Eforturile regimului Iohannis-PSD de a păcăli Comisia Europeană astfel încât să-și treacă legislația favorabilă corupților și să rămână, în același timp, cu banii din PNRR par sortite eșecului. Cătălin Predoiu, ministrul Justiției, a fost silit să ceară Parlamentului modificarea Legii Avertizorului de Integritate după ce Bruxelles-ul a averizat că vor fi suspendate plățile de miliarde de euro din PNRR dacă nu se “repară” prevederile scandaloase strecurate de coaliția PSD-PNL-UDMR.
În Comisia Juridică patronată de Laura Vicol-Ciorbă (PSD) a fost modificată directiva europeană în așa fel încât Legea Avertizorului de Integritate s-a transformat, dintr-un instrument menit să ajute la depistarea faptelor de corupție, într-unul care le favorizează. PSD, PNL și UDMR au votat, printre altele, un amendament care prevedea că acele persoane care sesizează un act de corupție al funcționarilor statului sunt obligate să-și divulge identitatea, ca să fie luată în considerație sesizarea. Directiva europeană prevedea că, dimpotrivă, orice persoană care demască acte de corupție beneficiază de protecție și poate rămâne anonimă.
Șmecheria pusă la cale de actuala putere n-a ținut, iar Comisia Europeană a desființat, pur și simplu, actuala formă a legii pe care Parlamentul se pregătea s-o adopte.
De voie, de nevoie, ministrul Cătălin Predoiu – pus personal de Klaus Iohannis la Justiție – a cerut Secretariatului General al Guvernului (SGG) ca Parlamentul să întoarcă legea în Comisia Juridică și s-o readucă la forma inițială, prin care raportarea cazurilor de corupție să poată fi făcută anonim.
Predoiu s-a scuzat în fața coaliției menționând că această cerere a fost o concluzie la care s-a ajuns „în cadrul discuțiilor cu Comisia Europeană în contextul PNRR pe Jalonul 430, ca urmare a analizei de către Comisia Europeană a proiectului de Lege“, cu alte cuvinte nu el este de vină, ci Uniunea Europeană care ne poate suspenda miliardele din PNRR.
Între tentația banilor „de furat” de la UE (după cum s-a exprimat politologul liberal Stelian Tănase) și siguranța că nu vor fi „turnați”, membrii coaliției de guvernare ezită. Conducerea Camerei Deputaților a discutat marți dimineața, în Biroul Permanent, despre cererea venită de la Ministerul Justiției, dar momentan nu s-a luat nicio decizie. S-a amânat votul final pe Legea Avertizorului de Integritate, dar în același timp nu s-a stabilit dacă aceasta va fi sau nu retrimisă la Comisia Juridică, pentru a fi modificată în acord cu directiva europeană.
Observații ale Comisiei Europene la proiectul Legii Avertizorului de Integritate pus la cale de coaliția PSD-PNL-UDMR
„(…) 1. S-a arătat că din analiza textului de la art. 2 alin. (2) reiese că raportarea anonimă acoperă doar într-un caz foarte specific această modalitate de raportare, și anume în cazul în care persoana a obținut informațiile „în timpul procesului de recrutare sau al altor negocieri pre-contractuale sau în cazul în care relația de muncă sau raportul de muncă a luat sfârșit”, însă această soluție legislativă contrazice restul legii, care acoperă raportarea anonimă într-un mod mai general.
Față de cele de mai sus, reprezentanții Comisiei Europene recomandă, pentru claritate și previzibilitate, reformularea soluției legislative criticate, prin completarea articolului cu un nou alineat (3) care să aibă următorul conținut: „Prezenta lege se aplică, de asemenea, persoanelor care raportează sau dezvăluie public informații privind încălcări ale legii în mod anonim”, precum și eliminarea sintagmei „inclusiv anonime” din art. 2 alin. (2).
2. De asemenea, reprezentanții Comisiei Europene au criticat și soluția nou-introdusă în Senat cu privire la textul de la art. 6 alin.(2), recomandând reformularea textului prin eliminarea cerințelor referitoare la „datele de contact” și „calitatea persoanei care raportează în temeiul articolului 2″.
Recomandarea vizează necesitatea de a evita posibilitatea de a compromite anonimatul avertizorului în interes public.
3. O altă recomandare a reprezentanților Comisiei a vizat soluția de la art. 2 alin. (1) teza finală, despre care s-a semnalat că nu respectă cerințele de transpunere corectă și completă a art. 4 alin. (1) din Directivă, în sensul că nu conține sintagma „cel puțin”, fapt care limitează domeniul de aplicare personal al legii.
În acest sens, se propune reformularea alin. 1 alin. (2) teza finală:
„Prezenta lege se aplică persoanelor care efectuează raportări și care au obținut informații referitoare la încălcări ale legii, într-un context profesional. în categoria acestor persoane intră, cel puțin, următoarele:”
4. În ceea ce privește soluțiile de la art. 33 și art. 34 din proiect, care reglementează elaborarea și revizuirea procedurilor interne, precum și înființarea structurii specializate din cadrul ANI, s-a precizat că este necesară reducerea termenului de 60 de zile la 30 de zile, astfel ca termenul de implementare să coincidă cu termenul la care urmează a se solicita următoarea transă din PNRR.
5. De asemenea, reprezentații CE au arătat că art. 2 alin. (2) nu acoperă în mod explicit persoanele „a căror relație de muncă nu a început încă”, așa cum prevede Directiva.
Acest lucru ar putea crea incertitudine juridică și lipsă de claritate în transpunere. Prin urmare, au recomandat modificarea alineatului în felul următor: „Prezenta lege se aplică, de asemenea, persoanelor ale căror raporturi de muncă nu au început încă, în cazul în care informațiile privind încălcări ale legii pe care le raportează la nivel intern sau extern sau pe care le fac publice au fost obținute în timpul procesului de recrutare sau al altor negocieri precontrac- tuale, precum și persoanelor care raportează la nivel intern sau extern sau fac publice informații privind încălcări ale legii obținute în cadrul unui raport de muncă care s-a încheiat între timp. (…)“