Renumitul pneumolog Florin Mihălțan, profesor universitar doctor la Institutul „Marius Nasta” din București, declară, pentru Ziaristii.com, că oamenii din China, pe care-i vedeam în filmulețe video cum cad brusc din picioare, aveau o suferință cardiacă preexistentă și infecție cu SARS-CoV-2.
Profesorul Florin Mihălțan (66 de ani), care a realizat în anii ’90 stagii de specializare în Franța și Austria, vorbește despre modalitatea prin care virusul ucigaș pătrunde în organism, cum trece de barierele de apărare și cum răpune o persoană fără ca aceasta să țină cont de anumite simptome.
Persoana poate fi însă și asimptomatică, la fel cum au fost cele din China. „Poate da niște miocardite cu tulburări de ritm. Asta explică de ce în unele țări erau găsiți oamenii decedați pe stradă”, spune reputatul medic.
Teoria conform căreia fumătorii și astmaticii ar fi mai protejați în lupta contra SARS-CoV-2 este una profund greșită. „Se uită că în țigară totul vine la pachet cu 64 de produse carcinogenetice și cu o multitudine de alți factori toxici. În plus, obiceiul de a fuma înseamnă gestica de a duce țigara la gură. Or, noi știm că toate gesturile astea trebuie rărite, evitate, pentru că sunt contaminante. Legat de astm și bronșită, trebuie menționat că sunt boli cronice respiratorii. Au și ele risc de a face infecția cu virusul Covid-19”, precizează Mihălțan.
„Este un sindrom în care plămânii se albesc”
Reporter: Domnule profesor, cum ajunge virusul în plămâni?
Florin Mihălțan: Din punct de vedere al evoluției, acest coronavirus nu este o noutate absolută. Este al șaptelea tip de coronavirus apărut în lume. Au fost două epidemii care au precedat-o pe aceasta. El are o gazdă intermediară. La ora actuală, nu se știe dacă a fost pangolinul mamifer sau dacă a fost liliacul. Dacă omul devine sursă, e normal să existe și o transmitere interumană. Din punct de vedere al evoluției, virusul are o proteină S. Ea se leagă de niște receptori, de care se leagă într-un fel și nicotina. Dar modul în care se plantează virusul în organism este următorul: întâi este inhalat. Acest virus se depozitează și staționează în cavitatea faringiană, în mucoasa nazală. În următoarea etapă, virusul creează un răspuns imunitar. Reacționează ca un antigen. Acest antigen creează o reacție antigen-anticorp. Există un răspuns de la nivelul barierei de apărare pe care o reprezintă macrofagele. Macrofagele sunt celulele care ne apără de orice microb, virus. Acestea încearcă să izoleze de multe ori virusul printr-o reacție în exces de antigen-anticorp, generată de niște factori care încurajează inflamația. Și în felul acesta se explică de ce apare, de obicei, după a șaptea zi, furtuna de citokine. Și de ce la unele persoane evoluția este ulterior foarte rapidă și ajunge la ceea ce se cheamă sindrom de detresă respiratorie acută. Este un sindrom în care plămânii se albesc.
– De ce se ajunge totuși la o situație atât de gravă?
– Începe o dilemă patogenică. E creată de experți și e neelucidată. Unii spun că, de fapt, este o tendință de hipercoagulabilitate și se fac niște trombuși vasculari. Alții susțin că acest sindrom de detresă respiratorie este cu invazie la nivelul zonelor în care se produce schimbul de gaze. Acest lucru explică de ce scade oxigenarea.
„Apar de multe ori ca semne premonitorii gâfâiala severă, dispneea, lipsa de aer, mialgii și febră”
– Ce simptome poate prezenta un pacient infectat cu Covid-19?
– Cert este că, din punct de vedere al evoluției, al ciclului, avem de obicei până la 5-7 zile simptome care pot să fie fruste sau să fie absente. După a 7-a zi însă, începe evoluția de la formele ușoare, asimptomatice, la cele moderate sau severe, unde apar de multe ori ca semne premonitorii gâfâiala severă, dispneea, lipsa de aer, mialgii și febră.
– Cum afectează acest virus și alte organe?
– Cea mai curentă expresie este pneumonia sau bronhopneumonia. Pentru că aveați o dilemă cu celelalte organe, același conflict antigen-anticorp se produce și la nivelul inimii. Poate da niște miocardite cu tulburări de ritm. Asta explică de ce în unele țări erau găsiți oameni decedați pe stradă.
– Tocmai asta voiam să vă întreb. Au fost filmate persoane care se prăbușeau brusc pe străzile din Wuhan. Părea ireal ce se întâmplă în China.
– Acei oameni aveau sigur o tulburare de ritm și o suferință cardiacă. Revenind, tot acest conflict antigen-anticorp explică și prezența unor insuficiențe renale, determinări nervoase. Să nu uităm că aceste determinări nervoase explică de ce 30% din bolnavi au lipsa mirosului și a gustului.
„Există niște tentative de a bloca acest virus, în legăturile lui multiple pe care le creează în organism, prin analogii de intervenție terapeutică pe care le-am învățat când am luptat împotriva virusului HIV/SIDA, când am luptat împotriva virusului MERS”
– Poate cineva să moară subit fără să aibă febră?
– Dacă are o suferință cardiacă preexistentă și are infecție, se poate întâmpla ca acest lucru să degenereze în timp. Deci, se poate.
– E interesant felul în care SARS-CoV-2 se atașează de celulele umane prin acei țepi.
– Puntea de legătură este, cum vă spuneam, proteina din spiculi. Spiculii sunt în coroana acestui virus și sunt material proteic. Pe baza acestui material se încearcă și se speculează formarea de vaccinuri. Din 100 de centre care au anunțat că au demarat procesul de pregătire a unui vaccin, 8 sunt în fază foarte avansată. Se pleacă pe două direcții. Fie pe cea a folosirii unor imunoglobuline, a unor anticorpi care să fie protejanți în vaccinul următor, fie pe cea a unui virus prelucrat, neutralizat, care poate să stârnească această reacție de apărare în organism, care să fie pregătit pentru infecțiile viitoare. Nu poți să lansezi orice medicament sau vaccin decât în momentul în care ai trecut de la faza 1, pe voluntari, la faza 2, care este pe loturi mai restrânse de pacienți, și apoi la faza 3, care este pe un eșantion mai mare. Asta fiindcă trebuie urmărite toate reacțiile adverse.
– Există posibilitatea ca pacienții infectați cu Covid-19 să fie tratați cu heliu încălzit la 92 de grade Celsius, așa cum susțin cercetătorii ruși de la Institutul de Științe „Sklifosovski”? Această terapie este momentan în fază de testare.
– Sunt foarte multe propuneri de tratament, inclusiv pe medicație sau pe medicină alopată sau homeopată. Sunt și chinezii, care oferă niște leacuri ce nu pot fi găsite decât la ei în țară. În momentul de față, după părerea mea, nu există un leac care să fie consimțit ca vindecător. Deci, nu există în zona medicamentoasă ceva care poate fi utilizat ca vindecare sută la sută. Există niște tentative de a bloca acest virus, în legăturile lui multiple pe care le creează în organism, prin analogii de intervenție terapeutică pe care le-am învățat când am luptat împotriva virusului HIV/SIDA, când am luptat împotriva virusului MERS. Din acele lecții se aplică acest experiment. Fiecare centru a preferat o listă de medicamente, fără însă a primi o consimțire de sută la sută că unul din ele poate vindeca majoritatea pacienților.
„Se uită că în țigară totul vine la pachet cu 64 de produse carcinogenetice și cu o multitudine de alți factori toxici”
– Rușii spun că heliul, odată intrat în alveolele pulmonare, îmbunătățește circulația sângelui.
– Heliul a mai fost folosit în alte investigații de laborator, dar e greu de confirmat. Cred că necesită studii suplimentare de lungă durată, ca să poți să ai o certitudine asupra unui asemenea tratament. Este un gaz util pentru circulație. Dar, repet, perioadele lungi cu tratament, cu studii randomizate sunt singurele care pot confirma una sau alta din variantele terapeutice propuse.
– Se avansează ideea că fumătorii și astmaticii ar fi mai avantajați decât ceilalți în lupta cu teribilul virus. E adevărat?
– Există factori de risc care sunt cunoscuți. Fumatul, prin natura lucrurilor, generează de mult timp efecte nocive asupra organismului. Există un singur studiu care a fost publicat, dar care este extrem de criticabil, al unor autori francezi, apărut în urmă cu o săptămână, unde se zice că nicotina ar fi protejantă. Dar se uită două lucruri. Din momentul în care se dă doar nicotină, cum este ea în medicament, plasture sau gumă, este o variantă terapeutică pe care cei ce-au avansat-o au studiat-o prin cercetări îndelungate și randomizate. A arunca o afirmație de genul acesta, că nicotina este protectivă la fumători, nu ține. Se uită că în țigară totul vine la pachet cu 64 de produse carcinogenetice și cu o multitudine de alți factori toxici. În plus, obiceiul de a fuma înseamnă gestica de a duce țigara la gură. Or, noi știm că toate gesturile astea trebuie rărite, evitate, pentru că sunt contaminante. Legat de astm și bronșită, trebuie menționat că sunt boli cronice respiratorii. Au și ele risc de a face infecția. Ce trebuie să știe acești pacienți: să-și continue tratamentele actuale, să nu și le întrerupă, astfel încât boala să fie sub control. Să respecte aceeași distanțare fizică precum toți ceilalți bolnavi cronici care sunt în grupele de risc. Lista este următoarea: hipertensiune, boli cardiace, diabet zaharat, obezitate, boli respiratorii cronice, fumatul.
„La formele de gripă nu întâlnești pierderea gustului, a mirosului, nu sunt atâtea tulburări gastrointestinale”
– Se poate face febră mare dintr-o dată?
– Se poate face, fiindcă această infecție, prin partea inițială de incubație, poate să fie fără simptome sau cu unele minore, pe care pacientul nu le observă. Atunci apare explozia febrilă. E clar că febra e cel mai întâlnit simptom la debutul acestei boli.
– Ce simptome nu pot fi sesizate înainte de a avea o temperatură ridicată?
– Oboseală, o respirație mai grea la mers, dureri musculare. Poate să se observe pierderea mirosului, a gustului. Dar febra vine de obicei cu accentuarea respirației grele și a senzației de greutate la respirație.
– Cu ce se diferențiază acest virus, dincolo de incidența mortalității, față de cel din gripa sezonieră?
– Această epidemie a avut un preambul în care a fost asemănată foarte mult cu gripa, când, de fapt, anvergura ei a fost mai mare. Sunt foarte multe simptome comune. Uneori e și greu de diferențiat. La formele de gripă nu întâlnești pierderea gustului, a mirosului, nu sunt atâtea tulburări gastrointestinale. Trebuie mare grijă, pentru că sunt generate și de prezența unor reacții alergice de sezon. Putem avea, de exemplu, și un banal guturai, care presupune un nas înfundat și strănut.
„Chiar dacă ar veni al doilea val, nu ne va mai găsi atât de neprotejați și de neapărați ca până acum”
– Ce se va întâmpla din toamnă? Cum vedeți evoluția acestui virus?
– Depinde de cât de repede va apărea vaccinul. Depinde de modul în care populația va respecta în continuare distanțarea socială. Trebuie măsuri protective. Prin relaxare, nu înseamnă că vor fi permise adunări, care sunt contaminante. Se discută posibilitatea de reinfectare sau de dispariție în timp a infecției și de apariție a anticorpilor. Cred că toamna va fi pentru toate țările mult mai bine digerată de către autorități, medici și populație. Suntem cu niște exerciții făcute la zi. Am învățat multe din mers cu această pandemie: și legat de izolare, și legat de tratament, de protecție, autoprotecție, de contacte, de modul de supraveghere a bolii. Chiar dacă ar veni al doilea val, nu ne va mai găsi atât de neprotejați și de neapărați ca până acum. E valabil nu numai pentru România, ci și pentru restul țărilor.
– Cum ne putem apăra de acest virus?
– Există câteva lucruri legate de vitamina D. Pentru bolnavul respirator, de pildă, există obligativitatea să-și facă vaccinul antigripal și antipneumococic. Ele nu previn infecția cu Covid, dar previn următoarele infecții ce pot apărea: cele bacteriene. Sunt importante și mișcarea, și alimentația. Trebuie să adoptăm o dietă mediteraneană. Trebuie să evităm sedentarismul, chiar dacă suntem în casă. Recomand efectuarea unor exerciții fizice.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
