Remarcabil prin intervențiile sale de bun-simț, realiste și la obiect, preotul-doctor Bogdan Chiorean, care este și manager al Centrului de Îngrijiri Paliative “Sfântul Nectarie” Cluj, a scris pe Facebook o pledoarie pentru vaccinare după ce el însuși s-a imunizat împotriva Covid-19.
Discursul este unul interesant, în care argumentele medicale și cele spirituale se suprapun. Bogdan Chiorean subliniază că s-a vaccinat în memoria celor 500 de persoane care au decedat în 2020 la centrul medical fără a putea, din cauza pandemiei, să-i vadă pe cei dragi. Spune că s-a rugat pentru sufletul savanților români care au contribuit și ei, prin descoperirile făcute, la șansa ca azi să avem un vaccin anti-Covid: Emil Palade, Ioan Cantacuzino, Victor Babeș, Nicolae Paulescu.
În încheierea emoționantului text, preotul subliniază că marile păcate prin care îl renegăm pe Hristos sunt altele – invidia, mândria, orgoliul, răutățile comise zi de zi. Și nu imunizarea împotriva unei boli.
Pledoaria preotului-medic Bogdan Chiorean
„Cred că-s primul preot vaccinat din Cluj.
Nu, n-am furat startul, deși cu greu înțeleg nemulțumirea celor care pe de o parte nu se vaccinează, iar pe de alta, stau să contabilizeze care în ce etapă intră. Slăbiciuni sufletești.
M-am vaccinat pentru că slujesc într-un spital.
Unii se vaccinează. De frică. Alții nu se vaccinează. Dintr-o altă frică. Am trecut prin boală, probabil am anticorpi. Nu știu câți și nici cât timp rămân la un nivel protectiv. Și nici nu mă interesează. Pentru că am tăria morală să recunosc faptul că dispun de o cunoaștere limitată și prețuiesc oamenii care se străduiesc să ne fie bine.
La centrul de vaccinare, până am completat consimțământul informat și am așteptat la rând, m-am rugat Sfinților Doctori care-au înțeles că îl poți sluji pe Dumnezeu ajutându-i pe cei bolnavi. Și că El va primi ca pentru Sine dragostea ta.
M-am vaccinat mai ales în memoria celor peste 500 de persoane care au decedat la Centrul de Îngrijiri Paliative „Sfântul Nectarie” în 2020. Nu singuri, dar fără cei dragi alături.
Cu ei, nu mai avem o altă șansă de a le arăta prețuire. Pe ei i-am ratat. Anul trecut nu au fost soluții, dar dacă o mai pățim și-n viitor, e de neiertat.
În drum spre casă, am zis o rugăciune pentru cei adormiți:
– Emil Palade, dimpreună cu ribozomii lui – care au făcut posibil acest vaccin
– Ioan Cantacuzino, alături de școala lui de imunologie românească, un erudit în campaniile antiepidemice
– Victor Babeș, cu școala lui de microbiologie, care ne-a făcut să pricepem rolul bacteriilor și al virusurilor în patologia infecțioasă
– Nicolae Paulescu, descoperitorul insulinei, care deși n-are treabă cu vaccinurile, am siguranța că prin prisma atâtor destine salvate stă acum alături de ceilalți amintiți, în bucuria comuniunii Lui Dumnezeu și cercetând – în veșnicie – măreția tainelor Lui.
Grija față de trup e o datorie creștinească.
Ne lepădăm de Hristos prin mândrie, prin invidie, prin neascultare, prin părerea-de-sine, prin răutățile de zi-cu-zi. Dar nu printr-un vaccin“.