleiași absurde pretenții (un fel de „descalță-te la ușă!”), cancelarul german a refuzat și el predarea ADN-ului său către dictatorul rus, dar a acceptat umil un test PCR făcut în prezența personalului medical rus.
Exemplul e superb, comparația este elocventă. EXACT asta este diferența dintre toleranța și cinismul german fată de Putin și normalitatea relației atunci când vine vorba de (prea) eternul, periculosul și veșnic mincinosul partener.
Să nu uităm: atunci când toată lumea se gândea cum să ajute Ucraina să-și apere teritoriul (nu altceva), Germania se remarca prin a trimite 5.000 de căști de protecție. Primarul Kiev-ului, fostul boxer Vitali Klitschko, a avut o replică memorabilă, întrebându-se public dacă „data viitoare ne vor trimite perne?”.
Apropo, nonșalanța cu care se discută azi despre reflexul de a minți al lui Vladimir Putin este tulburătoare și aproape dezarmantă.
Putin, Erdogan, Orban
De ce nu-l izolează UE si SUA complet?
Pentru că există Viktor Orban, care visează să pună mâna, cumva, pe Transilvania și Nordcarpatia ucraineană.
Pentru că există Erdogan, care și-ar dori Armenia, Crimeea tătară și renașterea Imperiului Otoman.
Pentru că există lideri germani care și-ar dori ca națiunea lor s-o ducă bine chiar și ignorând principii și valori aclamate anterior.
Pentru că există Boris englezul, care vrea să-și salveze scaunul de lider mincinos al Europei Occidentale jucând rolul intransigentului față de Rusia.
Pentru că există o Europă îmbuibată, leneșă și prea lentă în a reacționa la probleme grave.
Și pentru că există 75 de milioane de americani care cred sincer că le-a fost furat votul și li s-a nedreptățit clovnul cu nume de Cartoon Network, individ care s-a dovedit a fi nu numai pionul perfect al rușilor la conducerea Americii, dar și cel mai nefericit personaj ajuns vreodată lider mic al unei țări mari. Ever!
Putin rânjește din umbră ca o vrăjitoare sinistră, înfigându-și și mai adânc unghiile-i murdare de sângele criticilor săi în trupul Ucrainei. Singura diferență dintre dorința de libertate a tinerilor ucraineni și a celor români este că primii s-au născut cu blestemul de a fi câteva sute de kilometri mai aproape de Rusia. Altceva, nimic.
Putin o să anunțe, imediat după invazia parțială, o creștere a volumului de gaze către șantajabila UE (dacă nu o fi primit deja asigurări de la Scholz că va deschide de urgență Nord Stream 2), iar multe dintre păcate îi vor fi șterse, așa cum au fost amnistiate nemțește și crimele sale împotriva jurnaliștilor și a opozanților.
UE se trezește încet-încet, realizând că a pariat nemțește pe calul necâștigător, și demarează discuții despre viitorul gazului în Europa, discuții care ar fi trebuit avute cu peste 10 ani in urmă.
La aproape 20 de ani distanță, ca un adevărat oracol, tot ce a scris Anna Politkovskaia despre Putin s-a adeverit. Dar, exact ca și cu Hitler în 1939, problema nu e că nu sunt semne suficiente, ci că nu le citește cine trebuie.
Nemții s-au decis să trateze serios problema imunizării populației împotriva Covid-19: cancelarul Angela Merkel a anunțat că, până la sfârșitul verii, toată populația (peste 83 de milioane de locuitori) va fi vaccinată.
Anunțul a fost făcut joi și pune capăt unei perioade destul de confuze, în care grupări anarhiste și extremiste, alimentate de “fabricile” de fake-news ale Rusiei, au încercat să producă o mișcare de masă împotriva guvernului și a măsurilor de prevenire a infectării.
S-a ajuns la proteste de stradă și la încăierări cu poliția promovate apoi intensiv de trolii ruși pe rețelele de socializare drept dovada că “lumea se revoltă împotriva Ocultei Mondiale”.
Merkel a explicat că vaccinurile reprezintă soluția la criza sanitară din ultimul an și că nu sunt probleme să fie adaptate imediat la noile variante de coronavirus care apar pe parcurs, scrie Reuters.
Germania ar urma să ajungă la numărul necesar de vaccinuri în trimestrul trei al acestui an, iar după ce își va imuniza populația, va dona o parte din rezerve către alte țări care au nevoie. “Până la sfârșitul verii vom vaccina fiecare german”, a anunțat Merkel.
În România, potrivit datelor oficiale, până pe 20 ianuarie fuseseră administrate 302.570 de vaccinuri, din care 296.756 de persoane cu prima doză și 5.814 persoane cu a doua doză.
După ce, inițial, campania a înregistrat probleme serioase, vaccinarea a luat viteză. La ușa doctorilor au ajuns inclusiv conspiraționiști. Ion Cristoiu, important vector de difuzare a dezinformărilor și de răspândire a neîncrederii în vaccin, a fost printre primii care s-au bulucit în centrele de vaccinare, să se imunizeze. Ulterior, el a pretins că a făcut acest lucru forțat de Ocultă.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Uniunea Europeană a fost pe punctul de a suferi o ruptură catastrofală și iremediabilă în noaptea de 7 spre 8 aprilie 2020, sub presiunea crizei provocate de pandemia de coronavirus, a dezvăluit Bruno Le Maire, ministrul francez al Economiei, într-un interviu acordat publicației germane Der Spiegel.
Oficialul francez a povestit că soarta UE a atârnat, realmente, de un singur fir de păr, și că situația a fost salvată de câțiva oameni, în cele din urmă.
Ministrul francez al economiei povestește că soara Uniunii Europene a atârnat de un fir de păr în noaptea de 7 spre 8 aprilie, când s-a evitat la limită o catastrofă
În noaptea de 7 spre 8 aprilie 2020 a avut loc o conferință video a miniștrilor de finanțe din Uniunea Europeană, în care se dezbătea problema financiară și economică provocată de criza Covid-19. “Europa a evitat catastrofa la milimetru în acea noapte”, spune acum Bruno Le Maire în Der Spiegel, preluat de rfi.ro.
”Negocierile au fost extrem de dificile și dure și chiar și după câteva ore nu ne puseserăm încă de acord. În jurul orei 5.00 dimineața, am spus că era rușinos faptul că, într-un moment în care acest continent își număra morții, toată lumea se uita la bugetul propriu, la propriile lui rezerve în euro. Mi-a fost foarte teamă că totul se va sfârși cu un dezastru”, relatează francezul.
Situația s-a deblocat foarte greu, prin eforturile tuturor, dar mai ales ale câtorva persoane. ”Aș fi mai înclinat să spun că președintele francez (Macron – n. red.) și trei femei au salvat acest continent pe fondul uneia dintre cele mai grave crize ale sale: Angela Merkel, Ursula von der Leyen și Christine Lagarde, șefa Băncii Centrale Europene, care inițial a pus la dispoziție 750 de miliarde de euro, apoi încă 600 de miliarde. Este fără precedent în istoria Europei. Acest lucru arată, de asemenea, că avem valori diferite aici, comparativ cu SUA și China”, a comentat Bruno Le Maire.
Compromisurile tuturor și planul anunțat de Merkel și Macron au deblocat situația
Compromisuri au făcut însă cu toții. Francezii au renunțat la a include în planul de redresare economică plata datoriilor vechi ale altor țări – obiecție ridicată de Germania. S-a evitat menționarea obligațiunilor Euro sau Corona – de asemenea, neacceptate de nemți.
La câteva zile după ce proiectul pachetului de salvare scos astfel la liman a fost transmis Comisiei Europene, în scenă au apărut Merkel și Macron, care au anunțat planul franco-german de redresare prin care cele două țări veneau cu 500 de miliarde de euro și își asumau în comun datoriile.
Ministrul francez spune că, deși situația este mult mai bună acum, pericolul n-a trecut în totalitate, pentru că există încă 4 țări care fac opoziție: Austria, Olanda, Danemarca și Suedia. Sunt însă semne că acestea pot fi convinse să renunțe la veto.
Conform planului de salvare, România primește 33 de miliarde de euro pentru marile proiecte de infrastructură și de modernizare
Conform planului de redresare economică susținut de “motorul” franco-german, țările UE ar urma să primească, pentru a-și finanța economiile, 750 de miliarde de euro. României îi revin 33 de miliarde de euro din acest buget.
Oficialii români din Comisia Europeană au explicat că acești bani vor putea fi cheltuiți “aproape pe orice”, mai puțin pe pensii, salarii, ajutoare sociale.
Dar se vor putea finanța, în schimb, autostrăzi, aeroporturi, căi ferate, școli, spitale, modernizarea și tehnologizare administrației și a învățământului etc. Totul, pe repede înainte, banii urmând a fi alocați în procedură simplificată.
Este cea mai mare sumă alocată pentru investiții și modernizare de care a dispus vreodată România. 21 de miliarde din acești bani vor fi nerambursabili, iar 12 miliarde – împrumuturi în condiții foarte avantajoase (cu dobândă aproape 0).
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Comisia Europeană propune astăzi un plan de salvare pentru ţările afectate de pandemia Covid-19, în valoare de 750 de miliarde de euro, anunţă EUObserver.
Aaprobarea alocării acestei sume imense este un proces complicat, din cauza diferendelor dintre ţările bogate şi cele mai sărace, ceea ce ar putea necesita chiar „summit”-uri personale în care procesul să fie deblocat.
Pe acest teren al relaţiilor directe, liderii Germaniei şi Franţei au dat primul semn de impulsionare a negocierilor, chiar dacă suma pe care ei o susţin diferă de cea anunţată azi de Comisie.
Cancelarul german Angela Merkel și președintele francez Emmanuel Macron și-au exprimat deja disponibilitatea de a sprijini un fond de 500 de miliarde de euro, finanțat cu datorii europene, care ar fi injectat în totalitate sub formă de subvenții. Scepticii acceptă crearea fondului, dar cer să-l limiteze la doi ani și să fie canalizat sub formă de împrumuturi.
Ursula von der Leyen, șefa Comisiei Europene, încearcă să găsească un compromis între cele două poziții care să faciliteze aprobarea rapidă atât a planului de recuperare, cât și a cadrului financiar multianual (2021-2027) al UE, de care este legat ajutorul asupra căruia au convenit liderul francez și cel german.
Grupul „ofensiv” al Comisiei, condus de francezul Thierry Breton și de italianul Paolo Gentiloni, solicită o propunere echivalentă cu 10% din PIB-ul UE, adică 1.500 de miliarde de euro, proiect care va ieși la lumină azi, din ședința de la Bruxelles.
Acest lucru ar permite economiei europene să ofere balansul pe care Bruxelles-ul așteaptă să-l piardă într-un an și să transmită un semnal puternic piețelor privind apărarea monedei unice.
„Pentru prima dată, [nordul și sudul] avem un numitor comun despre obiectivele pe care le împărtășim pentru viitor”, a declarat marți, la o întâlnire organizată de think tank-ul FEPS, comisarul european pentru Economie, Paolo Gentiloni.
Francezul Thierry Breton și italianul Paolo Gentilloni
În absența cifrei finale, Ursula Von der Leyen are deja conturată o structură aproape definitivă a planului. Intenția sa este să propună creșterea temporară a pragului de resurse proprii ale UE din bugetul clubului (un fel de plafon de cheltuieli), care ar merge de la 1,2% la 2% din Venitul Național Brut al UE.
Marja suplimentară, de peste 100 de miliarde de milioane de euro, ar fi utilizată sub formă de garanții de stat pentru emiterea de datorii comune ale UE. Emisiunea ar putea varia de la 300 de miliarde de dolari la 500 de miliarde de dolari și ar fi amortizată pe viitoarele cadre bugetare ale UE, pe o perioadă de 20-30 de ani.
Resursele obținute astfel vor fi canalizate, cu prioritate, către statele și sectoarele cele mai afectate de pandemie. Banca de investiții Goldman Sachs estimează că Spania ar putea primi între 65 și 100 de miliarde de euro, echivalent cu 5-8% din PIB-ul ţării.
Planul va fi articulat în trei piloni
Noua Comisiei Europeană, condusă de Ursula von der Leyen, şi-a intrat în rol
Primul pilon (80% din bani) va fi destinat recuperării economiilor ţărilor UE, dar fără a pierde din vedere prudenţa macroeconomică (mărirea deficitelor). Sumele vor merge către acoperirea cheltuielilor statelor din cauza scăderii veniturilor lor bugetare urmare a crizei Covid.
Sistemului îi lipsește „dinții”, adică agresivitatea sa redusă înseamnă că majoritatea recomandărilor sunt ignorate an de an de către statele membre, potrivit unor surse comunitare.
Al doilea pilon al planului, de aproximativ 15%, va merge „la relansarea economiei”, potrivit unor surse comunitare. Este vorba despre consolidarea planului de investiții cunoscut sub numele de InvestEU. Dar include și două mari noutăți. Un element de finanțare a ajutoarelor pentru companii din sectoare a căror vulnerabilitate a fost dezvăluită în timpul pandemiei, cum ar fi asistența medicală și produsele farmaceutice. Și un instrument care să faciliteze recapitalizarea companiilor din țările care întâmpină dificultăți bugetare și nu își pot permite asta din conturile publice.
Vicepreședintele executiv al Comisiei Europene, Margrethe Vestager, a explicat, luni, că Germania concentrează 47% din toate ajutoarele de stat aprobate de Bruxelles. Acestea sunt urmate, la mare distanță, de Italia (18%), Franța (16%) și Spania (4%).
Al treilea pilon, care ar absorbi aproximativ 5% din plan, va fi utilizat pentru a consolida mecanismele de protecție civilă și de urgență deja disponibile pentru UE.
Noi impozite pentru finanţarea recuperării economice
De asemenea, Comisia intenționează să propună noi surse de finanțare pentru bugetul UE, prin impozite legate de cele două domenii principale ale programului său: Mediu și Digital.
Aprobarea de către Comisie a planului de marți marchează începutul unei dezbateri previzibil tensionate în Consiliul UE.
Președintele Consiliului, Charles Michel, a declarat marți că este încrezător că diferențele pot fi soluționate cât mai repede posibil, având în vedere urgența nevoii de recuperare. Dar este un proces complicat și care în aproape toate etapele sale necesită unanimitatea celor 27 de state UE.
În plus, extinderea plafonului de cheltuieli al bugetului UE va necesita aprobarea parlamentelor tuturor partenerilor, ceea ce poate duce la un proces de ratificare complicat, având în vedere fragmentarea în multe dintre ele. Acest lucru ar putea întârzia demararea sa, ceea ce afectează mai ales țările din sudul continentului.
Sarcina legislativă necesară pentru întregul plan este, de asemenea, considerabilă. Comisia Europeană va aproba miercuri toate proiectele care trebuie să servească drept bază, care includ 12 regulamente, modificarea altor șase regulamente, o decizie a Consiliului și a Parlamentului, modificarea acordului bugetar instituțional și, poate cel mai delicat, modificarea Deciziei Consiliului de stabilire a plafonului de cheltuieli.
Instituțiile au arătat deja în timpul crizei că procesul legislativ poate fi accelerat până la extreme fără precedent, așa cum s-a observat odată cu relaxarea normelor privind ajutoarele de stat și cu reforma regulilor fondurilor structurale, pentru a accelera plata lor. „Dacă există un acord politic, termenele și procedurile nu vor fi un obstacol”, prezice o înaltă sursă comunitară. Michel și Von der Leyen trebuie să găsească acum acel acord politic care permite sosirea primelor fonduri de recuperare în acest an.
Siegfried Mureşan: „Este cel mai ambițios proiect comun de combatere a pandemiei”
Siegfried Mureşan, europarlamentar PNL din Grupul PPE, a publicat pe pagina sa de socializare un mesaj entuziast despre planul pregătit de Europa pentru refacerea economiilor din UE după pandemie. Redăm textul integral.
„Zi importantă pentru toți europenii: astăzi, la ora 14.30, în Parlamentul European, va fi prezentat Planul de redresare după criza generată de pandemia de COVID-19. Planul avea la bază un pachet de 750 de miliarde de euro prin care să alocăm țărilor membre fonduri europene suplimentare și împrumuturi în condiții avantajoase.
Este un proiect nou, cu fonduri suplimentare, nu este o adaptare a unor proiecte existente. Tocmai de aceea impactul său este foarte mare.
Este cel mai ambițios proiect comun de combatere a pandemiei și a efectelor sale fiindcă își propune să sprijine fiecare cetățean european afectat de criza COVID-19, fie că ne referim la angajați, fermieri, mici întreprinzători, medici, cercetători sau categorii sociale vulnerabile. De săptămâni întregi lucrăm în Parlamentul European și cu celelalte instituții la un plan de redresare economică robust, bazat pe un fond prin care să sprijinim toate țările membre. Am adoptat acum două săptămâni o rezoluție a Parlamentului European în care prezentam clar ce așteptări are Parlamentul de la acest plan de redresare economică. Astăzi, Comisia Europeană prezintă acest plan ținând cont de solicitările Parlamentului European. Planul propus astăzi este un prim pas. Acum va începe munca legislativă pentru a oferi cât mai repede bază legală, iar acești bani să ajungă rapid acolo unde este nevoie de ei. Este foarte important ca Parlamentul European, instituția democratică a Uniunii Europene, să fie implicat în tot procesul de implementare a acestui plan de redresare. Noi, europarlamentarii, cunoaștem cel mai bine situația din fiecare regiune și oraș din Europa și trebuie să fim implicați în dezvoltarea și implementarea acestui plan pentru a-l putea îmbunătăți în folosul cetățenilor, acolo unde este nevoie.”
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Preşedintele francez Emmanuel Macron şi cancelarul german Angela Merkel se întâlnesc pentru prima oară cu omologii lor rus Vladimir Putin şi ucrainean Volodimir Zelenski la Paris, într-o încercare de a relansa procesul de pace în Ucraina şi de a deschide un nou capitol în relaţiile cu Moscova, relatează AFP, citat de News.ro.
Aceste summituri în ”format Normandia” – numele regiunii franceze în care liderii celor patru ţări s-au întâlnit prima oară în 2014 – nu au mai avut loc din 2016.
După trei ani de paralizie a negocierilor, Vladimir Putin, un veteran al scenei internaţionale, urmează să strângă, la Palatul Elysée, pentru prima oară mâna lui Volodimir Zelenski, un fost umorist ajuns la putere în mai.
Strângerea de mână între Putin şi Merkel urmează de asemenea să fie analizată, în plină criză diplomatică între cele două ţări. Germania a expulzat doi diplomaţi ruşi după asasinarea unui georgian în centrul Berlinului în august, un asasinat comandat, potrivit justiţiei germane, de o ”entitate de stat rusă” sau din Cecenia.
Războiul între Kiev şi separatiştii proruşi s-a soldat cu peste 13.000 de morţi în Donbas, un bastion industrial în estul Ucrainei, din 2014.
Confruntările armate au scăzut în intensitate după acordurile de la Minsk, în 2015. Însă 80.000 de oameni continuă să se înfrunte de o parte şi de alta a liniei frontului, cu o lungime de 500 de kilometri. Iar în fiecare lună sunt ucişi oameni în ciocniri sau de mine antipersonal.
Occidentul şi Ucraina acuză Moscova de finanţarea şi înarmarea rebelilor, ceea ce Rusia dezminte, afirmând că joacă un rol politico-umanitar în protejarea populaţiei locale rusofone.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
”Negocierile au fost extrem de dificile și dure și chiar și după câteva ore nu ne puseserăm încă de acord. În jurul orei 5.00 dimineața, am spus că era rușinos faptul că, într-un moment în care acest continent își număra morții, toată lumea se uita la bugetul propriu, la propriile lui rezerve în euro. Mi-a fost foarte teamă că totul se va sfârși cu un dezastru”, relatează francezul.
De asemenea, Comisia intenționează să propună noi surse de finanțare pentru bugetul UE, prin impozite legate de cele două domenii principale ale programului său: Mediu și Digital.
Este un proiect nou, cu fonduri suplimentare, nu este o adaptare a unor proiecte existente. Tocmai de aceea impactul său este foarte mare.