Ioana Petrescu, fostă titulară a Ministerului de Finanțe în Guvernul Victor Ponta, devenită celebră după ce n-a știut ce înseamnă termenul de specialitate „MTO“ (Medium Term Objective – Obiectivul bugetar pe termen mediu) la o întâlnire cu președintele Traian Băsescu, a primit din partea Academei Române premiul de excelență pentru activitatea în protecția mediului.
Premiul i-a fost acordat la o săptămână după ce și-a înființat asociația, scrie jurnalistul de investigație Andrei Ciurcanu pe pagina sa de Facebook.
Ciurcanu, care lucrează la site-ul de profil Rise Project și e specializat pe anchete care vizează mafia exploatării lemnului, s-a arătat stupefiat de faptul că Academia Română și Institutul Național de Statistică au putut acorda premiul de excelență unei politiciene care nu a făcut absolut nimic în viața ei pentru păduri și pentru mediu, în general.
Jurnalistul dă acest exemplu pentru a arăta cum politicienii se bagă și în astfel de domenii, încercând să se pună cabotin în fruntea mesei, șterpelind meritele celor cu adevărat implicați în fenomen.
Ciurcanu îi dă exemplu pe pădurarii atacați și uciși, pe activiștii alergați cu topoarele, pe ziariștii care-și riscă viața scriind despre mafia lemnului – toți ignorați de instituții precum Academia Română, care premiază impostorii bine conectați unde trebuie.
Ce a scris Andrei Ciurcanu despre premierea Ioanei Petrescu, „ministra MTO”
„O să spuneți că sunt cârcotaș, dar nu m-am putut abține!
Vreți să vedeți cum politicul vrea să călărească gumos valul dezbaterii din jurul gravelor probleme cu care se confruntă mediul de la noi și să pozeze în salvatori și reprezentanți ai societății civile?
Trageți un ochi pe pagina fostului ministru de finanțe din perioada Guvernului Ponta și fost vicepreședinte al Pro România, doamna Ioana Petrescu.
Fostul ministru a descoperit brusc situația de criză de mediu în care se află țara noastră – păduri, deșeuri, aer – și a înființat o asociație de mediu pe care a lansat-o pe 15 ianuarie 2021.
O săptămână mai târziu, «pac la războiu’» primește «Premiul de Excelență pentru Implicarea în Conștientizarea Protecției Mediului», în cadrul unui eveniment susținut de Academia Română, Institutul Național de Statistică și Digi 24!? Care au fost criteriile de selecție, numai organizatorii știu!
Este de neînțeles cum, într-o țară în care silvicii sunt omorâți în bătaie, în care jurnaliștii și activiștii care acoperă subiecte de mediu sunt agresați, în care oamenii din control sunt hăituiți și o rara avis, într-o țară ca asta cineva care nu a făcut nimic pentru mediu (aspect recunoscut inclusiv de ministru în mesajul video) nu doar că primeste un premiu de excelență, dar îl și acceptă.
În țara asta, acest premiu de excelență trebuia să fie acordat pădurarilor uciși, onor Academia Română! Oamenilor care și-au pierdut viața pentru a proteja o bogăție, pe care unii o valorifică numai prin vizite la magazinele de mobilă.
Profesionistilor din diferite structuri ale statului care, in ciuda infrastructurii deficitare si a capusarii politice si a amenintarilor, isi fac treaba si atunci cand simt ca nu mai suporta isi asuma riscul de a merge mai departe.
Premiul asta trebuia oferit unor reprezentanti de breasla, precum directorii de la Apele Romane si Directia Silvica Mures, pentru ca fenomenul coruptiei si al capusarii institutiilor (din zona de control, pana la Parlament) a fost cel care a determinat criza de mediu in care suntem.
Trebuia oferit unui om precum biologul de la Semenic, care si-a riscat viata si cariera ca sa se lupte pentru ca in Parcul National sa nu se mai exploateze industrial. Asa cum o fac tacit si alti angajati din alte parcuri din intreaga tara. Cum sunt rangerii din Muntii Rodnei, aia de-i fugaresc hotii de lemn cu tapine si pusti.
Trebuia oferit organizatiilor de mediu din tara care se lupta pentru protejarea raurilor «atacate» de proiectele de Microhidrocentrale care distrug biodiversitatea si frumusetea unor zone. Organizatii care nu au bugete «grase» si unde se face enorm de mult voluntariat.
Nu contest abilitățile fostului ministru în ale mediului. Poate că în timp va dovedi că le are. Măi, dar când nu ai făcut nimic! Măi, dar nimic, și ai venit și c-un discurs sufocat de truisme, cum Sf. Petru să accepți un premiu de excelență?
Ce înseamnă: «Vrem ca pădurile noastre să crească iar?».
Dar, mi-am revenit! In acelasi eveniment a fost premiat si Streinu Cercel. Gala s-a numit – «Împreună protejăm România!».
Profesionalism, tati!”
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Direcția Națională Anticorupție îl acuză pe Costel Alexe, fostul ministru al Mediului în Guvernul Orban și actualul președinteal Consiliului Județean Iași, de luare de mită și instigare la delapidare. DNA cere acum Parchetului General sesizarea președintelui Klaus Iohannis, pentru ca acesta să încuviințeze începerea urmăririi penale.
Prejudiciul calculat de DNA este de peste 100.000 de lei, iar dosarul întocmit este de 10 volume. Faptele ar fi fost comise de Alexe, scriu procurorii DNA, în perioada martie-aprilie 2020, când acesta era ministru.
El ar fi cerut de la managerul unui combinat produse din tablă ca să-i elibereze certificatele de emisii de gaze cu efect de seră, deși acest lucru intra în atribuțiile de serviciu ale politicianului.
Cele 22 de tone de tablă s-au livrat pe 23 aprilie și 7 iulie, la o firmă administrată de un interpus al lui Alexe – o rudă de-a sa.
Despre Costel Alexe circulau deja, în zona lucrătorilor și a activiștilor din silvicultură și mediu, numeroase povești deloc plăcute.
Reporter de Iași a publicat un reportaj în care se arăta că politicianul avea un ranch de 3,8 hectare, lângă oraș, unde se găseau cai de rasă, struți, ponei și păuni.
La alegerile locale din 27 septembrie, Alexe a candidat la șefia Consiliului Județean Iași, pentru acest lucru renunțând la fotoliul de ministru. Anul trecut, Alexe l-a “transferat” pe primarul Iașiului, Mihai Chirica, de la PSD la PNL. Tot el a fost artizanul unei treceri în masă a primarilor și consilierilor PSD la PNL Iași.
Presa locală îl acuză că și-a plagiat lucrarea de doctorat.
Comunicatul DNA
„În conformitate cu prevederile legale și constituționale, procurorul șef al Direcției Naționale Anticorupție a transmis procurorului general al P.Î.C.C.J referatul cauzei, în vederea sesizării Președintelui României pentru formularea cererii de efectuare a urmăririi penale față de o persoană, fost deputat în Parlamentul României, la data faptelor având funcția de ministru, pentru săvârșirea infracțiunilor de: – luare de mită, – instigarea la delapidare.
Solicitarea Direcției Naționale Anticorupție referitoare la efectuarea urmăririi penale față de persoana respectivă are în vedere împrejurarea că, în acest moment, există aspecte din care rezultă suspiciunea rezonabilă ce conturează următoarea stare de fapt: În perioada martie-aprilie 2020, persoana respectivă ar fi pretins, în mod direct, de la managerul unui combinat siderurgic, mai multe produse din tablă în legătură cu îndeplinirea atribuțiilor sale de serviciu referitoare la alocarea cu titlu gratuit către fabrica respectivă a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră și la monitorizarea măsurilor luate de această societate comercială pentru închiderea unui depozit de deșeuri neconforme.
Foloasele respective, în cantitate de 22 tone (aprox. 103.000 lei), ar fi fost primite în datele de 23 aprilie 2020 și 07 iulie 2020, la punctul de lucru al unei societăți comerciale administrată de o rudă de-a sa.
Cererii transmise i-au fost atașate referatul întocmit de procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție precum și volumele (10) cuprinzând copii ale dosarului de urmărire penală.
Prezenta cerere de efectuare a urmăririi penale intră sub incidența art. 305 alin 4 din C.P.P. În prezent, persoana față de care s-a solicitat sesizarea Președintelui României pentru formularea cererii de efectuare a urmăririi penale beneficiază de prezumția de nevinovăție.
Precizăm că prezentul comunicat a fost întocmit în conformitate cu art. 28 alin. 1 din Ghidul de bune practici privind relația sistemului judiciar cu mass media, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 197/2019.“
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Cancelarul Germaniei a cerut zilele trecute liderilor statelor UE să închidă complet stațiunile de schi din Europa, pentru a preveni apariția de mari focare de infectare cum a fost cel din stațiunea austriacă Bad Ischl. Dar apelul lansat de Angela Merkel a fost primit cu rezerve pe continent, din cauză că industria turistică de iarnă va avea și mai mult de suferit, ea fiind deja afectată de restricțiile actuale provocate de valul doi al pandemiei de coronavirus.
Cea mai puternică voce a fost cea a Austriei, care prin liderii ei au respins ideea lui Merkel sau au cerut, la schimb, compensații financiare din partea Uniunii Europene.
Însă această dezbatere aprinsă aduce în discuție un sector foarte important: cel al industriei turistice de iarnă, dar nu numai. România e departe de media europeană la încasări din turism, ponderea acestui sector în PIB fiind chiar de trei-patru ori mai mică decât în statele-top ca încasări precum Franța, Spania și Italia, ca să le luăm exact în ordinea Eurostat.
În ultimii ani, cu ajutorul finanțărilor europene și al investitorilor locali, au apărut destinații noi în mai multe locuri din țară, față de cele deja cunoscute de pe Valea Prahovei, dar lipsa de investiții, dezvoltarea haotică și uitarea din partea politicului au lăsat în subdezvoltare paradisul de lângă noi, pe care îl vedem cu toții, fdar pe care nu l-am văzut niciodată cu adevărat.
Studiu de caz: județul lui Constantin Brâncuși
Gorjul, de exemplu, poate fi un interesant studiu de caz, pentru că este un județ dezvoltat masiv pe industrie, urmare a investițiilor din vremea comunismului făcute în mineritul de suprafață și în cele două cele mai mari termocentrale din țară, Rovinari și Turceni.
Asta a permis județului marelui Brâncuși să supraviețuiască economic de la Revoluție încoace, dar tocmai din acest motiv, al confortului de moment, nimeni n-a creat un plan alternativ de dezvoltare, unul în pas cu lumea viitorului și cu valorile locului.
Însă în paralel, au început să apară arii de economie alternativă la cărbune. A apărut de pildă tânăra stațiune Rânca, din vârful Parângului, deși dezvoltarea ei a fost haotică. Dar asta nu e singura problemă, după cum spune omul de afaceri Ion Iordache.
”Ştim atuurile judeţului nostru. Avem soluţie pentru turism, este unul din atuurile noastre. Avem nevoie de infrastructură, dar în afară de asta avem nevoie de a pregăti o legislaţie care să ne permită dezvoltarea. Peşterile din judeţ, care sunt fabuloase, sunt blocate de către nişte ONG-uri care, la un moment dat, prin intervenţiile lor şi prin modul în care au fost luate în seamă de instituţii au reuşit să blocheze accesul vizitatorilor şi automat s-au blocat multe activităţi odată cu privarea de vizita turiştilor la respectivele obiective. Discutăm de o legislaţie care să ne permită extinderea pârtiilor, de exemplu, pentru că acum legislaţia este foarte greoaie cu privire la scoaterea din circuitul silvic a terenurilor sau aproape imposibil de rezolvat, probleme care sunt create de către legislativul nostru, de către Guvern în special, sau de către Parlamentul României. Şi aici, la fel, trebuie să flexibilizăm legislația, să putem extinde domeniul schiabil şi să putem face şi altul chiar, nu doar cel de la Rânca, atunci putem să găsim şi investitori, putem să facem şi un proiect de dezvoltare. Altfel rămânem cu ele blocate”, spune omul de afaceri gorjean.
Europa ne-a pregătit un buget imens. Vom fi în stare să luăm banii?
Una dintre principalele surse de dezvoltare a sectorului turistic din România nu va fi bugetul de stat, ci finanțarea europeană. Fondul de Redresare și Reziliență al Uniunii Europene pune la bătaie sume imense pentru recuperarea din pandemia COVID și reconstrucție pe continent.
”Bugetul pe termen lung al UE și instrumentul NextGenerationEU (un instrument temporar conceput pentru a stimula redresarea) vor forma cel mai mare pachet de stimulente finanțat din bugetul UE. Un total de 1.800 de miliarde EUR va susține reconstrucția Europei după criza provocată de COVID-19. O reconstrucție prin care Europa va deveni mai ecologică, mai digitală și mai rezilientă.
Noul buget pe termen lung va consolida mecanismele de flexibilitate, pentru a garanta că poate răspunde unor nevoi neprevăzute. A fost proiectat în așa fel încât să răspundă nu numai realităților actuale, ci și incertitudinilor viitoare.
Pe 10 noiembrie 2020, Parlamentul European și țările UE au ajuns la un acord în cadrul Consiliului cu privire la următorul buget al UE pe termen lung și la instrumentul NextGenerationEU. Acordul va permite suplimentarea cu 15 miliarde EUR a fondurilor pentru anumite programe în cadrul bugetului pe termen lung pentru perioada 2021-2027”, sună programul UE, care va fi de mare ajutor și României, pentru că exprimarea subliniată mai sus ia în calcul o dezvoltare ”ecologică” – iar aici potențialul natural al României este fantastic.
”Putem să fim printre cei mai mari beneficiari din țară”
Dar cum putem atrage mai ușor fonduri europene, având în vedere eșecul de până acum din vremea guvernărilor PSD în special? Explică tot Ion Iordache, om de afaceri care a decis să nu-și părăsească niciodată județul natal, dar vrea în schimb nici să nu mai stea pe margine. De aceea, a decis să candideze la alegerile din 6 decembrie pe listele PNL Gorj la Senat și a explicat doar unul dintre motivele implicării sale: ajutarea antreprenorilor.
Ion Iordache
”Trebuie să facem nişte proceduri de implementare a proiectelor de finanţare şi de obţinere a finanţărilor europene mult mai simplu. Sunt extrem de complicate şi unui tânăr antreprenor îi este aproape imposibil să acceseze bani europeni şi să-şi implementeze un proiect, chiar dacă reuşeşte în primă fază să acceseze proiectul pentru că dacă are norocul să găsească un consultant bun, îi scrie proiectul şi ia finanţare, după care marea problemă apare în implementare. Legat de proceduri, aici putem să intervenim. După aceea trebuie să abordăm foarte foarte serios încurajarea antreprenorilor. În afara fondurilor europene putem să discutăm de bani guvernamentali. Vrem cu adevărat să dăm drumul la dezvoltarea mediului antreprenorial în România? Vrem să începem să creştem economia românească? Atunci trebuie să facem acest lucru. Şi Guvernul liberal deja are un proiect de dezvoltare a României foarte ambiţios şi eu cred că noi, Gorjul, prin reprezentanţii lui, putem în perioada următoare să fim printre cei mai mari beneficiari din ţară. Totul ţine de implicarea noastră şi cred că va fi aşa cum trebuie şi să ne întâlnim şi la anul, şi peste un an, şi peste doi şi peste trei ani şi să vedem rezultatele. Cu siguranţă. Ăsta este angajamentul nostru şi eu personal pentru asta am intrat în această bătălie, în acest proiect, pentru că îmi doresc ca Gorjul să se dezvolte, îmi doresc să trăim mai bine cu toţii în judeţul Gorj”, mai spune omul de afaceri gorjean.
Klaus Iohannis: ”Într-un singur an, rata absorbţiei a crescut de la 32% la 46%”
Gradul de absorbţie a fondurilor europene a crescut considerabil în ultimul an, în guvernarea PNL, comparativ cu guvernările PSD, a declarat preşedintele Klaus Iohannis, la conferinţă de presă pe care a susţinut-o aseară, la Palatul Cotroceni, în urma întâlnirii pe care avut-o cu premierul Ludovic Orban şi cu miniştrii cu responsabilităţi în programele finanţate din fondurile Uniunii Europene.
“Atragerea de fonduri UE este deja la un nivel mult mai bun decât în guvernările anterioare. Sumele atrase de România din fonduri UE în ultimul an însumează 4,1 miliarde euro, la care se adaugă fondurile pentru plăţile directe în agricultură. Într-un singur an, rata absorbţiei a crescut de la 32% la 46%. Au fost deblocate sau începute proiecte majore de infrastructură în această guvernare. În sănătate, în acest an au fost încheiate contractele de finanţare pentru cele trei spitale regionale. Un ultim exemplu: în acest an s-a deschis un apel de proiecte de 235 milioane de euro pentru reţele inteligente de distribuţie a gazelor naturale”, a spus preşedintele Klaus Iohannis.
Şeful statului a precizat că a discutat cu membrii Guvernului despre modalităţile concrete de atragere a fondurilor europene şi au fost stabilite 12 direcţii prioritare: digitalizare, transport durabil, combaterea schimbărilor climatice, protecţia mediului, energie, eficienţă energetică, mobilitate urbană, mediul de afaceri, cercetare, creşterea capacităţii de rezilienţă, educaţie, sănătate. Cele 12 direcţii, sunt grupate în trei piloni principali: tranziţia verde, servicii publice, competitivitate economică.
Putem dezvolta masiv turismul viitorului, dacă protejăm natura!
Marinela Strîmbulescu (ținând în mână drapelul), o militantă insistentă din Gorj pentru protejarea patrimoniului natural al județului
Prin urmare, din prioritățile UE și din potențialul României, rezultă clar că ”economia verde” și turismul în natură pot fi o mare șansă pentru România în perioada 2021-2027.
Dar pentru asta, avem nevoie nu doar de finanțare europeană semnificativă, ci și de protejarea ariilor naturale, puternic afectate de exploatarea distructivă a naturii.
Zeci de gorjeni au protestat, în septembrie, în Piața Prefecturii din Târgu Jiu, împotriva exploatărilor ilegale de lemn din Gorj și din țară, ”acțiunea fiind organizată de Marinela Strîmbulescu, susținută de Grupul Fermierilor Gorjeni, Asociația cultural-istorică „Dumitru și Maria Pleniceanu” și Asociația „Detecții Gorj”, după cum relata ziarul Ediție Specială.
Aceasta este prima acțiune de protest de acest fel din țară. Potrivit statisticilor, Gorjul se află în topul județelor cu cele mai multe defrișări ilegale.
„A sosit timpul să spunem NU tăierilor ilegale de păduri! Să „defrișăm” instituțiile statului de corupți și incompetenți!”, au completat organizatorii. „În România se taie anual peste 31 milioane de metri cubi de lemn din care mai mult de 20 de milioane sunt tăieri ilegale. Cerem autorităților să ia măsuri urgent împotriva tăierilor ilegale, iar pădurile să fie protejate, așa cum există în multe țări europene. Odată tăiate, pădurile nu mai pot fi aduse înapoi! Hoții de lemne sunt de neoprit: au ucis în ultimii ani șase pădurari și au agresat peste 200. Cerem dreptate pentru pădurarii care au fost uciși de hoții de lemne! În Gorj există numeroase abateri de la lege și dorim prin acțiunea noastră, să atragem atenția asupra acestor aspecte, autorităților și instituțiilor abilitate. Împreună putem opri acest „masacru din pădurile străbunicilor noștri”!”, au anunțat organizatorii protestului, dând semnalul, ca de altfel și în alte locuri din țară, că oamenii s-au săturat să le fie distrus paradisul natural, exploatat de decenii.
Marinela Strâmbulescu este, ca și Ion Iordache, candidată la alegerile din 6 decembrie pe listele Partidului Verde la Gorj. Dar ei nu vor putea să schimbe de unii singuri soarta unui tărâm lăsat în subdezvoltare, în ciuda potențialului său imens.
E nevoie de o acțiune comună de tuturor viitorilor parlamentari, dar și de suportul societății civile, ale fiecărui om de rând, pentru ca presiunea ce poate veni de jos în sus să ducă la măsuri rapide și de mare impact.
Implicarea în bătălia pentru dezvoltarea economică sustenabilă și protejarea patrimoniului natural al Gorjului este un bun început de transformare a județului lui Brâncuși într-un tărâm al făgăduinței pentru toți turiștii viitorului care vor căuta destinații în care armonia cu natura să fie literă de lege și alegere fără compromisuri.
Având în vedere obiectivele majore ale Europei menționate în pasajul de mai sus, nevoia de a proteja natura și de a gândi un plan de dezvoltare în armonie cu mediul înconjurător devine nu doar proiect de județ, ci chiar un proiect de țară.
———————————————————————————————————————
– Comandat de: Partidul NAȚIONAL LIBERAL (P.N.L.) – Filiala județeană Gorj
– Executat de: Macondo Gabo Press S.R.L. – Portal: Ziaristii.com
Programul Național „Casa Verde – Fotovoltaice”, prin care 30.000 de locuințe ar urma să beneficieze de finanțare europeană de câte 20.000 de lei (90% din costul total) pentru instalarea de panouri fotovoltaice, a debutat mizerabil. Zeci de reprezentanți ai firmelor acceptate în program au fost umiliți din prima zi de conducerea Administrației Fondului pentru Mediu (AFM).
„În perioada 2-6 septembrie 2019, instalatorii validați în cadrul Programului Național «Casa Verde – Fotovoltaice» sunt așteptați să se prezinte la sediul Administrației Fondului pentru Mediu (Splaiul Independenței, nr. 294, Sector 6, București) pentru a semna contractele de participare în cadrul Programului privind instalarea sistemelor de panouri fotovoltaice pentru producerea de energie electrică, în vederea acoperirii necesarului de consum și livrării surplusului în rețeaua națională (Programul Național «Casa Verde – Fotovoltaice»).
În vederea semnării contractelor, reprezentantul legal al instalatorului validat se va prezenta la sediul AFM cu actul de identitate valabil și cu dovada deschiderii contului la Trezorerie.
De asemenea, contractul poate fi semnat și de către împuternicitul reprezentantului legal al instalatorului validat, caz în care se va prezenta actul de identitate și împuternicirea notarială.”
„Președintele e plecat, a fost la întâlnirea cu PSD-ul”
Luni, 2 septembrie, în prima zi, au fost programați cei 52 de „instalatori validați” (firmele acceptate în program) din 8 județe, cele cu literele A și B: Alba (6 firme), Arad (4), Argeș (7), Bacău (8), Bihor (12), Botoșani (6), Brașov (6), Brăila (3). Majoritatea, județe foarte îndepărtate de Capitală.
Reprezentanții celor 52 de firme selectate din cele 8 județe au venit de la prima oră să semneze contractele cu AFM, pe baza cărora să-și caute clienți interesați de acest program (persoane fizice).
Numai că, surpriză: reprezentanții firmelor semnau contractele, dar nu primeau un exemplar original. Motivul: lipsea președintele instituției, singurul împuternicit să semneze contractele.
Luat la rost de oamenii revoltați, care veniseră de la distanțe mari (unii cu mașina, alții cu avionul), un șefuleț din AFM a oferit o explicație halucinantă. Dialogul a fost redat de reprezentantul unei firme din Ardeal.
Dialogul delegat firmă – oficial AFM
Delegat firmă: Nu ne dați nouă un exemplar al contractului, să putem da drumul la treabă?
Oficial AFM: Nu vă putem da contractul.
Delegat firmă: Păi ne-ați chemat astăzi aici, am venit din toată țara.
Oficial AFM: Nu eu v-am chemat.
Delegat firmă: Ne-a chemat instituția.
Oficial AFM: Atunci vorbiți cu instituția!
Delegat firmă: Cine reprezintă instituția?
Oficial AFM: Președintele.
Delegat firmă: Atunci vrem să vorbim cu președintele.
Oficial AFM: Nu se poate, e plecat. De unde vreți să-l iau dacă nu se află în instituție?! A fost la întâlnirea cu PSD-ul și deocamdată n-a venit.
Delegat firmă: Dar nouă ne trebuie contractul, venim de departe, nu putem veni în fiecare zi.
Oficial AFM: Vă trimitem contractual pe e-mail. Îl semnează domnul președinte când se întoarce și vi-l trimitem pe e-mail.
Delegat firmă: Dar nouă ne trebuie contractul original!
Oficial AFM: Vă înțeleg, dar nu am ce face. Înțelegeți-mă și dvs. pe mine!
„S-o fi îmbătat pe la Mamaia, la petrecerea PSD-ului…”
Președintele Administrației Fondului pentru Mediu este Cornel Brezuică (45 de ani). Face parte din clientela PSD, partid care l-a plasat în mai multe funcții publice, mai ales din domeniul sănătății. Dar de la sănătate la mediu a fost doar un pas, pe care Brezuică l-a făcut în 2017, când a fost numit șef la AFM.
Conducerea lărgită a PSD s-a aflat în weekend pe litoral, având mai multe ședințe la Constanța și Mamaia.
Delegatul firmei din Ardeal care a purtat dialogul cu oficialul AFM era revoltat. „A zis că șeful lui vine pe la ora 12, apoi pe la 14… în fine, ne-a sugerat că nu ajunge astăzi, poate mâine. E bătaie de joc! Ne-au pus pe drumuri, am venit din multe județe ale țării, care cu mașina, care cu avionul… Ce fel de administrație e asta? Contractele se puteau semna electronic, nici nu trebuia să ne cheme aici, să stăm la coadă ca vitele și să aflăm că nu putem lua contractele, pentru că directorul s-o fi îmbătat pe la Mamaia, la petrecerea PSD-ului…”
Donați AICI pentru a susține proiectul ZIARISTII.COM!
Cea mai puternică voce a fost cea a Austriei, care prin liderii ei au respins ideea lui Merkel sau au cerut, la schimb, compensații financiare din partea Uniunii Europene.
Gradul de absorbţie a fondurilor europene a crescut considerabil în ultimul an, în guvernarea PNL, comparativ cu guvernările PSD, a declarat preşedintele Klaus Iohannis, la conferinţă de presă pe care a susţinut-o aseară, la Palatul Cotroceni, în urma întâlnirii pe care avut-o cu premierul Ludovic Orban şi cu miniştrii cu responsabilităţi în programele finanţate din fondurile Uniunii Europene.