Etichetă: Marte

  • VIDEO. Senzaționala filmare a NASA la coborârea pe Marte. Imagini pentru istorie

    „Roverul Perseverance al NASA a înregistrat primele clipuri audio capturate pe suprafața lui Marte, trimițând înapoi pe Pământ sunete guturale de rafale de vânt de pe Planeta Roșie”, scrie NBC News. Portalul publică și imaginile furnizate în premieră de către NASA, ale coborârii Perseverance și atingerii de către acest rover a solului marțian.

    Primul sunet de acest gen a fost lansat luni, împreună cu o nouă înregistrare video extraordinară a roverului în timp ce cobora și ateriza. Imaginile sunt printre cele mai sofisticate realizate până acum pe Marte și oferă o perspectivă nemaivăzută cu roverul care se apropie de locul de aterizare.

    Thomas Zurbuchen, administrator asociat al Direcției Misiunii Științifice a NASA, a declarat că noile imagini și audio sunt „cele mai apropiate de aterizarea pe Marte, făcute fără a purta un costum sub presiune”.

    Clipurile audio au fost capturate de două microfoane montate pe Perseverance. Într-una, în fundal se aude un zgomot slab, despre care Dave Gruel, inginerul principal al subsistemului camerei și microfonelor de pe Perseverance, a spus că provine chiar de la rover. Dar la aproximativ 10 secunde, microfonul a preluat mârâitul slab al unei rafale de vânt, marcând primele sunete înregistrate de pe suprafața marțiană.

    „Imaginează-ți că stai pe suprafața lui Marte și asculți împrejurimile”, a spus Gruel, luni, într-un briefing. „E copleșitor, dacă vreți”.

    Gruel a adăugat că roverul va continua să capteze sunete de pe Marte în cursul misiunii Perseverance. „Ne bazăm pe ambele instrumente care înregistrează niște sunete cu adevărat uimitoare de pe suprafața lui Marte”, a spus el.

    Iar noile imagini video lansate includ filmări făcute de mai multe camere diferite, inclusiv trei situate în partea de sus a vehiculului, care au înregistrat nava spațială în timp ce trecea prin atmosfera marțiană.

    Alte două camere de pe rover au documentat etapele cruciale ale coborârii: deschiderea parașutei, desprinderea învelișului de protecție din spate și o macara care îl coboară pe Perseverance la sol. O altă cameră din partea de jos a roverului a surprins imagini uimitoare ale terenului pustiu, ruginiu al lui Marte, chiar până când l-au atins roțile roverului.

    Videoclipurile oferă o imagine rară, la prima mână, a ceea ce înseamnă să te așezi pe suprafața altei planete.

    „Este puțin probabil, în acest moment al carierei mele, să pilotez o navă spațială până pe suprafața lui Marte, dar când vezi aceste imagini, cred că ai impresia că arunci o privire asupra a cum ar fi să aterizezi cu succes în Jezero Crater cu Perseverance”, a spus Matt Wallace, directorul de proiect adjunct al misiunii Perseverance, la Jet Propulsion Laboratory, din cadrul NASA.

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

    CITIȚI ȘI:

    * Deputatul Cozmanciuc, trimis în judecată după ce a pretins 500.000 de lei pentru o numire la Apele Române, pe „filiera Costel Alexe”

  • VIDEO. Nu știm dacă marțienii au ajuns pe Pământ, dar pământenii au ajuns pe Marte! O zi istorică: primele imagini de pe „Planeta Roșie”

    AMARTIZAREA. O zi istorică pentru omenire: joi, 18 februarie 2021. Roverul Perseverance, aparţinând Agenției Spațiale Nord-Americane (NASA), a ajuns cu bine pe suprafaţa planetei Marte, după o călătorie de aproximativ 480 de milioane de kilometri.

    N-a pășit încă omul pe Marte, dar și-a trimis mesageri robotici, care colectează roci, informații și imagini prețioase.

    Toate etapele premergătoare asolizării, desfăşurate în intervalul celor „7 minute de teroare” în care NASA nu poate transmite comenzi în timp real roverului din cauza decalajului de 11 minute dintre Pământ şi Marte, s-au derulat conform planului misiunii, relateză Agerpres.

    Perseverance a intrat în atmosfera marţiană cu o viteză de aproximativ 20.000 km/h, protejat de scutul termic, după care şi-a aprins retromotoarele, decelerând suficient pentru a elibera paraşuta supersonică.

    La aproximativ 300 de metri altitudine, paraşuta s-a desprins. Treapta de coborâre a roverului s-a activat şi a lăsat roverul să cadă în gol, susţinut de un set de cabluri lungi de 6,4 metri. Treapta de coborâre şi cablurile s-au desprins de îndată ce roţile roverului au atins solul marţian.

    Membrii echipei de control a misiunii au izbucnit în urale după ce au putut observa pe monitoare primele imagini transmise de rover din craterul Jezero.

    VIDEO: Amartizarea. Primele imagini de pe Marte

    Sistemele de bord ale roverului funcţionează în parametri normali.

    Perseverance este cel de-al 5-lea rover trimis de NASA pentru a explora suprafaţa lui Marte, după Sojourner, Spirit, Opportunity şi Curiosity. Perseverance este însă primul rover care va culege mostre de sol de pe Marte şi le va depozita la suprafaţa planetei, de unde vor fi preluate de o misiune ulterioară şi vor fi aduse pe Pământ pentru a fi studiate.

    O altă particularitate a acestei misiuni este că roverul Perseverance a adus pe Marte şi un micuţ elicopter-dronă, Ingenuity, care cântăreşte aproximativ 1,8 kilograme (în gravitaţia terestră) şi are dimensiunile aproximative ale unei cutii de şerveţele. Ingenuity are însă ambiţioasa misiune de a deveni primul aparat de zbor construit de om care zboară în atmosfera unei alte planete.

    VIDEO: Explozia de bucurie de la sediul NASA

    Obiectivul misiunii roverului Perseverance este căutarea urmelor străvechi ale vieţii pe Marte. Dacă, în prezent, suprafaţa lui Marte este un deşert îngheţat, oamenii de ştiinţă au aflat din misiunile anterioare ale NASA că pe Planeta Roşie au existat odinioară mări, lacuri şi cursuri de apă. Acestea, alături de o climă cu temperaturi mult mai blânde decât în prezent, ar fi creat condiţiile optime apariţiei vieţii, cel puţin sub forma microorganismelor.

    În urmă cu peste 3,5 miliarde de ani, un râu se vărsa printr-o deltă într-un lac ce acoperea craterul Jezero. Zona acestei foste delte a fost aleasă pentru asolizarea roverului.

    Echipa Perseverance este de părere că, dacă a existat într-adevăr viaţă în trecutul planetei Marte, în depozitele de sedimente ale acestei delte s-ar putea păstra molecule organice şi alte potenţiale urme de organisme microbiene.

    Planetele Sistemului Solar

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

  • FOTO/VIDEO. Cum arată uriașa navă cu care America va trimite astronauți pe Lună și pe Marte

    SLS (Sistemul de Lansare Spațială), nava cu care America va trimite pentru a doua oară oameni pe Lună, a intrat în ultima etapă a verificărilor înainte de zborul inaugural, programat în noiembrie anul viitor. Gigantica rachetă are 65 de metri lungime și urmează să transporte un echipaj uman, în primă fază, până pe Lună, apoi – în premieră în istoria omenirii – pe Marte.

    NASA folosește pentru propulsia imensei nave atât hidrogen lichid, cât și combustibil solid stocate în rezervoare uriașe.

    Programul Artemis – urmașul celebrului program Apollo care a dus oameni pe Lună între 1969 și 1972 – ar urma să se finalizeze cu trimiterea pe satelitul natural al Pământului a doi oameni, un bărbat și o femeie, în 2024. Diferența între cele două programe este aceea că, în timp ce, în anii ’60 ai secolului trecut, călătoria spre Lună a fost scopul final al expediției, de data aceasta NASA țintește Marte. Luna va fi, în acest caz, doar o etapă intermediară, în timpul căreia se vor acumula informații și experiență pentru a face saltul cel mare către “Planeta Roșie”.

    Obiectivul NASA este de a stabili o prezență umană permanentă pe Lună.

    Gigantica rachetă spațială menită să transporte oamenii și echipamentele pe satelitul Pământului le dă fiori chiar și celor care au proiectat-o și construit-o. Ryan McKibben, coordonatorul testului SLS Green Run, de la Centrul Spațial Stennis, a spus pentru BBC News: „Când chiar îl vezi că e adevărat, cu avionica reală, cu rezervoare adevărate – rezervorul de hidrogen lichid are o capacitate de aproape 1,9 milioane litri, iar rezervorul de oxigen lichid are o capacitate de peste 750 de mii de litri – este într-adevăr un vehicul incredibil“.

    Racheta care va transporta pentru a doua oară oameni pe Lună este gata de ultimele teste. FOTO: NASA

    Prima misiune, din noiembrie 2021, botezată Artemis-1, trebuie să lanseze pe orbita Lunii o capsulă Orion (similară cu cea care va aseleniza), dar fără echipaj.

    Tehnologia folosită la elaborarea navei și în tot programul care va duce omenirea spre alte planete este de o complexitate incredibilă. Cu toate acestea, puternica tabără a populiștilor și demagogilor din SUA, precum și numeroși militanți de stânga, contestă cheltuielile cu programul spațial.

    Programul Artemis va înghiți numai până la sfârșitul acestui an peste 17 miliarde de dolari. Deocamdată, noul președinte american Joe Biden, provenit din rândurile democraților, n-a dat niciun semn, pozitiv sau negativ, față de planurile NASA de a trimite oameni pe Lună și Marte. Sunt semne că numeroși parlamentari americani de stânga n-ar fi încântați de idee, menționând în discursurile lor publice că banii ar fi mai bine cheltuiți pe programe sociale.

    Prima misiune, din noiembrie 2021, botezată Artemis-1, trebuie să lanseze pe orbita Lunii o capsulă Orion (similară cu cea care va aseleniza), dar fără echipaj.

    Tehnologia folosită la elaborarea navei și în tot programul care va duce omenirea spre alte planete este de o complexitate incredibilă. Cu toate acestea, puternica tabără a populiștilor și demagogilor din SUA, precum și numeroși militanți de stânga, contestă cheltuielile cu programul spațial.

    Programul Artemis va înghiți numai până la sfârșitul acestui an peste 17 miliarde de dolari. Deocamdată, noul președinte american Joe Biden, provenit din rândurile democraților, n-a dat niciun semn, pozitiv sau negativ, față de planurile NASA de a trimite oameni pe Lună și Marte. Sunt semne că numeroși parlamentari americani de stânga n-ar fi încântați de idee, menționând în discursurile lor publice că banii ar fi mai bine cheltuiți pe programe sociale.

    Prima misiune, din noiembrie 2021, botezată Artemis-1, trebuie să lanseze pe orbita Lunii o capsulă Orion (similară cu cea care va aseleniza), dar fără echipaj.

    Tehnologia folosită la elaborarea navei și în tot programul care va duce omenirea spre alte planete este de o complexitate incredibilă. Cu toate acestea, puternica tabără a populiștilor și demagogilor din SUA, precum și numeroși militanți de stânga, contestă cheltuielile cu programul spațial.

    Programul Artemis va înghiți numai până la sfârșitul acestui an peste 17 miliarde de dolari. Deocamdată, noul președinte american Joe Biden, provenit din rândurile democraților, n-a dat niciun semn, pozitiv sau negativ, față de planurile NASA de a trimite oameni pe Lună și Marte. Sunt semne că numeroși parlamentari americani de stânga n-ar fi încântați de idee, menționând în discursurile lor publice că banii ar fi mai bine cheltuiți pe programe sociale.

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!