ziaristii.com

Etichetă: limba rusă

  • În căutarea demnității – Ziariștii

    După ce doctorul de la Spitalul Clinic Republican „Timofei Moşneaga” din Chişinău şi-a impus demnitatea naţională şi i-a reproşat unei şovine că nu cunoaşte limba română, reţelele de socializare au luat foc. Susţinători au fost mulţi, dar s-au găsit şi mulţi „deştepţi” de-ai noştri, care au afirmat că datoria medicului este să trateze pe oricine, indiferent de naţionalitate.

    La prima vedere, aşa este, dar să fii doctor în ţara ta şi să fii obligat să vorbeşti într-o limbă străină nu mi se pare corect. Mai ales când e vorba despre o persoană care trăieşte pe pământul tău de-o viaţă şi nu ştie să-ţi răspundă nici măcar la „Bună ziua”. Ca şi cum ţi-ar reproşa: „Ce cauţi în ţara mea?”.

    Însă vina ne aparţine, fiindcă în magazine, în piaţă, în tot felul de instituţii, la zile de naştere, nu contează unde, dacă se află vreun cetăţean rus printre noi, vorbim cu toţii ruseşte, ca nu cumva să-l jignim ori, cum spune câte vreunul: „Să ne înţeleagă, săracul”. Însă acesta ne înţelege foarte bine şi râde de incultura şi prostia noastră, încercând să ne convingă că noi, ca popor, nu existăm, iar limba pe care o vorbim este una străină.

    Iar obrăznicia lor nu are sfârşit, aşa cum a fost şi declaraţia poruncitoare a unei găgăuzoaice: „Dacă eu vorbesc în limba rusă, trebuie să-mi răspundeţi în limba rusă!”

    Auziţi, trebuie! Fiindcă femeia, care nu-şi cunoaşte nici măcar propria limbă sau cultură, reprezentând interesele poporului rus, a fost bine instruită cum să ne intimideze şi să ne umilească. Iar ca aceasta sunt câtă frunză şi iarbă, un fel de „patrioţi”, dar nu în ţara lor, dar a noastră.

    Însă, dacă măcar 80% dintre noi ne-am comporta ca acest doctor, rusul n-ar fi avut curajul să-şi bată atâta joc de noi şi să ne considere „bâdle” (bădărani), dar ne-ar fi învăţat de mult limba. Însă, dacă nu ne respectăm pe noi înşine, cum să ne respecte străinul?

    Dar, vai de mama ei de demnitate! Aceasta ori o ai, ori n-o ai! Iar în acest context, până şi Eminescu ne atenţionează:

    „Cine-au îndrăgit străinii,

    Mânca-i-ar inima câinii,

    Mânca-i-ar casa pustia,

    Şi neamul, nemernicia!”

    Aşadar, ca să nu ne ajungă acest blestem, să-l rugăm pe Cel de Sus să ne dăruiască mai multă demnitate şi dragoste de ţară. Iar pe cei cărora nu le suntem pe plac îi îndemnăm să plece de pe pământul nostru, cu tot cu limba, muzica şi cultura lor. Fiindcă putem fi fericiţi şi fără ei.

    DE ACEEAȘI AUTOARE:

    * Ordinea din birou

    * De acasă – acasă

    * Poetul neîmbătrânit și teii smulși de ruși

    * Mi-e rău de carte

    * Judecata omului. Cazul medicului plecat de la înmormântarea propriului fiu ca să salveze un alt copil

    * Educați să ne urască

    * Rătăciții secolului XXI

    * Limba unui neam

    * Ceartă-te în șoaptă!

    * Lichidarea presei româneşti din Basarabia

  • Limba unui neam – Ziariștii

    La 15 iunie 1989, de ziua trecerii în eternitate a marelui poet Mihai Eminescu, săptămânalul „Literatura şi arta” a apărut pentru prima dată de sub tipar în grafie latină.

    În acea zi istorică, mii de oameni s-au înghesuit la chioşcurile de ziare să cumpere revista îmbrăcată-n haină nouă – cea românească –, din care ulterior au învăţat să scrie şi să citească.

    Crescând într-o familie de intelectuali, am avut ocazia să însuşesc alfabetul latin cu mult înainte de acel eveniment, studiindu-l acasă împreună cu părinţii. Iar după fiecare lecţie, tata mă atenţiona: „Să nu spui nimănui! E secretul nostru”.

    Dar, întorcându-mă într-o zi de la şcoală, i-am mărturisit că şi învăţătoarea mea, Tatiana Ilinicina, are aceeaşi taină ca şi noi: „Ne învaţă pe ascuns alfabetul latin, iar când se aud paşi pe coridorul şcolii, aceasta închide repede tabla”.

    Tata mi-a zâmbit, m-a mângâiat uşor pe cap şi mi-a mărturisit că în curând nu vom mai fi nevoiţi să ne ascundem de nimeni, fiindcă limba română va reveni acasă. Şi a avut dreptate.

    Amintindu-mi însă de acea perioadă importantă pentru poporul nostru, îmi pare rău să descopăr că, după 33 de ani de la acele evenimente, mulţi dintre conaţionalii mei nu ştiu să scrie în grafie latină, ci folosesc şi astăzi alfabetul poporului rus. Oameni care au reuşit să înveţe alte limbi străine, fiindcă mulţi dintre ei lucrează în Italia, Germania, Portugalia etc., dar pe-a lor n-o cunosc. Ca şi cum ar afirma: „Scriu în alfabetul chirilic pentru că-i iubesc şi i-am iubit întotdeauna doar pe ruşi!”. O iubire neînţeleasă, întrucât acest sentiment nu este şi n-a fost niciodată unul reciproc.

    Iar dacă românii noştri basarabeni nu vor înţelege acest lucru şi vor continua să-şi schimonosească vorba şi scrisul, sunt convinsă că înaintaşii noştri, cei care au luptat pentru ca noi să trăim într-o ţară liberă, nu ne vor ierta niciodată.

    Pentru că, în timp ce ei au suferit şi au murit pentru ea, urmaşii lor o condamnă la dispariţie sau robie veşnică.

  • Ucraina scoate limba rusă din școli și introduce engleza! „Limba rusă trebuie să dispară cu totul de pe teritoriul nostru ca element de propagandă ostilă și de spălare a creierului. Engleza devine obligatorie”

    În contextul invaziei criminale a Kremlinului, comandată pe 24 februarie de tiranul Vladimir Putin, Ucraina ia măsuri drastice de înlăturare totală a limbii ruse din școli. Această decizie urmează să fie aplicată pe cuprinsul întregii țări.

    O declarație în acest sens a fost făcută pe cale oficială de Oleksei Danilov, secretarul Consiliului Național pentru Securitate și Apărare al Ucrainei, în cadrul emisiunii „Edini Novini” de pe canalul de televiziune al Radei Supreme de la Kiev.

    În opinia acestuia, limbile obligatorii din Ucraina ar trebui să fie ucraineana și engleza. Tema a fost bordată de site-ul Obozrevatel.com. Eventualii opozanți sunt trimiși de Danilov să vorbească rusa în mlaștini.

    Într-un prim pas, s-a luat deja hotărârea, de comun acord cu președintele Volodimir Zelenski, de a comuta postul de televiziune de stat FreeDom din rusă în engleză.

    Ziaristii.com vă prezintă declarațiile incendiare formulate de Oleksei Danilov.

    „Nu avem nevoie de nimic de la ei. Să se desprindă de noi, să se ducă în mlaștini și să orăcăie în limba lor rusă”

    Limbă de propagandă. „Limba rusă trebuie să dispară cu totul de pe teritoriul nostru, ca element de propagandă ostilă și de spălare a creierului pentru populația noastră. Engleza este obligatorie, limba noastră maternă este obligatorie.”

    Rusa va fi vorbită în mlaștini. „Și este foarte periculos să plantăm aceste narațiuni rusești aici – de parcă ar trebui să ne înțelegem cu ele, trebuie să înțelegem ceva. Uitați: nu avem nevoie de nimic de la ei (ruși – n. red.), să se desprindă de noi, să se ducă în mlaștini și să orăcăie în limba lor rusă.”

    Zelenski e de acord cu engleza. „S-a luat decizia că este necesar să se înceapă cu limba de comunicare internațională – engleza. Și restul limbilor vor fi adăugate. Această problemă a fost discutată într-o ședință în biroul președintelui.”

    În luna septembrie a anului trecut, Oleksei Danilov a spus că Ucraina ar trebui să renunțe la alfabetul chirilic și să treacă la cel latin, fără să precizeze când se poate întâmpla exact acest lucru.

    Între timp, alte două republici ex-sovietice, Kazahstan și Kârgâzstan, au luat decizia de a renunța la alfabetul chirilic și de a trece la cel latin.

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

    CITIȚI ȘI:

    * Șocantul caz de dopaj al Simonei Halep: a trișat la US Open sau e victima „echipei Mouratoglou”? De ce a ascuns două săptămâni?

    * RECHIZITORIU. Ghiță colecta șpăgile pentru PSD, beneficiar direct Ponta. „Poate vrei să te calce vreo mașină, tâmpitu’ dracu’!”

    * Parlamentul Olandei nu s-a speriat nici măcar de Rareș Bogdan, care „se simte obligat” să „joace dur”! Olandezii au votat împotriva aderării României la Spațiul Schengen

    * Propagandă rusească extremă la Fugar TV: „România ar fi de 10 ori mai bogată în afara Uniunii Europene! RoExit! RoExit! RoExit!”

    * De ce geme Armata română, membră NATO, de ofițeri rusofili care-l aplaudă pe Putin. „Toți sunt antiamericani convinși, din motive ideologice. Pentru ei, America e Imperiul Răului”

    * Țări mici cu nostalgii mari: România Mare, Ungaria Mare, Bulgaria Mare, Serbia Mare. De ce nu e bine să ne jucăm de-a revizionismul, așa cum ne șoptește Rusia

    * Codruța Kovesi confirmă jocul murdar al președintelui Iohannis: „Mi-a cerut demisia din fruntea DNA în vara lui 2018!”. Pe vremea lui Dragnea, Iohannis poza în mare apărător al luptei anticorupție

    * Ministrul Bode i-a amenințat în stil mafiot, de la tribuna Parlamentului, pe liderii opoziției, Drulă și Orban!

    * Rușii pregătesc o catastrofă de proporții biblice: au minat barajul de pe Nipru, dar anunță că ucrainenii vor să inunde orașul Herson, după ce-l vor bombarda „ca la Mariupol”!

    * Interviu exploziv cu generalul ucrainean Kirilo Budanov: „După încheierea războiului, anumite regiuni vor fi separate de Rusia. Un centru economic al Federației Ruse va fi mutat pe teritoriul nostru”

    * Șocanta poveste a unuia dintre tadjicii care i-au masacrat pe ruși în cazarmă: fusese răpit de poliție lângă o stație de metrou și mobilizat cu forța, deși nu era cetățean rus

    * Moment crucial: a început „marele război al CIP-urilor”. China „va avea soarta Huawei” după ce SUA i-a tăiat accesul la înalta tehnologie, scrie fostul premier suedez Carl Bildt

  • Basarabia renunță la jugul limbii ruse, Moscova amenință cu Transnistria!

    O decizie curajoasă a Curții Constituționale a Republicii Moldova a declanșat replica dură, amenințătoare a Rusiei. Moscova încearcă să impună Chișinăului menținerea unui statut special pentru limba rusă, chiar dacă etnicii ruși reprezintă sub 10% din populația Moldovei din stânga Prutului.

    Konstantin Kosaciov, preşedintele Comisiei pentru relaţii internaţionale din Consiliul Federaţiei Ruse (Camera superioară a Parlamentului rus), a criticat vineri în termeni virulenţi decizia de joi a Curţii Constituţionale de la Chişinău, prin care a fost declarată neconstituţională legea care conferea limbii ruse statut special în Republica Moldova, informează Agerpres.

    Criticile au fost exprimate într-o postare pe blogul senatorilor ruşi de pe pagina de internet a Consiliului Federaţiei, postare intitulată „În Europa prin încălcarea drepturilor ruşilor?”.

    Kosaciov pune pe acelaşi plan decizia Curţii Constituţionale a Republicii Moldova şi pe cea a Ucrainei, din 16 ianuarie, prin care întregul sector de servicii din această ţară trece exclusiv la limba ucraineană. Kosaciov le-a calificat pe amândouă drept „atacuri împotriva limbii ruse”, potrivit portalului Deschide.md.

    Senatorul rus vede o legătură între cele două măsuri şi aspiraţia de integrare europeană a Republicii Moldova şi a Ucrainei. „Am impresia că Europa tratează cu indulgenţă astfel de decizii, considerându-le în deplină concordanţă cu valorile europene, la care aderă în mod declarativ Kievul şi Chişinăul, încălcând de fapt convenţiile europene”, susţine Kosaciov. În opinia acestuia, „rusofobia devine un element sistemic al politicii europene, încurajată de Uniunea Europeană în vecinătatea Rusiei”.

    „Decizia Curţii Constituţionale îndepărtează Moldova şi mai mult de soluţionarea conflictului transnistrean”

    Referitor la decizia de joi a Curţii Constituţionale de la Chişinău, Konstantin Kosaciov susţine că aceasta a fost luată la presiunea forţelor pro-europene. „Aceşti politicieni înţeleg integrarea ţării lor într-un mod specific, prin renunţarea la vechea identitate moldovenească şi a propriei statalităţi de dragul alipirii la România”.

    Kosaciov adăugă că nu întâmplător preşedinta Curţii Constituţionale, Domnica Manole, şi deputaţii care au contestat legea votată la sfârşitul anului trecut şi promulgată de Igor Dodon deţin cetăţenie română.

    În acest context, Kosaciov aminteşte că preşedinta Maia Sandu a promis în campania electorală că vrea să construiască un stat în care cetăţenii tuturor grupurilor etnice se vor simţi în siguranţă, un stat în care drepturile lor – inclusiv acela de a-şi folosi limba – vor fi protejate în mod fiabil. Dacă Maia Sandu va susţine decizia Curţii Constituţionale, atunci, în opinia lui Kosaciov, va fi foarte dificil să realizeze obiectivul declarat de ea: „stabilirea unor relaţii bune cu Rusia şi rezolvarea multor probleme acumulate între ţările noastre”.

    „Nu mai puţin important este faptul că decizia Curţii Constituţionale îndepărtează Moldova şi mai mult de soluţionarea conflictului transnistrean. Este greu de imaginat că locuitorii din stânga Nistrului, care au suferit o tragedie în urmă cu 30 de ani, din cauza aceloraşi probleme lingvistice şi aceloraşi dorinţe ale autorităţilor de la Chişinău de a efectua o românizare forţată, ar dori brusc să se reintegreze cu o astfel de Republică Moldova”, afirmă senatorul rus.

    77,87% vorbitori de limba română, 9,39% vorbitori de limba rusă!

    Ambasada Rusiei de la Chişinău a calificat drept „alarmantă” decizia Curţii Constituţionale de la Chișinău de anulare a legii prin care limbii ruse i se conferă statutul de limbă de comunicare interetnică.

    Totodată, Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene a emis un comunicat prin care cere misiunilor diplomatice acreditate în Republica Moldova să se abţină de la comentarii pe marginea deciziei Curţii Constituţionale.

    Curtea Constituţională de la Chişinău a declarat joi neconstituţională Legea 234 cu privire la funcţionarea limbilor vorbite pe teritoriul Republicii Moldova, care conferea un statut special limbii ruse. Legea fusese adoptată în luna decembrie de o majoritate constituită între Partidul Socialist şi Partidul Şor în Parlamentul moldovean.

    „Limbii ruse nu i se conferă statut aparte pe teritoriul Republicii Moldova”, a declarat Domnica Manole, președinta Curții Constituționale. Ea a făcut referire la rezultatele recensământului din 2014, când 77, 87% din populaţia Republicii Moldova a declarat că vorbeşte limba română şi doar 9,39% limba rusă, 4,08% limba găgăuză, 3,82% limba ucraineană, 1,48% limba bulgară.

    Proiectul de lege cu privire la funcţionarea limbilor vorbite pe teritoriul Republicii Moldova a fost adoptat în a doua lectură, cu votul a 55 de deputaţi, într-o sesiune desfăşurată de Parlament în cursul nopţii de 15 spre 16 decembrie. Mai exact, proiectul a fost susţinut de deputaţii Partidului Socialist din Republica Moldova (PSRM) şi deputaţii platformei „Pentru Moldova”, din care face parte şi Partidul Şor.

    „Au fost timpuri când limba română era vorbită doar când ne plângeam morții. În perioada sovietică, pentru limba română unii au făcut Gulagul”

    Curtea Constituțională de la Chișinău a examinat joi sesizările depuse de trei deputați: Octavian Țîcu, Dinu Plângău și Maria Ciobanu. Aceștia au solicitat controlul constituționalității Legii nr. 234 din 16 decembrie 2020 privind funcționalitatea limbilor vorbite pe teritoriul Republicii Moldova.

    În cadrul ședinței, deputatul Octavian Țîcu, președintele Partidului Unității Naționale (PUN), a subliniat că:

    1. Declarația de independență punctează în mod expres faptul că limba română este limba de stat;
    2. în Constituție nu se vorbește despre o limbă interetnică.

    Argumentele deputatului Octavian Țîcu

    • „Au fost timpuri când limba română era vorbită doar atunci când ne plângeam morții și ne cântam doinele.”
    • „În perioada sovietică, pentru limba română unii au făcut Gulagul.”
    • „Limba română a fost vehiculul împotriva regimului comunist și ne-a dus spre independența Republicii Moldova.”
    • „Declarația de independență punctează în mod expres faptul că limba română este limba de stat.”
    • „În Constituție nu se vorbește despre o limbă interetnică.”
    • „Prin sesizarea pe care am făcut-o, considerăm că această lege este un atentat la suveranitatea și independența Republicii Moldova, prin încercarea de a institui deasupra cadrului constituțional dezvoltarea limbii ruse ca limbă de comunicare interetnică pe teritoriul Republicii Moldova.”
    • „În mod special, articolul 6, care spune că în raport cu autoritățile publice, limba de comunicare este limba de stat și limba lingvistică. Se încearcă o revoluție lingvistică în Republica Moldova, prin instituirea unui bilingvism și promovarea limbii ruse la rangul de limbă de stat.”
    • „Această lege contravine articolului 10 din Constituție, prin care se stabilește că minoritățile naționale se vor trata în mod egal. Prin instituirea limbii ruse cu statut special, se încălca acest principiu. Limba minorității ruse nu poate fi impusă drept limbă de comunicare tuturor minorităților. Constituția stabilește că minoritățile etnice vor comunica în limba de stat sau în limba minorității sale etnice.”
    • „Nu este un pas revoluționar, este o normalitate ca toți să cunoască limba de stat. Învățarea limbii române trebuie încurajată.”

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

    CITIȚI ȘI:

    * „Eram la Scroviștea, cu soțul meu. Stănescu și Dragnea mi-au cerut amnistia și grațierea”. În cartea ei, Dăncilă susține că, dacă ar fi fost la Guvern pe 10 august 2018, represiunea ordonată de Dragnea și Carmen Dan n-ar fi avut loc