Legendarul astronaut Buzz Aldrin, cel de-al doilea om care a pășit pe Lună (după colegul său de echipaj Neil Armstrong), a anunțat că s-a căsătorit cu Anca Faur, o cercetătoare originară din Deva, România.
Buzz Aldrin a făcut anunțul pe Facebook, în ziua în care a împlinit 93 de ani. Cea de-a patra sa soție, Anca Faur (63 de ani), s-a stabilit în SUA în urmă cu trei decenii și este doctor în inginerie chimică.
Astronautul Buzz Aldrin a scris pe Facebook: „La cea de-a 93-a aniversare a mea și în ziua în care voi fi onorat să primesc distincția «Legendele vii ale aviației», am plăcerea să anunț că dragostea și partenera mea de mult timp, dr. Anca Faur, și cu mine ne-am căsătorit. Ne-am unit destinele în timpul unei mici ceremonii private la Los Angeles și suntem entuziasmați ca niște adolescenți”.
Doi doctori adevărați
Anca Faur este vicepreședintele executiv al Buzz Aldrin Ventures, LLC. Are dublă cetățenie: română și americană.
Născută la Deva, Anca Faur și-a luat diploma de licență la Universitatea Politehnică din Timișoara, Școala de Tehnologie Chimică. În 1996 a obținut titlul de doctor în Inginerie Chimică, pe Cataliză, la Universitatea din Pittsburg (SUA). A lucrat cu companii celebre din industria chimică, precum Union Carbide și Johnson Matthey.
Și Buzz Aldrin are un doctorat, obținut în 1963 la celebra la Massachusetts Institute of Technology (MIT) din Boston.
Buzz Aldrin a pășit pe pe suprafața Lunii în 1969, cu 54 de ani înainte de nunta sa cu Anca Faur. El a fost precedat de colegul său de echipaj Neil Armstrong (1930-2012), primul om care a pus piciorul pe lună.
După aselenizare, Buzz Aldrin a devenit primul om care a ținut o slujbă religioasă pe Lună, cu acordul Bisericii Presbiteriene din care făcea parte.
Buzz Aldrin are trei copii din cele trei căsătorii anterioare.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
SLS (Sistemul de Lansare Spațială), nava cu care America va trimite pentru a doua oară oameni pe Lună, a intrat în ultima etapă a verificărilor înainte de zborul inaugural, programat în noiembrie anul viitor. Gigantica rachetă are 65 de metri lungime și urmează să transporte un echipaj uman, în primă fază, până pe Lună, apoi – în premieră în istoria omenirii – pe Marte.
NASA folosește pentru propulsia imensei nave atât hidrogen lichid, cât și combustibil solid stocate în rezervoare uriașe.
Programul Artemis – urmașul celebrului program Apollo care a dus oameni pe Lună între 1969 și 1972 – ar urma să se finalizeze cu trimiterea pe satelitul natural al Pământului a doi oameni, un bărbat și o femeie, în 2024. Diferența între cele două programe este aceea că, în timp ce, în anii ’60 ai secolului trecut, călătoria spre Lună a fost scopul final al expediției, de data aceasta NASA țintește Marte. Luna va fi, în acest caz, doar o etapă intermediară, în timpul căreia se vor acumula informații și experiență pentru a face saltul cel mare către “Planeta Roșie”.
Obiectivul NASA este de a stabili o prezență umană permanentă pe Lună.
Gigantica rachetă spațială menită să transporte oamenii și echipamentele pe satelitul Pământului le dă fiori chiar și celor care au proiectat-o și construit-o. Ryan McKibben, coordonatorul testului SLS Green Run, de la Centrul Spațial Stennis, a spus pentru BBC News: „Când chiar îl vezi că e adevărat, cu avionica reală, cu rezervoare adevărate – rezervorul de hidrogen lichid are o capacitate de aproape 1,9 milioane litri, iar rezervorul de oxigen lichid are o capacitate de peste 750 de mii de litri – este într-adevăr un vehicul incredibil“.
Racheta care va transporta pentru a doua oară oameni pe Lună este gata de ultimele teste. FOTO: NASA
Prima misiune, din noiembrie 2021, botezată Artemis-1, trebuie să lanseze pe orbita Lunii o capsulă Orion (similară cu cea care va aseleniza), dar fără echipaj.
Tehnologia folosită la elaborarea navei și în tot programul care va duce omenirea spre alte planete este de o complexitate incredibilă. Cu toate acestea, puternica tabără a populiștilor și demagogilor din SUA, precum și numeroși militanți de stânga, contestă cheltuielile cu programul spațial.
Programul Artemis va înghiți numai până la sfârșitul acestui an peste 17 miliarde de dolari. Deocamdată, noul președinte american Joe Biden, provenit din rândurile democraților, n-a dat niciun semn, pozitiv sau negativ, față de planurile NASA de a trimite oameni pe Lună și Marte. Sunt semne că numeroși parlamentari americani de stânga n-ar fi încântați de idee, menționând în discursurile lor publice că banii ar fi mai bine cheltuiți pe programe sociale.
Prima misiune, din noiembrie 2021, botezată Artemis-1, trebuie să lanseze pe orbita Lunii o capsulă Orion (similară cu cea care va aseleniza), dar fără echipaj.
Tehnologia folosită la elaborarea navei și în tot programul care va duce omenirea spre alte planete este de o complexitate incredibilă. Cu toate acestea, puternica tabără a populiștilor și demagogilor din SUA, precum și numeroși militanți de stânga, contestă cheltuielile cu programul spațial.
Programul Artemis va înghiți numai până la sfârșitul acestui an peste 17 miliarde de dolari. Deocamdată, noul președinte american Joe Biden, provenit din rândurile democraților, n-a dat niciun semn, pozitiv sau negativ, față de planurile NASA de a trimite oameni pe Lună și Marte. Sunt semne că numeroși parlamentari americani de stânga n-ar fi încântați de idee, menționând în discursurile lor publice că banii ar fi mai bine cheltuiți pe programe sociale.
Prima misiune, din noiembrie 2021, botezată Artemis-1, trebuie să lanseze pe orbita Lunii o capsulă Orion (similară cu cea care va aseleniza), dar fără echipaj.
Tehnologia folosită la elaborarea navei și în tot programul care va duce omenirea spre alte planete este de o complexitate incredibilă. Cu toate acestea, puternica tabără a populiștilor și demagogilor din SUA, precum și numeroși militanți de stânga, contestă cheltuielile cu programul spațial.
Programul Artemis va înghiți numai până la sfârșitul acestui an peste 17 miliarde de dolari. Deocamdată, noul președinte american Joe Biden, provenit din rândurile democraților, n-a dat niciun semn, pozitiv sau negativ, față de planurile NASA de a trimite oameni pe Lună și Marte. Sunt semne că numeroși parlamentari americani de stânga n-ar fi încântați de idee, menționând în discursurile lor publice că banii ar fi mai bine cheltuiți pe programe sociale.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
La 50 de ani de la momentul istoric în care primul om a pus piciorul pe Lună, NASA a făcut publică o fotografie inedită. În imagine se vede chipul astronautului american Neil Armstrong în timp ce păşea pe Lună, la 20 iulie 1969, în istorica misiune Apollo 11.
Există puţine poze clare cu Neil Armstrong pe suprafaţa Lunii, pentru că el a fost cel care a şi făcut fotografiile. Imaginea în care chipul lui Armstrong se vede extrem de clar în timp ce păşea pe Lună a fost descoperită de un fotograf amator britanic, relatează The Telegraph, citat de Mediafax.
Andy Saunders, în vârstă de 45 de ani, a remarcat că expresia feţei lui Armstrong este vizibilă în trei cadre din înregistrarea video de înaltă definiţie făcută publică de NASA. Britanicul a îmbinat cadrele şi a obţinut o imagine detaliată a chipului astronautului, pe care cercetătorii l-au descris drept „tăios” şi „emoţionant”.
De obicei, astronauţii îşi păstrează coborâtă viziera căştii, pentru a evita razele solare. Dar Armstrong pare că şi-o ridicase pentru a avea o mai bună vizibilitate în umbra modulului de aselenizare. Imaginea a fost realizată la scurt timp după ce astronautul a rostit celebra frază: „Un pas mic pentru om, un salt uriaș pentru omenire”.
Neil Armstrong în fotografia celebră din 1969 (nu i se vedea fața)
O persoană discretă, Armstrong a fost descris drept „un erou tăcut”, fugind mereu de lumina reflectoarelor. Considera mereu că, de fapt, el își face doar datoria.
Neil Armstrong în 1969 – pe Pământ, nu pe Lună
După ce a părăsit NASA, Armstrong a devenit profesor de inginerie spațială la Universitatea din Cincinnati, între anii 1971-1979. Din 1982 până în 1992, a fost președinte al Computing Technologies for Aviation Inc., din Charlottesville, Virginia.
A murit la vârsta de 82 de ani, în Cincinnati, Ohio, pe 25 august 2012, din cauza unor tulburări cardiace. A fost înmormîntat în mare, pentru că a făcut parte din aviația americană.
Neil Armstrong a fost comandatul misiunii Apollo 11, care i-a mai inclus pe Edwin „Buzz” Aldrin, cel de-al doilea om care a pășit pe Lună, şi pe pilotul de modul Michael Collins.
Până în prezent, pe Lună au fost doar 12 astronauți, cel mai recent în anul 1972.
Donați AICI pentru a susține proiectul ZIARISTII.COM!
