Rețineri spectaculoase, luni, într-un dosar privind achiziţia de măşti de protecţie în perioada pandemiei de Covid-19. Au ajuns în arest preventiv, pentru 24 de ore, un personaj cunoscut, Victor Pițurcă (fost fotbalist de top, de trei ori selecționer al națiobalei României), și unul cu funcție mare în sistem, Gabriel Țuțu (directorul general al Companiei Naționalei Romarm SA).
Este vizat și Alexandru Pițurcă, fiul lui Victor Pițurcă, prin a cărui firmă s-a derulat afacerea oneroasă.
Este a treia experiență penală a lui Victor Pițurcă, după cele din 1981 (arestat preventiv și condamnat la 6 luni de închisoare pentru practicarea unor jocuri de noroc interzise în acea vreme – poker, barbut -, eliberat după o lună în urma unor intervenții la nivel înalt) și 2013 (condamnat la un an de închisoare cu suspendare, pentru mărturie mincinoasă în dosarul „Valiza”).
DNA a anunțat oficial, printr-un comunicat, reținerea a doi suspecți:
- Gabriel Țuțu, șeful Romarm – pentru abuz în serviciu, trafic de influență și fals intelectual;
- o altă „persoană fizică”, nenominalizată, dar care e Victor Pițurcă (66 de ani), fostul selecționer al naționalei de fotbal a României – pentru cumpărare de influență.
Pe cei doi, noaptea de luni spre marți i-a găsit în arest.
În dosar ce vizează achiziţia de utilaje şi măşti de protecţie în perioada pandemiei de Covid-19, prejudiciul adus companiei de stat ar depăși 8,6 milioane de lei (circa 1,75 milioane de euro).
Procurorii au descoperit că 98% dintre banii aferenţi unui contract încheiat de Ministerul Apărării Naționale (MApN) cu firma Helios Dentserv, care a presupus distribuirea a 100.000 de măşti FFP3 în unităţile sanitare din sistemul militar, au revenit firmei PAV Green Energy, al cărei unic asociat este Alexandru Victorio Piţurcă (38 de ani), fost fotbalist şi fiul antrenorului Victor Piţurcă.
Ulterior, experţii au transmis că măştile FFP3 nu respectă standardele de rezistenţă împotriva germenilor. Inspecţia Muncii informa Ministerul că măştile fuseseră testate de un laborator neacreditat de guvernul chinez.
Procurorii DNA menționează și o mită de 50.000 de lei (peste 10.000 de euro) primită de Gabriel Țuțu.
Comunicatul DNA
„Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Secția de combatere a corupției au dispus efectuarea urmăririi penale și reținerea pentru 24 de ore, începând cu data de 30 ianuarie 2023, a suspecților:
ȚUȚU GABRIEL, director general al CN Romarm SA, în sarcina căruia s-a reținut comiterea infracțiunilor de:
– abuz în serviciu cu consecințe deosebit de grave, dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit,
– trafic de influență în formă continuată,
– fals intelectual;
Persoană fizică, în sarcina căreia s-a reținut comiterea infracțiunii de cumpărare de influență.
În ordonanța procurorilor se arată că, în cauză există aspecte din care rezultă suspiciunea rezonabilă ce conturează următoarea stare de fapt:
1. Pe fondul pandemiei generate de virusul Covid–19, în perioada 19 martie 2020 – 16 septembrie 2021, suspectul Țuțu Gabriel, în calitatea menționată mai sus, cu încălcarea dispozițiilor legale, ar fi încheiat cu o asociere de firme din care făcea parte și o societate controlată de cealaltă persoană cercetată în prezenta cauză, în condiții dezavantajoase pentru compania pe care o conducea, două contracte de achiziție publică (ce vizau cumpărarea a șapte utilaje neconforme de producere a măștilor de protecție).
Prin demersurile menționate mai sus, CN Romarm SA a fost prejudiciată cu suma de 8.647.584 lei, reprezentând contravaloarea utilajelor menționate mai sus, valoarea materiei prime și ulterior contravaloarea unor piese și servicii conexe (în afara contractului).
2. Într-un context asemănător, în perioada 19.03.2020 – 10.04.2020, suspectul Țuțu Gabriel ar fi pretins, printre altele, de la reprezentanții societăților implicate în achizițiile de mai sus introducerea într-un circuit comercial de livrare măști de protecție neconforme către Ministerul Apărării Naționale (MApN) a unui prieten de-al său, fără ca acesta să desfășoare activități comerciale reale auxiliare contractului de livrare produse de protecție și efectuarea unor plăți către acesta (40% din cota de profit rezultată), sub aparența unui contract de consultanță.
În schimbul acestor «servicii», suspectul Țuțu Gabriel ar fi lăsat să se creadă că are influență asupra funcționarilor din cadrul MApN și că-i va determina pe aceștia să încredințeze direct și fără proceduri publice contractele de furnizare, dar și să efectueze recepția fără problemă a produselor respective și să achite la timp facturile emise în acest sens.
În contextul menționat mai sus, suspectul Țuțu Gabriel ar fi primit printr-un intermediar suma de 50.000 lei.
Celor doi suspecți li s-au adus la cunoștință calitatea procesuală și acuzațiile, în conformitate cu prevederile art. 307 Cod de procedură penală.
În cauză se desfășoară acte de urmărire penală și față de alte persoane.”
1981: condamnat 6 luni pentru barbut, scos din pușcărie după o lună ca să joace la Scornicești
Prima experiență penală a lui Victor Pițurcă a fost în urmă cu 41 de ani, pe când el avea 25 de ani și era fotbalist la FC Olt din Scornicești, unul dintre cluburile privilegiate ale dictaturii Ceaușescu. Arestarea din 1981 a avut loc, însă, la Târgu-Jiu, oraș în care Pițurcă jucase la Pandurii (abia fusese transferat la Scornicești) și unde s-a întors să joace poker, pe bani mulți, cu tovarășii săi de „haiducii”, oameni înstăriți din Gorj.
În anul 1981, Pițurcă a fost prins jucând barbut pe bani mulți, cu alte cinci persoane, într-un apartament din Târgu-Jiu. Procesul, care a avut loc în sala cinematografului „23 August” din localitate, s-a desfăşurat în regim de urgenţă, pe 18 decembrie 1981. Conform sentinței, Victor Piţurcă era recunoscut ca „jucător de poker, barbut și table, pe sume fabuloase, pe raza municipiului Târgu-Jiu”.
În noaptea de 16 spre 17 decembrie 1981, în jurul orei 2.00, în apartamentul unei anume Doina Holt (43 de ani) din Târgu-Jiu, Miliţia a prins în flagrant şase persoane jucând barbut pe bani grei. Printre ele: Victor Pițurcă (25 de ani). Conform relatării făcute de Constantin Păducel pentru ziarul „Adevărul”, la masă s-au mai aflat Aurel Diaconu (43 de ani, conducător auto), Nicolae Holt (61 de ani, vânzător), Constantin Cutui (58 de ani, gestionar), Victor Hortopan (32 de ani, profesor de matematică) şi Ion Scoroşanu (39 de ani, mandatar la cooperativa „Constructorul”).
Doru Aristică Şerban (27 de ani), zis „Habitu”, fără ocupaţie, a reuşit să fugă și n-a fost prins de milițieni.
Deşi era cel mai tânăr dintre jucători, Piţurcă era cel mai „bogat” de la masă. Asupra lui s-a găsit cea mai mare sumă: 11.500 de lei, semn că fotbalistul era „în mână”.
Toţi cei 6 inculpaţi au primit câte 6 luni de închisoare. Povestește Constantin Păducel: „La un moment dat, Scoroşanu şi «Habitu», rămaşi fără bani, au plecat să mai facă rost de fonduri. Dintre cei doi, doar primul s-a mai întors la joc. La puţine momente după revenirea lui Scoroşanu, am auzit zgomote de paşi la uşă, iar lumina s-a stins. Am realizat că ceva nu este în regulă şi m-am ascuns în patul în care dormeau gazdele. M-am băgat şi eu sub plapuma lor. Miliţienii au căutat cu lanternele, dar nu m-au găsit. Apoi, când m-am uitat pe geam, i‑am văzut pe toţi cu cătuşe la mâini, în timp ce erau băgaţi în dubă. Pe masă erau 120.000 de lei. Cu ajutorul lui Sorin Găman, fotbalist la Jiul Petroşani, care avea relaţii tari, am ajuns la comandantul Miliţiei, unul Toma. Astfel, am putut să-l vedem pe Victor. Purta uniformă vărgată şi era legat cu cătuşe la mâini de un hoţ. Piţi mi-a spus atunci să mă duc la el la apartament şi să caut sub calorifer nişte bani, şi să-i dau unei persoane din Craiova. Avea acolo 70.000 de lei, strânşi pentru a-şi cumpăra maşină. Cam 25 de zile a fost încarcerat. L-au tuns şi la chelie. Ştiu că s-a intervenit la nivel înalt ca să fie eliberat”.
2013: condamnat un an cu suspendare, pentru mărturie mincinosă
În 2013, Pițurcă a fost condamnat la un an de închisoare cu suspendare în dosarul „Valiza”. Atunci, fostul selecționer a fost găsit vinovat pentru mărturie mincinoasă.
Pițurcă a susținut că banii pe care Gigi Becali i-a promis în 2008 jucătorilor lui „U „Cluj, 1,7 milioane de euro, pentru a-i motiva înaintea duelului decisiv cu CFR Cluj (cu care Steaua lui Becali se afla în luptă pentru titlul de campioană), ar fi fost, de fapt, pentru achiziționarea unui teren în Cluj-Napoca.
Meciul s-a încheiat cu scorul de 1-0 pentru CFR, care a câștigat titlul. Gigi Becali a pierdut pe toate fronturile: a pierdut campionatul și a fost condamnat la 3 ani de închisoare, cu executare.
În dosarul „Valiza”, chiar dacă a scăpat cu o condamnare cu suspendare și n-a mai ajuns în arest, Pițurcă a trăit o experiență rușinoasă: a fost reținut de procurorii anticorupție chiar pe Aeroportul „Henri Coandă” din Otopeni, fiind dus la sediul DNA pentru a da declarații.
Din biografia lui Victor Pițurcă face parte și episodul din 2002, când a fost prins trișând la un joc de poker într-un cazinou din București. El folosea o cameră video ascunsă în pachetul de țigări și o cască, ascunsă și ea, prin care primea indicații.
Număr record de meciuri ca selecționer al României
Victor Piţurcă a avut o carieră consistentă ca jucător și antrenor. Cele mai mari performanțe ale sale au fost câștigarea Cupei Campionilor Europeni (Sevilla, 1986) și a Supercupei Europei (Monte Carlo, 1987), ambele cu Steaua București, iar ca antrenor, calificarea echipei naționale la două turnee finale ale Campionatului European (2000, 2008).
Pițurcă s-a născut pe 8 mai 1956, în localitatea Orodel, judeţul Dolj. A început să joace fotbal la juniorii Universităţii Craiova, unde a evoluat până la 18 ani, când s-a transferat la Pandurii Târgu Jiu, apoi la FC Olt și, ulterior, la Steaua Bucureşti (când avea 27 de ani).
Atacant central cu vocaţie de golgheter, a devenit unul dintre cei mai importanţi jucători, fiind titular în cea mai fastă perioadă a Stelei.
În cei 6 ani petrecuţi la Steaua (1983-1989), Pițurcă a câştigat 5 titluri de campion (1985, 1986, 1987, 1988, 1989), trei Cupe ale României (1985, 1987, 1989), Cupa Campionilor Europeni (1986) şi Supercupa Europei (1987).
A fost golgheterul Dviziei A în 1988, cu 34 de reușite. În campania încheiată prin câștigarea Cupei Campionilor Europeni (1085-1986), a marcat de 5 ori.
A jucat de 301 ori în prima divizie, înscriind 165 de goluri. Pentru echipa naţională a evoluat de 13 ori, înscriind 6 goluri.
Pițurcă a fost selecţioner al României în trei mandate: 1998-1999, 2004-2009 şi 2011-2014. Este antrenorul cu cele mai multe meciuri la cârma României (95), fiind urmat de Anghel Iordănescu (84) și Mircea Lucescu (58).
Pițurcă a mai pregatit echipe precum Steaua, Universitatea Craiova și Al Ittihad )Arabia Saudită), experiențe încheiate fără performanțe notabile.
Țuțu – venituri oficiale de 4.900 de euro pe lună
Gabriel Țuțu, directorul reținut de DNA alături de fostul selecționer Victor Pițurcă, se află la conducerea companiei de stat Romarm – principalul furnizor de tehnică de apărare din România – de la sfârșitul anului 2019.
Conform CV-ului său, Țuțu a absolvit Școala de Agenți de Poliție „Vasile Lascăr” din Câmpina, apoi Facultatea de Drept de la Universitatea „Danubius” din Galați. Are și un masterat la Academia Națională de Informații „Mihai Viteazul”.
Gabrile Țuțu și-a început cariera la Inspectoratul de Poliție Galați (1995-1998), apoi a fost șef al pazei la combinatul siderurgic Arcelor Mittal Steel Galați (2001-2002) și ofițer SRI (2003-2011).
La SRI, Țuțu a condus Departamentul de combatere a amenințărilor cibernetice la adresa securității naționale.
Bugetar de cursă lungă, Țuțu a lucrat și în două ministere – director la Comunicații (2010-2012), respectiv auditor la Dezvoltare și Turism (2012). De asemenea, a „bifat” și Loteria Română (2012-2013).
Potrivit ultimei declarații de avere, completată în iunie 2022 pentru anul fiscal anterior, Gabriel Țuțu a încasat de la Compania Națională Romarm suma de 194.448 de lei pe an (în medie, 16.204 de lei pe lună). De asemenea, el a primit 94.763 de lei din dividende de la Infoprimus Research.
În total, a avut un câștig oficial de 289.211 lei, ceea ce înseamnă o medie lunară de 24.101 lei, adică 4.900 de euro pe lună.
Eșecul Romarm în producerea de măști
Romarm este o companie a statului român, din industria de apărare. În pandemia de Covid-19, Guvernul Orban a vrut să-și extindă obiectul de activitate prin producerea de măști de protecție, pentru a nu mai depinde de importurile din China.
În aprilie 2020, Guvernul anunța că Romarm a început producția de măști. Dar totul a durat foarte puțin, deoarece utilajul de producere s-a stricat încă din primele zile. Acel utilaj, în valoare de un milion de dolari, a fost importat din China.
La sfârșitul lunii aprilie, ministrul Economiei, Virgil Popescu, anunța că Romarm a început producția. Mai mult: pe 29 aprilie, premierul Ludovic Orban s-a dus în vizită la fabrică: linia de producție funcționa. La scurt timp după vizită, utilajul s-a stricat, iar producți de măști s-a oprit.
