ziaristii.com

Etichetă: marea neagră

  • S-a încheiat cu succes primul exercițiu multinațional al NATO din 2021, condus de Forțele Navale Române la Marea Neagră. „Poseidon 21” a reunit peste 700 de militari, 13 nave de război și 9 avioane de luptă, din 7 țări aliate

    S-a încheiat cu deplin succes primul exercițiu multinațional întrunit  al NATO din anul 2021. „Poseidon 21” a fost organizat, coordonat și condus de Forțele Navale Române, în  Marea Neagră, cu baza în Portul Constanța.  La el au participat , între 27 februarie și 6 martie, peste 700 de militari, din România și alte 6 state membre ale Alianței Nord-Atlantice, care au utilizat 13 nave maritime militare, 9 aparate de zbor, o autospecială de intervenție pirotehnică, un robot subacvatic telecomandat și alte echipamente.

    Unele dintre navele participante vor continua operațiunile în Marea Neagră

    Potrivit ședinței de analiză și evaluare imediată, organizate cu prilejul întoarcerii navelor militare în Portul Militar Constanța și a încheierii Exercițiului multinațional „Poseidon 21”, reprezentanții forțelor participante au declarat că scopul și obiectivele activităților desfășurate în comun au fost îndeplinite în totalitate.

    Conducătorul exercițiului, comandorul român Liviu Coman, și comandantul Grupării Navale Permanente de Luptă Contra Minelor SNMCMG-2 (Standing NATO Mine Countermeasures Group), comandorul turc Yusuf Karagulle, au apreciat modul în care au fost planificate, organizate și conduse activitățile pe mare, precum și oportunitățile de instruire în comun a militarilor români și străini. Conform acestora, fiecare echipaj ambarcat și echipă EOD (Explosive Ordnance Disposal) și-a îndeplinit sarcinile primite cu succes, respectând în același timp regulile impuse de situația sanitară actuală.

    Forțele Navale Române au demonstrat, încă o dată, la nivel internațional, nivelul ridicat de instruire și profesionalim, în vederea menținerii interoperabilității la standardele impuse în strategia de cooperare a NATO.

    În urma participării la Exercițiul multinațional „Poseidon 21”, dragorul maritim „Locotenent Lupu Dinescu”, navă integrată în SNMCMG-2, alături de celelalte nave partenere din gruparea navală NATO – nava-comandant TCG „Sokullu Mehmet Pașa” (Turcia), vănătoarele de mine ESP „Tajo” (Spania) și TCG „Ayvalik” (Turcia) -, efectuează, în perioada 5-7 martie, în portul militar Constanța, o escală pentru refacerea capacității de luptă, după care vor opera în continuare, în Marea Neagră, până în a doua jumătate a lunii martie.

    Pe toată durata staționării, marinarii militari români și străini vor rămâne izolați la bord, pentru respectarea măsurilor de limitare a răspândirii și infectării echipajelor navelor militare cu virusul SARS-CoV-2.

    Ceremonie deschidere „Poseidon 21”

    Gradul de complexitate a fost ridicat

    Exercițiul  a avut un grad de complexitate ridicat și a urmărit utilizarea optimă a capabilităților NATO pentru consolidarea capacității de reacţie rapidă a Alianţei, în contextul schimbărilor continue ale mediului de securitate regional.

    La cel mai mare exercițiu multinațional organizat de Forțele Navale Române în anul 2021, „Poseidon 21”, au participat  peste 100 militari din România și mai mult de 600 de militari din Franța, Grecia, Spania, Statele Unite ale Americii și Turcia. Împreună, au utilizat 13 nave militare, 9 aparate de zbor, o autospecială de intervenție pirotehnică și un robot subacvatic telecomandat.

    „Poseidon 21″ a făcut parte din Programul Tratatului Atlanticului de Nord de instruire multinațională consolidată/întrunită (CJET – Combined Joint Enhanced Training), un concept complex, destinat instruirii forțelor aliate, care a fost propus de România la Summit-ul NATO de la Varșovia, în anul 2016. Scopurile sunt reprezentate de întărirea măsurilor de securitate pe flancul sud-estic european și asigurarea prezenței continue a forțelor aliate în regiunea Mării Negre.

    Comandamentul FNR din Constanța a condus activitățile de instruire, planificate pe mare, pe uscat și în aer, în care au fost integrate forțe și mijloace din România, Bulgaria, Turcia, Grecia, Franța, Spania și SUA.

    Aspecte din timpul Exercițiului multinațional „Poseidon 21”

    După escala pe care navele militare din Gruparea Navală Permanentă NATO de Luptă Contra Minelor Marine SNMCMG-2 au efectuat-o, în portul Constanța, la sfârșitul lunii februarie, pentru refacerea capacității de luptă, în vederea îndeplinirii activităților specifice, a venit, apoi, momentul ca acestea să ia parte la primul exercițiu multinațional organizat de Forțele Navale Române în anul 2021, „Poseidon 21”.

    De exemplu, dragorul maritim românesc „Locotenent Lupu Dinescu”, navă integrată în SNMCMG-2, a desfășurat, în perioada 1-5 martie, activități intense de instruire, în Marea Neagră, împreună cu nave militare ale Forțelor Navale Române și ale marinelor militare partenere, conform planului de acțiune al exercițiului.

    Forțele armate protagoniste au avut ca scop principal consolidarea interoperabilității dintre navele și echipajele participante și, totodată, a prezenței militare în bazinul pontic.

    Pentru a menține standardele implementate la nivelul Alianței, privind consolidarea securităţii în regiunea Mării Negre, au fost planificate și desfășurate acțiuni de luptă împotriva amenințărilor de suprafață și aeriene, manevre și evoluții navale, trageri de luptă cu sistemele de artilerie de la bordul navelor, activități de căutare și salvare de vieți omenești pe mare, exerciții de comunicații, precum și manevre de reaprovizionare pe mare și de remorcaj.

    În ciuda faptului că temperaturile scăzute și condițiile hidrometeorologice nu sunt deloc prietenoase în această perioadă, membrii echipajelor, formate în proporție de 70% de militari tineri, nu au întâmpinat impedimente în desfășurarea sarcinilor încredințate.

    Marinarii militari români de la bordul navelor s-au dovedit a fi foarte motivați și dornici să-și dezvolte aptitudinile specifice profesiei lor, pentru a putea raporta încrezători, de fiecare dată: „Misiune îndeplinită!”.

    Programul exercițiului a  fost compus din:

    – secvențe întrunite de luptă împotriva amenințărilor subacvatice, în care au fost aplicate proceduri operaționale NATO de cercetare hidrografică, de identificare și neutralizare a minelor marine și a dispozitivelor explozive improvizate;

    – secvențe combinate de luptă împotriva aviației inamice, a navelor de suprafață și a submarinelor;

    – manevre de remorcare a unei nave avariate, de reaprovizionare pe mare și de acordare a primului ajutor.

    În zona terestră, a fost executată o secvență interdepartamentală, prin aplicarea unei proceduri operaționale de acțiune comună MApN–MAI, pentru situația producerii unei explozii la o construcție hidrotehnică din zona litoralului românesc.

    Antrenament al scafandrilor militari la „Poseidon 21”

    Exercițiul multinațional „Poseidon 21”, organizat de Forțele Navale Române și desfășurat în Marea Neagră, a cuprins și executarea unei secvențe de instruire inter-instituțională, între Inspectoratul pentru Situații de Urgență (ISU) „Dobrogea” al județului Constanța și scafandrii de luptă EOD (Explosive Ordnance Disposal).

    Scenariul a fost bazat pe producerea unui accident cu victime, în zona costieră a litoralului românesc, în urma căruia ar fi avut loc o explozie, iar potrivit martorilor, diferite materiale pirotehnice au fost proiectate în Marea Neagră.

    Conform procedurilor de apărare națională, ISU Dobrogea a solicitat sprijin Centrului de Scafandri – Constanța, în vederea căutării și anihilării dispozitivelor explozive căzute în apă.

    Scafandrii militari au identificat materialul periculos, după care l-au deplasat într-un loc sigur pentru a fi distrus, îndeplinind cu succes misiunea încredințată.

    Nave și avioane participante

    Din partea Forțelor Navale Române au participat:

    • puitorul de mine și plase „Viceamiral Constantin Bălescu”;
    • nava maritimă hidrografică „Căpitan-comandor Alexandru Cătuneanu”;
    • nava rapidă de scafandri „Venus”;
    • remorcherele de port și radă „Vârtosul” și „Voinicul”;
    • două detașamente de scafandri EOD;
    • scafandri fluviali și scafandri salvatori;
    • un elicopter Puma-Naval.

    România a mai fost reprezentată, la Exercițiul „Poseidon 21”, de:

    • 4 aeronave MIG-21 „Lancer”;
    • un elicopter IAR 330 MEDEVAC;
    • un pluton de infanterie de la Brigada 9 „Mărășești”;
    • o navă de patrulare și intervenție a Gărzii de Coastă (din cadrulPoliției de Frontieră);
    • o autospecială de intervenție pirotehnică;
    • o ambulanță din structurile Ministerului Afacerilor Interne.

    Militarii străini aliați au fost prezenți cu:

    • navele vânătoare de mine BGS „Tsibar” (Bulgaria) și HS „Evropi” (Grecia);
    • un robot subacvatic telecomandat (Turcia);
    • scafandri EOD (SUA);
    • aeronave de luptă „Rafale” (Franța) și Eurofighter „Typhoon” (Spania).

    Comandamentul Maritim Aliat al NATO a aprobat participarea la Exercițiul multinațional „Poseidon 21” a Grupării Navale Permanente NATO de Luptă Împotriva Minelor SNMCMG-2 (Standing NATO Maritime Counter Measures Group), alcătuită din:

    • nava-comandant TCG „Sokullu Mehmet Paşa” (Turcia);
    • dragoarele maritime „Locotenent Lupu Dinescu” (România) și BGS „Priboy” (Bulgaria);
    • vânătoarele de mine ESPS „Tajo” (Spania) și TCG „Ayvalik” (Turcia).

    Toate secvențele exercițiului „Poseidon 21” au fost planificate în acord cu măsurile dispuse de către autoritățile naționale din România și din statele participante, pentru prevenirea infectării și limitarea răspândirii virusului SARS-CoV-2.

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

  • Exercițiul „Poseidon 21”: peste 700 de militari din 7 țări NATO se instruiesc în Marea Neagră, sub comanda Forțelor Navale Române. Continuă și sosirea celor 30 de elicoptere multirol americane

    În perioada 27 februarie – 6 martie, Forțele Navale Române organizează Exercițiul „Poseidon 21”, primul exercițiu multinațional/întrunit din anul 2021. El se desfășoară în Marea Neagră, cu participarea a peste 700 de militari români și străini, care vor utiliza 13 nave militare, 9 aparate de zbor, o autospecială de intervenție pirotehnică, un robot subacvatic telecomandat și alte echipamente.

    Exercițiul „Poseidon 21″ este cuprins în Programul NATO de instruire multinațională consolidată/întrunită (CJET – Combined Joint Enhanced Training), un concept complex, destinat instruirii forțelor aliate, care a fost propus de România la Summit-ul NATO de la Varșovia, în anul 2016. Scopurile sunt reprezentate de întărirea măsurilor de securitate pe flancul sud-estic european și asigurarea prezenței continue a forțelor aliate în regiunea Mării Negre.

    Forțele Navale Române conduc un exercițiu NATO de o complexitate ridicată

    Deschiderea oficială a Exercițiului multinațional „Poseidon 21” a avut loc sâmbătă, 27 februarie, la Terminalul de Pasageri (Dana 0) din Portul (Vechi) Constanța.

    Comandamentul FNR din Constanța conduce activitățile de instruire, planificate pe mare, pe uscat și în aer, în care sunt integrate forțe și mijloace din România, Bulgaria, Turcia, Grecia, Franța, Spania și SUA.

    „Poseidon 21” are un grad de complexitate ridicat și urmărește utilizarea optimă a capabilităților NATO pentru consolidarea capacității de reacţie rapidă a Alianţei, în contextul schimbărilor continue ale mediului de securitate regional.

    O mică „Armada” NATO în Marea Neagră

    Din partea Forțelor Navale Române, participă: puitorul de mine și plase „Viceamiral Constantin Bălescu”, nava maritimă hidrografică „Căpitan-comandor Alexandru Cătuneanu”, nava rapidă de scafandri „Venus”, remorcherele de port și radă „Vârtosul” și „Voinicul”, două detașamente de scafandri EOD, scafandri fluviali și scafandri salvatori, precum și un elicopter Puma-Naval.

    România mai este reprezentată la Exercițiul „Poseidon 21” de 4 aeronave MIG-21 „Lancer” și un elicopter IAR 330 MEDEVAC, toate ale Forțelor Aeriene Române, un pluton de infanterie de la Brigada 9 „Mărășești” din subordinea Forțelor Terestre Române, precum și o navă de patrulare și intervenție a Gărzii de Coastă (din cadrul Poliției de Frontieră), o autospecială de intervenție pirotehnică și o ambulanță din structurile Ministerului Afacerilor Interne.

    Militarii străini aliați sunt prezenți cu: navele vânătoare de mine BGS „Tsibar” (Bulgaria) și HS „Evropi” (Grecia), un robot subacvatic telecomandat (Turcia), scafandri EOD (SUA) și aeronave de luptă „Rafale” (Franța), Eurofighter „Typhoon” (Spania).

    Comandamentul Maritim Aliat al NATO a aprobat participarea la Exercițiul multinațional „Poseidon 21” a Grupării Navale Permanente NATO de Luptă Împotriva Minelor SNMCMG-2 (Standing NATO Maritime Counter Measures Group), care este alcătuită din nava-comandant TCG „Sokullu Mehmet Paşa” (Turcia), dragoarele maritime „Locotenent Lupu Dinescu” (România) și BGS „Priboy” (Bulgaria) și vânătoarele de mine ESPS „Tajo” (Spania) și TCG „Ayvalik” (Turcia).

    Sursa foto: Forțele Navale Române (FNR)

    Acțiunile Exercițiului „Poseidon 21”

    Scenariul exercițiului cuprinde:

    – secvențe întrunite de luptă împotriva amenințărilor subacvatice, în care vor fi aplicate proceduri operaționale NATO de cercetare hidrografică, de identificare și neutralizare a minelor marine și a dispozitivelor explozive improvizate;

    – secvențe combinate de luptă împotriva aviației inamice, a navelor de suprafață și a submarinelor;

    – manevre de remorcare a unei nave avariate, de reaprovizionare pe mare și de acordare a primului ajutor.

    În zona terestră, este planificată o secvență interdepartamentală, prin aplicarea unei proceduri operaționale de acțiune, comună MApN–MAI, pentru situația producerii unei explozii la o construcție hidrotehnică din zona litoralului românesc al Mării Negre.

    Navele militare străine din gruparea SNMCMG-2 au acostat pe 26 februarie în Portul Constanța, pentru o escală de 3 zile, pe parcursul căreia sunt  programate ateliere de lucru premergătoare desfășurării antrenamentelor pe mare.

    Toate secvențele exercițiului „Poseidon 21” sunt planificate în acord cu măsurile dispuse de către autoritățile naționale din România și din statele participante, pentru prevenirea infectării și limitarea răspândirii virusului SARS-CoV-2.

    Continuă astfel intensificarea activităților militare NATO (navale, aeriene și terestre) din apropierea coastei românești de la Marea Neagră și din zona bazei aeriene de la Mihail Kogălniceanu, județul Constanța.

    Sursa foto: Forțele Navale Române (FNR)

    Reamintim că, până pe 5 martie, la Kogălniceanu vor sosi din Grecia nu mai puțin de 30 de elicoptere multirol Sikorsky „Black Hawk”, ale Forțelor Terestre Americane din Europa, în sprijinul operațiunii „Atlantic Resolve”, care reprezintă o reacție hotărâtă, de la Marea Baltică la Marea Neagră, a Alianței Nord-Atlantice, față de acțiunile Rusiei în Ucraina (Donbass și Crimeea).

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

  • VIDEO. Avioane de vânătoare rusești hărțuiesc un bombardier american deasupra Mării Negre. Un Suhoi s-a apropiat la nici 30 de metri!

    Avioane rusești de vânătoare de tip Suhoi Flanker (Su-27) au hărțuit un bombardier american B-52 care executa o misiune deasupra Mării Negre, iar imaginile, filmate de piloții americani, au fost date publicității. Înregistrarea video poate fi urmărită pe site-ul german Kurier.at.

    Filmul poate fi urmărit AICI.

    Armata americană a făcut public filmul, menționând că două aparate Su-27 s-au apropiat la nici 30 de metri de bombardierul B-52, executând apoi manevre periculoase, care au produs turbulențe în aer.

    Americanii afirmă că astfel de momente s-au înmulțit în ultima perioadă mai ales în Siria.

    România este frecvent ținta tentativelor rusești de a viola spațiul aerian. Până acum, aviația română a fost ajutată, în misiunile de poliție aeriană, de aeronave NATO – în principal americane și englezești.

    Statele Unite au anunțat fortificarea masivă a flancului estic al NATO. Se vor face investiții de sute de milioane de euro în dezvoltarea bazei aeriene de la Câmpia Turzii.

    Generali ai armatei americane au avertizat, în această vară, că Rusia ar putea încerca o invazie a țărilor baltice sau a României, după modelul “omuleților verzi” trimiși în Crimeea și Estul Ucrainei, dacă regimul lui Putin simte că NATO este slăbită.

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

  • Ne-au testat reacția. Patru avioane rusești de vânătoare și bombardament, interceptate deasupra Mării Negre de MiG-21 românești. În “joacă” au intrat bulgarii și turcii

    Un incident aerian internațional a avut loc marți, deasupra Mării Negre, unde două avioane de vânătoare Suhoi Su-27 și două bombardiere Tupolev Tu-22 ale rușilor au fost interceptate de două avioane de vânătoare românești MiG-21 LanceR.

    Evenimentul a avut loc în spațiul internațional, în preajma frontierei României, avioanele românești fiind ridicate în aer după sesizarea comandamentului NATO. După apariția aparatelor românești, rușii au schimbat direcția, fiind ulterior interceptați de avioane bulgărești și turcești.

    România a ridicat în aer două MiG-21 LanceR pentru a intercepta cele două Su-27 și două Tu-22 deasupra Mării Negre

    Incidentul nu este singular, Rusia testând periodic vigilența NATO și permeabilitatea frontierei.
    Începând din 2014, de când Rusia a invadat și ocupat Crimeea, apoi și Estul Ucrainei, astfel de acțiuni au devenit tot mai dese. Rușii au transformat Peninsula Crimeea, care are o amplasare strategică, într-un gigantic portavion, amplasând sisteme de rachete și importante forțe aeriene cu care pot amenința tot flancul estic și sudic al NATO.

    Polonia a demarat în forță un program de înarmare, cumpărând zeci de avioane F-16 americane, tancuri Leopard germane, sisteme antiaeriene etc.

    România a întârziat foarte mult această operațiune, iar astăzi nu are suficiente F-16 (și acelea cumpărate la mâna a doua și echipate prost) încât să formeze măcar o singură escadrilă. România are 12 avioane F-16, iar standardul NATO pentru o escadrilă este de 16 aparate.

    Așa că baza rămân vechile MiG-21 LanceR, depășite tehnologic și uzate după zeci de ani de folosință. Din acest motiv, românii sunt ajutați de parteneri din NATO pentru a-și păzi granițele. Uneori, misiunea de a intercepta aeronavele provocatoare ale Rusiei cade în sarcina escadrilelor britanice sau canadiene care vin prin rotație aici pentru a ne ajuta.

    Incidentul de marți a fost comentat de purtătorul de cuvânt al ministerului Apărării, Constantin Spânu, pentru Agerpres: „A fost o misiune de poliţie aeriană realizată de forţele aeriene române, bulgare şi turce, pe măsură ce patru aeronave ruseşti au evoluat pe un traiect de zbor în apropierea spaţiului aerian NATO. Nu au intrat niciodată în spaţiul aerian NATO, forţele ruseşti au fost tot timpul în spaţiul aerian internaţional“.

    Două MiG-21 românești, două MiG-29 bulgărești, două F-16 turcești

    Ofițerul a adăugat că decizia de a intercepta avioanele care se apropie de teritoriul României se ia la comandamentul NATO: „Cei de acolo decid, în funcţie de traiectul de zbor, care dintre aeronavele aflate în serviciul de poliţie aeriană pot să se ridice. Prima dată au primit misiunea forţele române – s-au ridicat cu două MIG-uri 21, s-au apropiat şi au însoţit cumva aeronavele ruseşti pe traseul de zbor până când ele au ieşit din zona noastră de competenţă. Apoi au fost preluate de două aeronave bulgăreşti, două MiG-29, după care, după ce au ieşit şi din zona de competenţă de patrulare a Bulgariei, au fost preluate de două F16 turceşti, iar după ce au ieşit şi din zona de patrulare a Forţelor Aeriene Turce, misiunea s-a încheiat”.

    Pe pagina de Facebook a NATO Allied Air Command a apărut următorul comentariu: „NATO este hotărâtă să-şi protejeze spaţiul aerian şi a transmis un semnal clar al capacităţii sale de a reacţie. Avioanele de luptă cu reacţie rapidă ale Alianţei se află în aşteptare 24/7 pentru decolare, în cazul unor situaţii neclare sau aproape de spaţiul său aerian”.

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

    CITIȚI ȘI:

    * Amenzi între 500 și 2.500 de lei pentru cei care nu poartă mască în spații publice închise. Zona metropolitană se întinde până la 30 km de oraș, plus întregul județ Ilfov

  • Guvernul Orban deblochează lucrările la exploatările de gaze românești din Marea Neagră. Este primul pas concret după vara confuză din 2018

    Un anunț de la sfârșitul săptămânii trecute, de pe pagina electronică oficială a Ministerului Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri (MEEMA), ignorat de mass-media românească, reprezintă, de fapt, o informație de o importanță excepțională. Miza: exploatarea noilor perimetre de gaze naturale de pe platforma continentală a Mării Negre, resurse naturale subterane extrem de valoroase, care aparțin României.

    „Lunga vară fierbinte” a anului 2018 a fost una a… gazelor: Piața Victoriei (10 august) și Legea Offshore. Amândouă, cadou de la infractorul Dragnea. La Legea Offshore a contribuit și penalul Vâlcov.

    Decizia Ministerului Economiei constituie cel dintâi pas pozitiv concret pe care-l fac autoriățile române executive (Guvernul, în speță) în materie de exploatare a gazelor românești de la Marea Neagră, de la momentul verii agitate a anului 2018. Atunci, cvasi-pușcăriașul Liviu Dragnea încerca să-și câștige un masiv suport popular prin promovarea unei Legi Offshore populiste, implicit catastrofale, pe care-o concepuse împreună cu Darius Vâlcov, penalul care era consilierul economic al Guvernului Dăncilă.

    Dezastruosul act legislativ a fost, atunci (iulie 2018), votat în Parlament, de către majoritatea toxică a PSD.

    Legea a fost returnată Parlamentului de președintele Klaus Iohannis, pentru reexaminare. A fost modificată în toamna aceluiași an și promulgată de șeful statului în noiembrie 2018.

    Modificările au fost operate nu numai la cererea investitorilor americani și vest-europeni (Ambasada SUA și chiar președintele Donald Trump au lansat avertismente dure), dar chiar și a… ALDE-iștilor lui Tăriceanu, care s-au raliat criticilor opoziției parlamentare (PNL, USR și PMP).

    Noul proiect de lege, promovat de Guvernul Dăncilă în septembrie 2018, venea la doar o lună după ce președintele Klaus Iohannis semnase, la Washington, împreună cu președintele Donald Trump, o Declarație-Comună în care era menționată explicit necesitatea schimbării legislației privind investițiile în România, pentru a o face mai predictibilă, cu trimitere clară către mizerabila Lege Offshore și la sinistra Ordonanță 114.

    De asemenea, proiectul apărea cu doar câteva zile înainte ca Viorica Dăncilă, șefa Guvernului, să meargă și ea într-o vizită în SUA, unde se aștepta să fie abordată tema investițiilor în energie.

    Din păcate, îmbunătățirile aduse legii nu au fost îndeajuns de consistente și, oricum, în unele cazuri, cum ar fi cel al concesiunilor americanilor de la Exxon Mobil, a fost prea târziu. Aceștia și-au anunțat retragerea din afacere, pentru că România ajunsese deja să fie considerată o țară nesigură din punct de vedere legislativ, impredictibilă în materie de normare a mediului economic și social-politic ori a modului de derulare a investițiilor, mai ales în exploatații subterane, în domeniul hidrocarburilor.

    Autorizație pentru conducta submarină din zona Vadu

    Așa cum a fost anunțat oficial, vineri, 21 februarie a.c., Virgil Popescu, ministrul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri, a emis autorizația pentru executarea lucrărilor de foraje geotehnice offshore pe segmentul submarin al viitoarei conducte de alimentare din amonte Ana-STG, în apropierea țărmului, în zona Vadu (comuna Corbu, la nord de Midia-Năvodari), județul Constanța.

    Autorizația, emisă la solicitarea firmei americane Black Sea Oil&Gas, permite activități de investigații geotehnice în interiorul culoarului pe care va fi amplasată conducta submarină ce va transporta gazele extrase din perimetrul offshore Midia, către țărm.

    Aria proiectului MGD cuprinde zăcămintele de gaze Ana și Doina, situate la aproxiamativ 120 km de țărmul României, în zona cu apă de mică adâncime (70 de metri, în medie) a perimetrului XV Midia.

    Virgil Popescu, ministrul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri:

    „Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri susține demararea proiectelor de exploatare din perimetrele offshore. Am făcut astăzi un pas esențial în dezvoltarea proiectului de extracție de gaze din zăcămintele Ana și Doina, prin semnarea autorizației care permite investigațiile geotehnice.

    Această autorizație este vitală în dezoltarea proiectului offshore, întrucât studiul geotehnic va determina adâncimea de amplasare a conductei, pentru a se asigura conformitatea cu cerințele tehnice și cele prevăzute în Legea Offshore.

    În absența acestui studiu, nu se poate proiecta și nici nu se poate construi conducta submarină”.

    Virgil Popescu, ministrul Economiei în Guvernul Orban, în vizită la Șantierul Naval „Damen” – Mangalia, februarie 2020 / Foto: Octavian-Mihail Șerbănescu

    Antrepriza-generală a lucrărilor din cadrul proiectului MGD aparține românilor de la GSP: numeroase locuri de muncă pentru compatrioții noștri!

    Pe 23 noiembrie 2018, după promulgarea Legii Offshore (modificate) – Legea nr. 256 din 12 noiembrie 2018 -, la sediul BSOG din București a fost semnat contactul de antrepriză generală pentru proiectul MGD, între Black Sea Oil&Gas SRL şi GSP Offshore SRL.

    Astfel, Black Sea Oil&Gas SRL (BSOG), împreună cu partenerii săi de concesiune, Petro Ventures Resources SRL (Petro Ventures) şi Gas Plus International B.V. (Gas Plus), au acordat firmei GSP Offshore SRL (GSP) contractul de antrepriză-generală pentru toate lucrările offshore și onshore, precum și contractul de foraj pentru sondele de dezvoltare.

    Contractul de antrepriză generală vizează serviciile de proiectare, achiziție, construcție, instalare și punere în funcțiune (EPCIC),

    Contractul de foraj vizează realizarea Proiectului Dezvoltare Gaze Naturale Midia (Proiectul MGD), localizat în platforma continentală a Mării Negre aparținând României.

    Execuția contractului EPCIC, care va fi realizată doar în cazul luării Deciziei Finale de Investiție (FID) în proiectul MGD, acoperă:

    • achiziția, construirea, instalarea și punerea în funcțiune a ansamblului submarin de producție aferent zăcământului Doina;
    • construcția, instalarea și punerea în funcțiune a unei noi platforme de producţie automate, amplasată pe zăcământul Ana, care va fi construită în şantierul GSP din Constanţa;
    • sistemul de conducte submarine ce va lega platforma de producţie de ţărm;
    • conducta de pe uscat;
    • noua staţie de tratare a gazelor (STG) care va fi construită în satul Vadu.

    De asemenea, un alt contract a fost încheiat pentru forajul celor cinci sonde de producție (o sondă submarină pe zăcământul Doina și patru sonde de producţie pe zăcământul Ana), pentru care GSP va mobiliza platforma de foraj de tip „jack-up” GSP-Uranus.

    În momentul semnării contractului de atribuire a antreprizei-generale (28 noiembrie 2018), data finalizării construcției întregii infrastructuri a proiectului era estimată la finalul lui 2020 sau începutul lui 2001.

    Companiile estimează că 70% din costurile aferente activităților contractate, care reprezintă majoritatea costurilor totale ale proiectului în valoare de 400 de milioane de dolari USA, vor reprezenta aport din România.

    Semnarea contactului de antrepriză generală pentru proiectul MGD dintre Black Sea Oil & Gas SRL şi GSP Offshore SRL, la sediul BSOG din Bucureşti, 23 noiembrie 2018

     La vremea respectivă, Mark Beacom, directorul general executiv al BSOG, declara:

    „În conformitate cu obiectivul nostru de a aduce acest proiect în punctul în care partenerii şi acţionarii vor putea lua decizia de a investi, am anunțat recent semnarea contractului de transport al gazelor, cu Transgaz, precum și un acord de vânzare a gazelor, cu firma ENGIE.

    Acum suntem bucuroși să anunțăm că am încheiat, cu cel mai mare contractor offshore din România, contractul de antrepriză-generală EPCIC și contractul de foraj pentru sondele de dezvoltare, pentru proiectul nostru MGD.

    Proiectul de pionierat MGD ar putea acoperi 10% din necesarul de gaze naturale al României, va utiliza serviciile contractorilor și subcontractorilor locali, va livra gaze naturale pe piața din România și va aduce beneficii semnificative atât comunității noastre locale, cât și țării”.

    Dar în acel moment era în plină derulare scandalul politic și mediatic legat de proiectul Legii Offshore, ca urmare a demersului unui Liviu Dragnea disperat să obțină susținere populară, căci era deja cu un picior în pușcărie. Proiectul anunțat de liderul de atunci al PSD era unul eminamente electoral-populist și, prin urmare, profund antieconomic. Prin el, infractorul teleormănean încerca să-și demonstreze, în mod ipocrit-„suveranist”, așa-zisul său „patriotism”, prin grija ca resursele naturale ale „țărișoarei” să nu încapă „pe nimica” pe mâna „străinilor cei haini și lacomi”.

    În acel context, americanul Mark Beacom a ținut să adauge și un avertisment: „Abilitarea noastră de a lua o decizie finală de a investi, odată ce am parcurs toate etapele rămase din proiect, este condiționată de aprobarea partenerilor și acționarilor, aprobare care la rândul ei depinde de impactul pe care noua Lege Offshore, în special noile prevederi fiscale cuprinse în lege, îl va avea asupra deciziei menționate de a trece la realizarea investiţiilor în proiectul respectiv”.

    Directorul-general al GSP, Gabriel Comănescu, declara atunci: „Suntem mândri că am fost selectați pentru acest proiect, atât de important pentru România. Compania GSP s-a lansat în domeniul construcțiilor offshore în anul 2009 și a dobândit o experiență valoroasă, în proiectele similare din alte zone. Experienţa noastră, locală şi globală, în domeniul forajelor şi construcţiilor offshore, alături de activele și capabilitățile noastre din România, ne vor permite să realizăm cu succes proiectul MGD”.

    Ce este, de fapt,  Proiectul MGD

    Zona proiectului MGD cuprinde zăcămintele de gaze Ana şi Doina, situate la aproximativ 120 km de ţărmul României, în zona cu apă de mică adâncime (circa 70 de metri) a perimetrului XV Midia.

    Ministerul Energiei anunța, la începutul lunii, că Black Sea Oil&Gas va fi prima companie petrolieră care începe producţia de gaze în Marea Neagră, în prima parte a anului 2021.

    Black Sea Oil & Gaz este titulara Proiectului de Dezvoltare Gaze Naturale Midia (MGD), primul proiect nou de infrastructură şi de producţie de gaze naturale din offshore-ul românesc al Mării Negre desfăşurat în ultimii 30 de ani în România. Data estimată a finalizării lucrărilor şi a începerii producţiei de gaze naturale este prima jumătate a anului 2021.

    Proiectul MGD constă în săparea a cinci (5) sonde de producţie (una pe zăcământul Doina şi patru pe zăcământul Ana) şi realizarea unui ansamblu submarin de producţie pe zăcământul Doina. Acesta va fi conectat printr-o conductă de 18 kilometri la platforma de producţie monitorizată şi operată de la ţărm, amplasată pe zăcământul Ana. O conductă submarină de 126 kilometri va asigura transportul gazelor de la platforma Ana la ţărm, până la noua staţie de tratare a gazelor din comuna Corbu, judeţul Constanţa.

    Capacitatea de producţie estimată va fi de un miliard de metri cubi de gaze pe an, echivalentul a 10% din consumul de gaze al României. Gazele tratate vor fi livrate în Sistemul National de Transport al Gazelor Naturale, operat de SNTGN Transgaz SA.

    În luna februarie a anului trecut (2019), Black Sea Oil&Gas a anunţat că a luat decizia finală de investiţie pentru Proiectul de Dezvoltare Gaze Naturale Midia (proiectul MGD), localizat în zona românească a Mării Negre, unde va investi 400 de milioane de dolari.

    Firmele implicate în Proiectul MGD

    Black Sea Oil&Gas SRL, deţinută de Carlyle International Energy Partners şi Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, este o companie independentă de petrol şi gaze cu sediul în România, care desfăşoară operaţiuni de explorare, dezvoltare şi exploatare a resurselor convenţionale de ţiţei şi gaze naturale.

    În prezent, portofoliul companiei este alcătuit din concesiunea privind perimetrele XV Midia – Zona de Apă de Mică Adâncime şi XIII Pelican, situate în platforma continentală a Mării Negre, în care BSOG deţine o participaţie de 65% şi calitatea de operator.

    În acest proiect mai sunt implicaţi Petro Ventures, un fond privat de investiţii, care deţine 20%, precum şi Gas Plus (15%), care este al patrulea cel mai mare producător de gaze naturale din Italia.

    Gas Plus este activ în principalele sectoare ale industriei gazelor naturale, în special în domeniul explorării, producției, achiziției, distribuției și vânzării cu amănuntul. La 31 decembrie 2017, grupul avea 45 de concesiuni de exploatare situate pe întreg teritoriul Italiei, un total de aproximativ 1.600 de kilometri de rețea de distribuție în 39 de municipalități, deservind peste 72.000 de utilizatori finali, şi un număr de 181 de angajați.

    Gas Plus deține o participație de 15% în concesiunea privind perimetrele XV Midia – Zona de Apă de Mică Adâncime şi XIII Pelican, situate în platforma continentală a Mării Negre.

    Petro Ventures, un grup privat de investiții, deține o participație de 20% în concesiunea privind perimetrele XV Midia – Zona de Apă de Mică Adâncime şi XIII Pelican, de pe platforma continentală a Mării Negre.

    GSP este o firmă privată românească (înregistrare și capital), lider național în sfera serviciilor integrate offshore pentru industria de petrol și gaze.

    Prin exploatarea resurselor de la Marea Neagră, România ar renunța complet la gazele din Rusia și i-ar ajuta și pe alții să o facă!

    Potențialul zăcămintelor de gaz din apele românești de la Marea Neagră, descoperite până acum, este de până la 200 de miliarde de metri cubi.

    România are deja capacitatea de a-și asigură aproape întreg consumul de gaz din producția onshore proprie și și-ar putea chiar dubla cantitățile de gaze produse în următorii 20 de ani, odată cu exploatarea resurselor offshore din Marea Neagră.

    Actualmente, producem anual 10,5 miliarde de metri cubi de gaz, majoritatea onshore, și consumăm 11-12 miliarde de metri cubi, ceea ce face să fim, spre deosebire de alte țări din Europa de Est și Centrală, o țară independentă în cea mai mare parte de importurile de gaz rusesc.

    Alte state membre ale UE se chinuie între timp să elaboreze strategii energetice coerente, care să le reducă dependența de importurile rusești. Prin urmare, ele sunt interesate de zăcămintele de gaz disponibile în România, ca și de cele din Norvegia sau SUA.

    Ungaria a fost prima țară care a încercat să se asigure de accesul la gazul românesc din Marea Neagră. Budapesta a convenit cu firma americană ExxonMobil ca livrările a 4,4 miliarde de metri cubi de gaz anual să înceapă în 2022. Acestea ar fi urmat să acopere aproape jumătate din necesarul maghiar de gaz, care se ridică la 10 miliarde de metri cubi pe an.

    Dar prin retragerea Exxon, proiectul acesta este suspendat. Iar acest lucru ar putea afecta exploatările de la Blocul Neptun din Marea Neagră, un proiect comun al aripii românești a OMV (OMV Petrom) și ExxonMobil.

    În 2012, cele două companii au anunțat că au descoperit rezerve de gaz cuprinse între 42 și 84 de miliarde de metri cubi la exploatarea Domino-1, operată de ExxonMobil.

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

  • Iohannis: „Reuniunea NATO a fost o reușită pentru România!”

    Klaus Iohannis i-a anunțat pe reprezentanții presei despre ce s-a discutat la reuniunea NATO de la Londra și de ce a fost importantă pentru România.

    ”Am participat la Londra la summit-ul NATO şi am văzut că în media de la noi că aspectele de societate au fost bine reprezentate. Vreau să detaliez discuţiile pe fond care s-au purtat”, a spus preşedintele, citat de News.ro. ”Lucru notabil şi este important să subliniem că această Alianţă mlitară a rezistat foarte bine 70 de ani şi premierul Boris Johnson în alocuţiuneasa s-a întrebat ce face ca această alianţă să fie aşa de puternică, iar răspunsul firesc a fost că toate statele membre sunt democraţii consolidate”, a afirmat Iohannis.Preşedintele a precizat că în ceea ce priveşte împărţirea sarcinilor – toată lumea a înţeles şi a acceptat că este nevoie să se plătească mai mult pentru Apărare, iar limita de 2% din PIB este atinsă de tot mai mulţi aliaţi, aspect care nu a dus la niciun fel de controverse.A doua chestiune discutată a fost strategia pe termen mediu şi lung a NATO. Această chestiune a fost discutată şi nici aici nu au apărut controverse, toţi am acceptat că NATO are nevoie de un proces de reflecţie pentru a dezvolta o strategie viitoare – cine este inamicul, care sunt ameninţările, cum trebuie să se relaţioneze cu marile puteri, de exemplu China, trebuie să schimbăm abordarea faţă de Rusia.”Acest tip de întrebări va duce la o strategie îmbunătăţită”, a susţinut preşedintele.”Am decis împreună că şi spaţiul cosmic va face parte din precorupările NATO. Au fost discutate chesituni legate de Marea Neagră, dar şi planul de intervenţie pentru flancul estic”, a mai adăugat Iohannis.”Consider că a fost nu doar o reuşită pentru NATO, dar şi pentru România şi ne-am atins obiectivele pentru care am mers acolo”, a conchis el.

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

    CITIȚI ȘI:

    * Adina Florea se prăbușește când Kovesi ia premiul european „Femeia la Putere”. Acum 9 luni, Florea o hăituia pe Codruța prin SS (Sinistra Secție)

    * Comisarul Berbeceanu, spaima corupților, revine în forță! Va fi șef de cabinet al ministrului de Interne

    * Creșterea pensiilor cu 40%? Terminați cu prostiile! Există o soluție rezonabilă. Iat-o!

    * Corupția PSD, pericol mortal! Prefectul de Caraș-Severin, traficant de permise pentru arme de foc

    * VIDEO. S-a „pişat” pe el de frică! Bădălău cere scuze Diasporei, după ce-a jignit-o pe vocea manelistului Caval

    * A fost dat afară și inginerul mecanic-minier pus de PSD să conducă Agenția Nucleară și pentru Deșeuri Radioactive!

    * Guvernul PNL devine Guvernul PNL-PMP. Primul „implant” de la partidul fondat de Traian Băsescu

    * În apărarea României. Scrisoare către trădătorul Liviu Dragnea

    * Tupeu de borfaș! De Ziua Națională, Dragnea susține că a intrat în pușcărie „de dragul României”

  • Guvernul PSD-ALDE îi alungă pe americani și ne vinde rușilor! Exxon renunță la exploatarea din Marea Neagră

    Retorica anti-occidentală a lui Liviu Dragnea, pe vremea când era în libertate, a dat rezultate: o mare companie americană a notificat Guvernul României că renunță la proiectul din Marea Neagră. Șicanele Guvernului PSD-ALDE au continuat și după ce Dragnea a fost întemnițat.

    Reprezentanții companiei americane ExxonMobil au transmis vineri premierului Viorica Dăncilă și șefului Agenției pentru Resurse Minerale (ANRM) că vor să dea acces altor companii la datele din proiectul de exploatare a gazelor din Marea Neagră, în vederea unei vânzări a licenței, au declarat pentru G4Media.ro surse guvernamentale și din industria petrolieră.

    Anunțul a fost făcut vineri, într-o ședință la Guvern, de Richard Tasker, country-managerul local al ExxonMobil, potrivit sursei menționate.

    Primele companii interesate de o eventuală preluare a licenței ExxonMobil ar fi OMV și fondul de investiții Carlyle, care are deja o investiție în Marea Neagră prin intermediul companiei Black Sea Oil & Gas.

    Un parlamentar român, specializat în problemele economico-strategice din Marea Neagră, a explicat pentru Ziaristii.com că există și un interes crescut al Rusiei de a prelua un portofoliu consistent în exploatările de gaze și petrol din sectorul românesc de la Marea Neagră. „Rușii pot interveni direct, prin companiile lor cunoscute, sau pot prelua anumite perimetre și capacități prin companii sub acoperire, companii înființate sau preluate de Moscova în țări occidentale”, a menționat parlamentarul de Opoziție.

    Rolul nociv al Ordonanței 114

    ExxonMobil are o licență pentru gazele din perimetrul de mare adâncime Neptun Deep din Marea Neagră, alături de OMV Petrom. ExxonMobil a investit deja în lucrările de explorare din România circa 700 de milioane de dolari, susține G4Media.ro.

    ExxonMobile a fost considerată o investiție americană strategică în România, dat fiind că era poziționată în Marea Neagră, devenită epicentrul unor dispute politice între Rusia și statele riverane membre NATO, după anexarea ilegală a Crimeei.

    Eventuala plecare a companiei americane din România vine pe fondul șicanelor din ultimii doi ani și jumătate din partea guvernului și a majorității PSD-ALDE. În primul rând, legea offshore, care stabilește regimul fiscal și pe cel al avizelor necesare începerii proiectului, a fost modificată în ultimul moment de Liviu Dragnea, fostul șef al PSD, astfel încât a impus o serie de prevederi fiscale considerate nefavorabile. Ulterior, OUG 114 din decembrie 2018 a adus noi schimbări radicale pe piața petrolului și gazelor.

    În plus, ExxonMobil a descoperit în ultima perioadă zăcăminte uriașe de hidrocarburi în alte zone, printre care și Cipru – unde rezerva de gaze din perimetrul Glaucus e de trei ori mai mare decât cea din Marea Neagră, menționează G4Media.ro

    Donați AICI pentru a susține proiectul ZIARISTII.COM!

    CITIŢI ŞI:

    * Meleșcanu va fi trimis să-și toace pensiile speciale. Tăriceanu a acceptat remanierea: „Percepția publică îi afectează capacitatea de lucru”

    * Pregătiri pentru mitingul din 10 august. Diaspora cheamă la protest pașnic, deși se așteaptă la diversiunii din partea Puterii PSD-ALDE

    * Dezastru! „Dacă ne împrumutăm în același ritm, în doi ani depășim nivelul mediu de îndatorare din Uniunea Europeană”

    * VIDEO. Dacă doriți să revedeți un meci istoric: Simona Halep – Serena Williams 6-2, 6-2. Îți vine să sari în sus de bucurie și la reluare!

    * Blestemul unui baron PSD către magistrați: „Bestiilor! Viermilor! Pușcăriile nu vă vor fi suficiente!”. Amenințări cu „ce va urma”

    * „Cine este acest GRECO? Parlamentul să facă o Comisie de anchetă!” Bazaconiile lui Relu Balamuc, impostorul care a înfrățit PNȚCD cu PSD

    * Rareș Bogdan, ironic cu Dan Barna: „Dacă vrea să ajungă măcar la 40% din populație, să introducă și filmul «Dacii» sau «Mihai Viteazul»!”

    * „Este Teodorovici agent rus? Altfel nu se explică de ce ia decizii care distrug România în interesul Rusiei”

    * Să crape fierea în borfași: Codruța Kovesi va fi procurorul-șef al Europei! Francezul Bohnert primește o funcție mare la Paris

    * „Sorina are un sânge pur, o vor pentru sacrificare”. Monstruozități generate de propaganda Antena 3 – RTV – Sorina Matei

    * „Miza nu a fost salvarea Sorinei Săcărin de propriii ei părinți. Miza a fost justificarea SIIJ, intimidarea judecătorilor și validarea Antenei 3 ca instrument de dominare a media, influență și propagandă anti-justiție”

    * EXCLUSIV. Trei poze noi cu Sorina. Ținută departe de scandal, fetița pare fericită. În schimb, părinții adoptivi trăiesc un coșmar

    * Antena 3 încearcă să preseze justiția în „cazul Sorina”. Minciuni sfruntate, diversiuni ordinare în emisiunea lui Gâdea

    * Interesul superior al copilului. Arestați doctorița care face injecții! Plânge copilul, nu vrea să fie înțepat

    * Sorina, victima unor escroci emoționali. Au speriat-o cu bau-baul părinților de adopție, deși erau plătiți s-o integreze în familia acestora

    * Efectul propagandei infernale: părinții adoptivi ai Sorinei au fost atacați în trafic, la Severin, fiind în pericol de linșaj

    * VIDEO. Procuroarea din „cazul Sorina”, denunțată de vuvuzeaua penalilor: „E din gașca #Rezist!”

    * VIDEO. Au încercat s-o declare pe Sorina „persoană cu handicap”, „ca să sperie adoptatorii și să ia mai mulți bani de la stat”!

    * Asistenta maternală a făcut-o pe Sorina „țigancă” și „nebună”, de față cu fetița și cu cei de la Direcția Copilului!

    * Manevre ticăloase ale soților Șărămăt, pentru a o ține captivă pe Sorina: alba-neagra cu cererile de adopție

    * VIDEO. Gâdea, umilit în direct de părinții adoptivi ai Sorinei. Diversiunile i-au fost demontate cu argumente zdrobitoare

    * VIDEO. Lovitură fulgerătoare. Ce pumn îi „arde” soția lui Reghecampf antrenorului de la Astra Giurgiu! Din „gelozie”?!

    * Caracatiţa Licu. 300.000 de euro împrumut de la naşul Mircea, cu afaceri grele pe banii statului şi dosar la DNA. „Mâncăm împreună, bem, vorbim despre femei”

    * „România este în CRIZĂ. Gaura la buget e imensă. Ne împrumutăm deja mai scump decât Grecia! Теодорович este DISPERAT”

    * GRECO prezintă planul PSD-ALDE de capturare a justiției: Secția Specială + izolarea Președintelui + ordonanțe de urgență + pensionarea magistraților + polițiști de la Carmen Dan

    * GRECO descrie Secția Specială a Adinei Florea ca pe o structură de tip mafiot. Somație: desființați SS-Gestapo!

    * Dăncilă și-a „aranjat” fiul cu funcţie grasă la Curtea de Conturi

    * Fenomenul ZIARISTII.COM: peste 3 milioane de cititori, peste 18 milioane de citiri în 6 luni. Mulțumim!

  • Deciziile guvernării PSD-ALDE au făcut România și mai dependentă de gazul rusesc, pe care-l cumpără tot mai scump

    Editorial Dan Cristian Turturică, pe digi24.ro.

    E și mai clar pe cine mizează Rusia în România

    • O puzderie de oficiali ruși și ”analiști” militari care miros de la o poștă a GRU s-au apucat, ca din senin, să vânture ideea unui război iminent în regiune și să ne amenințe. Vorbesc cu lejeritate de rachetele Tomahawk cu încărcătură nucleară pe care SUA le va plasa în România în curând, despre cât de ușor ar putea distruge baza de la Deveselu și cum rachetele hipersonice Kinjal, așa-zisele arme invincibile ale Kremlinului, au fost create special pentru a lovi țara noastră. Nu este deloc întâmplător.
    • Rusia se folosește de mult de sistemul antirachetă de la Deveselu pentru a-și juca sceneta favorită, în care se prezintă drept victima agresiunilor SUA și NATO. Așa justifică și încălcarea Tratatului Forțelor Nucleare Intermediare. Cu toate că știe foarte bine că ”scutul” este doar un scut, nu o suliță. Dar pentru că nu au o minciună mai bună nici măcar atunci când sunt întrebați de ce nu mai permit monitorizarea aeriană a enclavei Kaliningrad, vorbesc despre Deveselu.
    • Există vreo amenințare reală pentru România, dincolo de retorică? Nu. În cei 15 ani de când am intrat în NATO, Rusia nu a avut o putere executivă la București care să-i priască mai mult decât cea instalată în decembrie 2016. De ce ne-ar ataca acum, când îi convin de minune foarte multe lucruri care se întâmplă la București?!
    • Despre acțiunile programatice de slăbire a încrederii cetățenilor în instituțiile statului am scris de nenumărate ori. La fel și despre conflictul coaliției de guvernământ cu Uniunea Europeană. Ambele servesc de minune Moscovei. Se vorbește, însă, prea puțin despre cel mai palpabil cadou pe care regimul Putin l-a primit anul trecut: amânarea începerii investițiilor pentru exploatarea gazelor din Marea Neagră. Care echivalează cu întârzierea obținerii independenței energetice și perpetuarea dependenței de gazul rusesc. (…)
    • Lipsa de predictibilitate poate scoate complet o țară de pe lista marilor proiecte economice. Când nu știi precis ce taxe va trebui să plătești sau pe ce venituri poți să contezi, este imposibil să întocmești un plan de afaceri care să convingă acționarii. Nimeni nu poate garanta o doză mare de probabilitate că el se va și realiza. Și nimeni nu se încurcă cu o țară făcută parcă pe nisipuri mișcătoare când există multe altele care se întrec în a oferi marilor investitori cele mai bune condiții posibile, care să le minimizeze riscurile și să le maximizeze profitul.
    • Așa trebuie înțeleasă și decizia de acum câteva zile a grupului OMV Petrom de a amâna începerea exploatării gazelor din Marea Neagră. Guvernarea PSD-ALDE nu oferă în clipa de față garanția că planul de afaceri pe care și l-au făcut nu va fi dat peste cap de alte decizii contradictorii, pripite, luate înaintea unor studii de impact solide, nediscutate cu mediul de afaceri, precum cele adoptate la sfârșitul anului trecut, când au introdus celebra ”taxă pe lăcomie.”
    • Asta blochează punctual, în acest moment, demararea celui mai mare proiect energetic al țării, care ne-ar putea aduce nu doar independența energetică, ci și șansa de a deveni un jucător regional important în acest domeniu.
    • Doar că lipsa de claritate și de predictibilitate nu reprezintă decât o parte a problemei. Cealaltă parte, despre care companiile implicate nu vorbesc public, reprezintă marea dilemă pe care o ridică nu doar ”taxa pe lăcomie”, ci toate măsurile adoptate în ultimele luni. Asistă la o demonstrație monumentală de prostie și de incompetență, sau la un plan deliberat de sabotare a șansei istorice de a ne elibera de servituțile pe care le implică dependența de gazul rusesc?
    • Ce a făcut coaliția PSD-ALDE, cu susținerea UDMR, în domeniul energetic se pliază la fel de bine pe interesele Rusiei, pe cât s-au pliat și acțiunile ostile împotriva explorării gazelor de șist, de acum șase ani. Cifrele vorbesc de la sine: importul de gaze naturale din Rusia s-a majorat, în luna noiembrie 2018,cu 45% față de noiembrie 2017, în timp ce prețul de import a crescut cu 40%!
    • Așadar, nu doar nu că nu am făcut pași să valorificăm gazele din Marea Neagră, dar importăm mult mai mult, la un preț crescut semnificativ. Cum am ajuns aici? Simplu. Măsurile luate anul trecut au descurajat producția internă. Avantaj Gazprom!
    • Și acesta este doar începutul. Dacă puterea persistă în planul ei de a lovi în producătorii interni, mai multe zăcăminte existente vor deveni nefezabile economic, astfel încât producția internă va scădea și mai mult. Ceea ce înseamnă că, în absența începerii extracției de gaze din Marea Neagră, vom importa din ce în ce mai multe gaze din Rusia.
    • Ca să înțelegem și mai bine absurdul situației în care ne aflăm trebuie să ne uităm la Polonia. Țară care importă 75% din necesarul de gaze, 63% venind din Rusia. Faptul că nu au avut norocul să descopere o rezervă semnificativă de hidrocarburi precum cea din Marea Neagră nu i-a împiedicat să își facă o strategie prin care să se desprindă din încleștarea Gazprom. Pentru ei, șansa se numește gazul lichefiat, adus din SUA și din Qatar.
    • Polonia a început de acum 13 ani construcția unui terminal de gaz lichefiat, la Świnoujście. Nici la ei lucrurile nu merg perfect, astfel încât proiectul a fost terminat abia în 2016. Cu toate astea, a fost încheiat la timp pentru a profita de pe urma revoluției gazelor de șist, care a avut loc în Statele Unite, și care a dus la scăderea drastică a prețui gazelor.
    • Spre deosebire de România, Polonia s-a folosit de această oportunitate atât pentru a-și reduce dependența de gazul din Rusia, cât și pentru a-și consolida parteneriatul strategic cu SUA pe o dimensiune pe care Washingtonul o consideră esențială, cea energetică.
    • Concret, anul trecut, PGNiG, compania națională de petrol și gaze a Poloniei, a semnat contracte pe 20 de ani cu trei companii americane de la care va importa aproape 6 milioane de tone de gaz lichefiat, anual. Asta înseamnă 40% din consumul de gaze anual, actual, al Poloniei.
    • Împreună cu importul de gaze lichefiate din Qatar și de gaze prin conductă din Norvegia, contractele cu firmele americane îi vor permite Poloniei să nu mai reînoiască contractul cu Gazprom, care expiră în 2022. Așadar, nu doar că își vor reduce importurile de gaze din Rusia. Nu vor mai importa deloc de la fostul mare frate de la Răsărit! Și deși grosul importurilor va veni, pe vase, tocmai din Statele Unite, prețul pe care îl vor plăti va fi cu cel puțin 20% mai mic decât cel al Gazprom.
    • În antiteză, România ratează șansa, pe care Polonia nu o are, de a-și exploata propriile resurse, fără să apeleze la importuri care vin de la mii de kilometri depărtare, cu prețuri pe măsură. România, care reproșează de ani buni Americii că nu investește mai mult la noi, ratează șansa de a-și vedea visul cu ochii și de a întări parteneriatul economic cu principalul aliat, oferind ceva ce nu costă nimic: claritate și predictibilitate.
    • Și mai ratează ceva, foarte important! Până o să descoperim formula creșterii economice miraculoase, este limpede că nu avem resurse pentru a ne proteja singuri de amenințările externe. Azi, depindem de SUA și de celelalte țări din NATO pentru a ne apăra în cazul unui atac. Pornirea investițiilor americane în exploatarea gazelor off-shore va oferi Washingtonului un motiv în plus să se implice și mai mult în apărarea Mării Negre. Cine are de pierdut din asta? Doar Rusia. De aceea, Putin face tot ce ține de el ca Marea Neagră să rămână ”lac rusesc.”

     

    Textul integral, pe digi24.ro.