ziaristii.com

Etichetă: liban

  • Libanul a scos Armata să lupte cu „regimentele” de lăcuste venite din Arabia Saudită. O invazie de proporții biblice

    Situație critică în Liban: roiuri uriașe, formate din milioane de lăcuste, au acoperit suprafețe întinse din nord-estul țării, spre granița cu Siria. Micuța țară din Orientul Mijlociu și-a mobilizat militarii pentru a lupta cu „armata” de insecte.

    Elicoptere ale Armatei au fost trimise să împrăștie substanțe împotriva lăcustelor în nord-estul țării. Autoritățile sunt îngrijorate că vântul își poate schimba din nou direcția, iar insectele pot ajunge și în sud, unde sunt întinse culturi agricole.

    Elicoptere ale Armatei au încercat să-i ajuta pe fermieri să lupte contra insectelor care au invadat în roiuri o bună parte din teritoriul Libanului. Eveniment este catalogat drept ”foarte rar” de o agenţie a ONU, fiind cauzat de o schimbare a direcţiei vântului.

    Ministerul Agriculturii de la Beirut, aflat în stare de alertă, a declarat luni că efective importante de lăcuste au fost distruse.

    Până în prezent nu au fost înregistrate pierderi considerabile în agricultură, însă există îngrijorarea că mai multe roiuri ar putea fi împinse de vânt spre sudul ţării, a declarat pentru Reuters ministrul interimar al Agriculturii, Abbas Mortada.

    ”Am reuşit în scurt timp să distrugem un număr uriaş, însă unele au scăpat şi există în continuare efective mari, mai ales în zona Hermel din Marjaheen”, a spus Mortada, citat de Agerpres.

    Lăcustele, care ameninţă recoltele, se adaugă unei lungi liste de provocări cu care se confruntă Libanul, ţară afectată de cea mai gravă criză financiară din ultimele decenii.

    Regiunea Baalbek-Hermel din nord-est, unde au ajuns roiurile de lăcuste, se bazează în special pe creşterea animalelor. Deocamdată, doar câteva plantaţii de cireşi au fost afectate de lăcuste. Însă regiunile din sudul Libanului deţin mai multe terenuri agricole.

    „Suntem pregătiţi pentru orice se poate întâmpla”, a declarat ministrul Mortada.

    Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO) a indicat că evenimentul este neobişnuit pentru această zonă.

    O schimbare a direcţiei vântului a împins lăcustele din Arabia Saudită până în Iordania şi mai departe în Siria şi Liban.

    „Este un eveniment foarte rar… locurile de reproducere sunt pe coasta Mării Roşii, coasta nordică a Arabiei Saudite, aşa că ele au fost împinse de vânt în Iordania şi Siria”, a explicat Maurice Saade, reprezentatul FAO în Liban.

     

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

    CITIȚI ȘI:

    * Dragnea rămâne la închisoare pentru că se consideră „deținut politic”. Judecătorii au constatat că infractorul PSD nu dă dovezi de îndreptare

    * România sparge celula GRU de la Ambasada Rusiei! Adjunctul atașatului militar, expulzat pentru spionaj și declarat persona non grata

    * „Cervele” rusofile s-au ales cu dosar penal pentru „lovire sau alte violențe”! Anarhistele PSD-isto-AUR-iste riscă pușcăria

    * DNA a înhățat rețeaua clientelară de la Apele Române. Au picat și „animalul politic”, și chelnerița, și primarul angajărilor fictive „pentru intrarea în sistem”

    * Iată Mafia din Sănătate! În 10 ani, 7 mari infractori, susținuți de PSD sau PDL, au primit 25 de ani de pușcărie

    * Adrian Năstase, Petre Roman, Gabriel Oprea, Gheorghe Funar – printre foștii parlamentari care își vor pensiile speciale înapoi! Numărul celor care dau în judecată statul, ca să-și recupereze privilegiul, este de ordinul sutelor

    * Reglare de conturi între „locotenenții” lui Ion Iliescu: Mironov îl alungă pe Gelu Voican Voiculescu de la șefia Institutului Revoluției!

    * PSD-istul Coarnă a pierdut procesul cu „polițistul #Rezist”! Minciunile împroșcate îl costă 5.000 de euro + 4.120 de lei

    * VIDEO. Teolog fanatic, anarhist: „Ne-au terfelit sfinții, ni L-au terfelit pe Hristos! Ordinarul ăla de vaccin nu mă interesează!”

    * Incredibilul Mircea Lucescu! La 75 de ani, câștigă titlul cu Dinamo Kiev, spulberându-și „creația braziliană” de la Șahtior Donețk

  • Un stat poate să dispară din Orientul Mijlociu! Avertismentul vine de la ministrul francez de Externe. Franța, chemată de libanezi să preia controlul țării

    Liban este într-o situație disperată și ar putea să dispară de pe harta lumii, dacă nu se stopează rapid criza politică, economică și sanitară, a avertizat Jean-Yves Le Drian, ministrul de Externe al Franței. Țara este în colaps, și soluțiile de a o salva se împuținează cu fiecare zi care trece.

    Statul din Orienul Mijlociu ar putea să se dezintegreze, dar există și o inițiativă cetățenească, a locuitorilor, care solicită Franței să preia administrarea acestui teritoriu la 74 de ani după ce tot libanezii obținuseră independența față de fosta putere colonială.

    „Astăzi, riscul este dispariţia Libanului, aşa că trebuie luate aceste măsuri. Preşedintele (n.r. – Emmanuel Macron, șeful statului francez) a spus-o când s-a aflat în Liban, în 6 august, şi o va spune din nou când va fi la Beirut marţi”, a declarat ministrul Le Drian la postul de radio RTL, preluat de Agerpres.

    Situația este critică în Liban, care acum poate fi numit stat eșuat. Șeful diplomației franceze spune că reformele nu pot fi făcute de clasa politică libaneză, care e total decredibilizată și contestată vehement de locuitorii țării.

    „Fiecare ştie ce trebuie să facă, dar nu mai există guvern în acest moment în Liban”, a adăugat ministrul de Externe francez. Premierul libanez Hassan Diab a demisionat după explozia nimicitoare de acum câteva săptămâni, petrecută în portul din capitala Beirut și soldată cu moartea a sute de oameni, rănirea altor mii, distrugerea a kilometri pătrați din oraș și avarierea clădirilor pe alte zeci de kilometri pătrați. O cantitate uriașă de îngrășăminte chimice, depozitate în condiții improprii în port de peste 6 ani, a sărit în aer, provocând o deflagrație care s-a resimțit, sub forma unui cutremur, până în Cipru.

    „Această ţară este pe marginea prăpastiei. Jumătate din populaţie trăieşte sub pragul sărăciei, tineretul este dezorientat, şomajul este înspăimântător, inflaţia este stupefiantă“

    Ancheta a scos la iveală incompetență și corupție, pentru că funcționari din port avertizaseră de nenumărate ori asupra faptului că substanțele zac nepăzite și în condiții periculoase, dar nimeni din administrație nu i-a băgat în seamă.

    Președintele libanez Michel Aoun intenționează să organizeze consultări cu partidele parlamentare, ca să numească un nou guvern, dar problema e că populația, care protestează masiv, nu mai are nicio încredere în politicienii locali. Acuzați de hoție și incompetență, aceștia au devenit total nereprezentativi. Libanul se confruntă cu o devastatoare criză economică și alimentară, iar soluțiile de redresare nu se întrevăd.

    „Trebuie să se facă un guvern şi trebuie să se facă repede, pentru că există o urgenţă, deopotrivă umanitară şi sanitară (…) şi apoi urgenţa politică, dacă vrem ca această ţară să reziste. Această ţară este pe marginea prăpastiei. Jumătate din populaţie trăieşte sub pragul sărăciei, tineretul este dezorientat, şomajul este înspăimântător, inflaţia este stupefiantă”, a descris situația ministrul francez de Externe.

    Ziaristii.com a descris pe larg povestea Libanului. Antica țară a Feniciei a fost, de-a lungul istoriei, scena confruntării imperiilor. Acum 1.000 de ani, odată cu cruciadele, s-a stabilit o legătură între aceste teritorii și Franța, prin nobilii francezi care veneau să lupte pentru locurile sfinte ale creștinismului. Apoi, sute de ani, Libanul a făcut parte din Imperiul Otoman.

    Franța a revenit, cu mandat de administrare a teritoriilor, după Primul Război Mondial, când Imeriul Otoman s-a destrămat. Libanezii au declanșat o luptă pentru obținerea independenței, în cadrul mai larg al mișcărilor naționaliste arabe de la începutul secolului trecut.
    Independența a fost proclamată în 1943 și obținută efectiv în 1946, odată cu retragerea trupelor și a administrației fanceze.

    De atunci, Libanul se zbate într-o continuă criză care a luat adesea forma războiului civil. Statul a fost invadat de Israel, cuprins de lupte între miliții împărțite pe criterii religioase și sfâșiat de corupție.

    După 4 august, momentul exploziei din portul Beirut, zeci de mii de cetățeni libanezi au semnat o petiție către președintele Franței, solicitând ca fosta putere colonială să se întoarcă și să preia administrația, sub forma unui mandat internațional, măcar pentru următorii zece ani.

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

  • După 74 de ani de independență, libanezii s-au săturat de haos și război și cer să fie preluați de fosta putere colonială Franța!

    Explozia dezastruoasă petrecută acum câteva zile, în portul Beirut, și care s-a soldat cu pierderi catastrofale, a avut printre nenumăratele consecințe și o inițiativă absolut neașteptată. Peste 44.000 de locuitori ai Libanului au semnat în doar câteva ore o petiție online prin care solicită ca fosta putere colonială, Franța, să preia controlul țării din Orientul Mijlociu!

    Documentul, lansat miercuri de câțiva libanezi, s-a bucurat de un impact surprinzător, fiind semnat în nici măcar 24 de ore de peste 0,6% din populație.

    Președintele Franței, Emmanuel Macron, a început joi o vizită oficială la Beirut, pentru a vedea cu ce poate fi ajutat Libanul.

    S-au luptat decenii la rând să-și obțină independența față de Franța, iar după ce au reușit, s-au trezit invadați de alții și măcinați de războaie civile

    Inițiativa locuitorilor din Țara Cedrilor nu e chiar atât de nebunească precum pare. Statul este, de mii de ani, într-o zonă de conflict. Cu Franța s-a stabilit o legătură specială în urmă cu circa 1.000 de ani, în timpul Cruciadelor. În ultimele sute de ani, a fost ocupat de Imperiul Otoman.

    Apoi, după Primul Război Mondial, în contextul confuzei lupte pentru independență a arabilor și al jocului influențelor în zonă între francezi, britanici și bolșevicii care sperau să-și răspândească doctrina și în Orientul Mijlociu, zona care cuprinde azi Liban și Siria a intrat sub mandatul Franței, sub numele “Libanul Mare”. Scopul era ghidarea țării către independență și democrație, iar în 1926 s-a adoptat o constituție, înființându-se și un parlament. Francezii nu se grăbeau însă să plece și libanezii au intrat într-o luptă pentru câștigarea independenței.

    Evenimentul s-a produs în Al Doilea Război Mondial, când Franța a fost învinsă de Germania, iar Libanul și Siria au fost ocupate de britanici. Pe 22 noiembrie 1943, Libanul și-a proclamat independența, în ciuda opoziției Franței. Mandatul francez s-a încheiat oficial pe 24 octombrie 1945, iar din 17 aprilie 1946, Libanul a devenit efectiv liber, odată cu retragerea ultimelor trupe franceze.

    Acesta n-a fost însă decât începutul a 76 de ani de tulburări. Libanul a fost măcinat, în acest timp, de corupție, războaie civile și invazii străine. Turcia, Iran și Israel duc o luptă pentru controlul țării (Israelul a și ocupat o mare parte din Liban zeci de ani).

    Statul e acum în faliment, iar explozia din 4 august 2020 a 2.700 de tone de îngrășăminte chimice, care zăceau în port de 6 ani, n-a făcut decât să scoată la iveală incompetența, corupția și dezorganizarea administrației.

    Sătui de o independență care a însemnat, de fapt, moarte, distrugere, sărăcie și corupție, mulți libanezi privesc acum nostalgici la perioada în care țara lor era sub tutela unei puteri europene.

    „Credem că Libanul ar trebui să se întoarcă sub controlul Franței pentru a fi restabilită o guvernare curată și durabilă“

    „Oficialii din Liban și-au arătat în mod clar inabilitatea de a conduce țara. Cu un sistem eșuat, corupție, terorism și miliții, țara a ajuns la ultima suflare. (…) Credem că Libanul ar trebui să se întoarcă sub controlul Franței pentru a fi restabilită o guvernare curată și durabilă”, scrie în petiția semnată de zecile de mii de libanezi. Ei cer ca „Libanul va fi plasat sub un mandat francez pentru următorii zece ani”.

    Reacția oamenilor este perfect înțeleasă și explicată de cei care cunosc situația din Liban. „Asta arată cât de disperați sunt unii dintre libanezi. Și-au pierdut casele, și-au pierdut bunurile, nu-și pot salva copiii. Chiar nu știu ce să facă”, spune jurnalista Dima Tarhini.

    Deja în colaps economic, Libanul a fost lovit cumplit de distrugerea portului. Țara depinde de importuri, care se fac prin această poartă de intrare. Cea mai mare parte a rezervelor de cereale se aflau în port când a avut loc explozia, fiind distruse, iar acum e nevoie urgentă de aducerea unor cantități masive de grâu, pentru a nu se instaura foametea.

    Inflația galopantă, datoriile uriașe, economia nefuncțională, teritoriul împărțit între miliții și înțesat de agenți străini nu lasă prea multe speranțe de redresare, în viitorul apropiat, pentru Liban.

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

  • Cele 2.700 de tone de nitrat de amoniu care au aruncat în aer portul Beirut și o parte din oraș fuseseră aduse acum 6 ani de un rus cu o navă sub pavilionul Moldovei

    Incredibila catastrofă care a lovit Beirutul marți seara, când 2.700 de tone de nitrat de amoniu au explodat, pulverizând portul și o parte din capitala Libanului, a fost posibilă din cauza unui afacerist rus.

    Acum 6 ani, în 2014, cargoul Rhosus, sub pavilionul Republicii Moldova, dar aparținându-i rusului Igor Greciușkin – rezident în Cipru –, a intrat în portul Beirut având la bord 2.700 de tone de nitrat de amoniu.

    Nava mergea din Georgia către Mozambic. Dar autoritățile libaneze au constatat starea foarte precară a navei, care nu mai putea naviga în siguranță, și au sechestrat-o în port. Echipajul, compus din ucraineni și ruși, a fost repatriat în același an, iar în 2015, văzând că patronul rus a dispărut în ceață, libanezii au confiscat epava.

    Mold-street.com scrie că, în perioada 2012-2018, nu mai puțin de 100 de nave sub pavilion moldovenesc (Moldova n-are ieșire la mare) au ajuns la fier vechi în diverse țări, fiind sechestrate din cauză că erau un pericol pentru navigație.

    Cele 2.700 de tone de îngrășăminte chimice au fost depozitate în port. Până marți, 4 august 2020, când au explodat din cauze deocamdată necunoscute, provocând o tragedie inimaginabilă. Cel puțin 100 de persoane au murit și alte 4.000 au fost rănite în gigantica explozie. Clădirile au fost avariate și la 4 kilometri distanță de epicentrul catastrofei, iar deflagrația a fost simțită la sute de kilometri depărtare, până în Cipru, sub forma unui cutremur.

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

  • VIDEO. „Mingea de foc și fum” care a zguduit Orientul Mijlociu. Cel puțin 100 de morți și 4.000 de răniți

    Două explozii infernale, succesive, au zguduit marți Beirutul, capitala Libanului. În urma lor, potrivit unor bilanțuri provizorii, cel puțin 100 de persoane au murit și 4.000 au fost rănite, transmite Agenția France Presse (AFP). ​Premierul Hassan Diab a anunţat că aproximativ 2.750 de tone de nitrat de amoniu erau stocate în depozitul portului din Beirut.

    „Am văzut o minge de foc și fum ridicându-se deasupra Beirutului. Oamenii țipau și alergau, mulți dintre ei sângerând. Balcoanele au căzut de pe clădiri. Geamurile din clădiri înalte s-au distrus și au căzut pe stradă”, a declarat un martor pentru Reuters.

    Teribilele explozii, care au avut loc în zona portului, au fost auzite în mai multe sectoare ale orașului. Geamurile a numeroase clădiri au fost sparte. Nori de fum se ridicau deasupra orașului.

    Presa locală a difuzat imagini cu persoane prinse sub dărâmături, unele pline de sânge. În fața centrului medical Clémenceau, zeci de răniți, printre care și copii, așteptau să fie primiți de doctori.

    Aproape toate vitrinele magazinelor din cartierele Hamra, Badaro și Hazmieh au fost sparte, la fel ca și geamurile mașinilor. Un vapor a fost cuprins de flăcări în fața portului.

    Bubuitura exploziei a fost auzită chiar și la sute de kilometri, inclusiv în Cipru, în largul Mării Mediterane.

    A fost distrusă și rezerva de grâu

    Prima voce oficială a Guvernului libanez vorbea doar de răniți. „Sute de persoane au fost rănite într-o explozie uriașă care a izbucnit în Beirut”, a declarat pentru Al Jazeera ministrul Sănătății, Hamad Hassan. „Este o catastrofă în toate sensurile termenului”, a spus demnitarul, în fața ziariștilor, în timp ce vizita un spital din Capitală.

    Președintele Libanului, Michel Aoun, a convocat marți o „ședință urgentă” a Consiliului Suprem de Apărare. Prim-ministrul Hassan Diab a declarat că miercuri va fi o zi de doliu național „pentru victimele exploziei din portul Beirut”.

    Șeful securității interne, Ibrahim Abbas, a afirmat că exploziile au avut loc într-o zonă a portului unde erau depozitată mare de materiale puternic explozive, în special azotat de amoniu. Substanțele fuseseră confiscate în urmă cu mai mulți ani și erau stocate într-un depozit din port.

    În jurul orei 21.30, televiziunile din Liban, citând surse din serviciile sanitare, anunțau că au fost rănite între 400 și 500 de persoane, iar spitalele din Beirut sunt copleșite de oamenii care vin să ceară ajutor.

    Un sfert de oră mai târziu, se numărau deja persoanele decedate în urma exploziei. Bilanțul provizoriu, comunicat de Ministerul Sănătății: 27 de morți și 2.500 de răniți. Bilanțurile ulterioare au crescut dramatic la cel puțin 100 de morți și 4.000 de răniți, a anunțat Crucea Roșie libaneză.

    Crucea Roșie Beirut solicită cetățenii să meargă să doneze de urgență sânge. E nevoie de donații de sânge, spitalele își supra-solicită generatoarele pentru a putea face față intervențiilor chirurgicale, iar medicii au cerut pacienților non-urgenți să se externeze pentru a lăsa loc urgențelor.

    Ministrul Economiei din Liban, Raoul Nehme, a declarat presei locale că grâul stocat în apropierea locului unde au izbucnit exploziile nu poate fi utilizat și că Libanul va importa grâu.

    Libanul se confruntă cu cea mai gravă criză economică din ultimele decenii, marcată de o depreciere monetară inedită, o hiperinflație, concedieri masive și restricții bancare drastice, care alimentează de mai multe luni furia socială.

     

    Condoleanțe de la Iohannis. Unde pot suna românii din Liban

    Președintele României, Klaus Iohannis, a transmis marți seară, prin intermediul Twitter, un mesaj de condoleanțe în urma puternicelor explozii care au zguduit capitala Libanului.

    În mesajul postat pe Twitter, în limba engleză, șeful statului transmite „condoleanțe familiilor victimelor exploziilor îngrozitoare din Beirut”.

    „Suntem alături de Liban și de poporul libanez în aceste vremuri dificile”, a mai scris Iohannis în mesaj.

    Ministerul Afacerilor Externe (MAE) de la București informează pe cetăţenii români afectaţi că pot solicita asistenţă consulară la numerele de telefon ale Ambasadei României la Beirut: 00961 5 924 849, 00961 5 920 432, 00961 5 920 452. Apelurile sunt redirecţionate către Centrul de Contact şi Suport al Cetăţenilor Români din Străinătate (CCSCRS) şi preluate de către operatorii Call Center în regim de urgenţă.

    Poate fi apelat și numărul de telefon de urgenţă al misiunii diplomatice: 00961 76 775 503.

    Sediul Ambasadei României din Liban are avarii minore, iar personalul misiunii diplomatice române este în afara oricărui pericol, informează MAE.

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

    CITIȚI ȘI:

    * Finul Negoiță o pulverizează pe nașa Firea: “E foarte periculoasă. Minte cu o lejeritate dezarmantă. Îmi spunea să ne facem partid și să plecăm împreună din PSD”