Programul “România Educată” al președintelui Klaus Iohannis începe „în forță”, cu alocarea celui mai mic buget pentru Educație din ultimii 3 ani, conform proiectului de buget pentru 2022. Guvernul PSD-PNL făcut la ordinul șefului statului – el însuși profesor de fizică de meserie – rezervă doar 2,28% din PIB pentru Ministerul Învățământului și o creștere medie a veniturilor de circa 60 de lei (12 euro) pentru cadrele didactice, ale căror salarii rămân de departe cele mai mici dintre bugetari.
Cazul este dramatic și pare, efectiv, o parodiere pe care guvernările o fac după celebra melodie „Țara te vrea prost”, a trupei „Sarmalele reci”. În urmă cu 12 ani, Parlamentul a votat, iar președintele de atunci (Băsescu) a promulgat o lege prin care devine obligatorie alocarea a minimum 6% din PIB, anual, pentru Educație. Niciodată, de atunci încoace, această lege nu a fost respectată.
Sindicaliștii din învățământ au început protestele: „Un cadru didactic trebuie să trăiască, în medie, cu 43 de lei pe zi”
Mai mult decât atât, într-o țară în care 40% din populație este analfabetă funcțional, Educația este plasat permanent la coada priorităților. Asta, deși absolut toate studiile și exemplele la nivel mondial arată că tocmai investițiile masive în învățământ garantează dezvoltarea și ieșirea din sărăcie.
Federațiile sindicale din Învățământ au început protestele în București, după ce Guvernul a anulat majorarea cu 16% a salariilor de bază preconizată inițial. Conform calculului preliminar, profesorii ar fi urmat să primească, în medie, circa 250 de lei în plus pe lună, dar ministrul de Finanțe, PSD-istul Adrian Câciu, a considerat că e prea mult, așa că în noua formulă ar urma ca salariații din Învățământ să primească în medie o creștere de 60 de lei (12 euro) pe lună.
Un comunicat al Federației Sindicatelor Libere din Învățământ a descris situația-limită în care sunt aduși profesorii, învățătorii și educatorii din România: „Majorările salariale solicitate de către noi și care sunt prevăzute de legislația în vigoare nu sunt un moft, ci O NEVOIE REALĂ! Fără aceste majorări, în contextul scumpirilor deja existente la utilități și alimente, peste 70% dintre salariații din învățământ vor fi la limita subzistenței! Primul prag al degradării financiare va fi resimțit chiar acum, de Crăciun! Gândiți-vă cum se poate trăi lunar cu un câștig salarial de 2.300 de lei? Acesta este venitul unui cadru didactic tânăr, din care plătește aproximativ 1.000 de lei pentru energie electrică, gaze naturale, abonament TV/internet, apă curentă, utilitățile la comun și abonamentul la telefon. Din 1.300 de lei rămași, acest cadru didactic trebuie să trăiască zilnic cu aproximativ 43 de lei. Ce își poate cumpăra un om pentru Crăciun cu această sumă? Ce poate să pună pe masă? Poate să ofere cadouri? Poate să își împodobească un brad? Răspunsul este unul singur! NIMIC din tot ce ar trebui să aducă bucurie cu ocazia sărbătorilor de iarnă nu este accesibil unui astfel de salariat!“.
De departe pe ultimul loc în Europa la investiția în educația copiilor. Media UE e de 4,7%, de peste două ori mai mult decât alocă pentru 2022 Guvernul PSD-PNL
În 2019, alocarea bugetară pentru Învățământ a fost 2,92% din PIB. În 2020 – 2,9%, iar în 2021 – 2,39%. Pentru 2022, Guvernul PSD-PNL a redus bugetul la 2,28% din PIB – în cifre absolute, 29,98 miliarde de lei.
Grosul banilor, 71,7% (21,5 miliarde lei), va merge la salarii. Pentru funcționarea și întreținerea întregului sistem, timp de un an, mai rămân 8,48 miliarde de lei. În aceste condiții nu se mai poate vorbi despre cursuri de perfecționare, investiții în dezvoltarea și modernizarea metodelor de predare și în cercetarea în domeniul educației.
Dintre toate țările Europei, Islanda investește cel mai mult în educația copiilor săi: 7,1% din PIB. Alte două țări foarte dezvoltate o urmează – Suedia – 6,9% și Danemarca – 6,3%.
În cele 27 de state membre UE, media din PIB alocată educației a fost în 2019 de 4,7% – mai mult decât dublu față de România, care e pe ultimul loc la acest capitol.
Tot pe ultimul loc e țara noastră și în toate clasamentele privind nivelul de educație al populației, înțelegerea conceptelor abstracte, competențe de bază în citire, scriere și calcul, precum și înțelegerea unui text scris.
Destui specialiști leagă această rată a analfabetismului funcțional apropiată de 50% de succesul formidabil pe care teoriile conspirației l-au repurtat în România pe parcursul pandemiei. Neînțelegerea și teama față de știință a dus la răspândirea unor teorii care, la prima vedere, par caraghioase, precum aceea că vaccinurile conțin CIP activat cu antene 5G, că dârele albe lăsate de avioane pe cer sunt soluțiile chimice împrăștiate ca să omoare oamenii, iar mașinile care fac dezinsecția și dezinfecția noaptea pe străzi împrăștie, de fapt, o soluție cu Covid.