Criza provocată de extinderea pandemiei de coronavirus (Covid-19) este cea mai severă de la Marea Depresiune din 1929, a avertizat luni directorul general al Fondului Monetar Internaţional (FMI), Kristalina Georgieva, transmite Agerpres, care citează Reuters.
Bulgăroaica Georgieva a spus, la Sofia, că actuala criză ar putea fi mai severă chiar și decât Marea Depresiune din 1929.
Din cauza efectelor negative ale epidemiei, 170 de ţări vor înregistra o scădere economică („creştere economică negativă”) în 2020, a declarat şefa FMI la o videoconferinţă cu presa din Bulgaria.
Statele în curs de dezvoltare „sunt acum cel mai lovite de pandemie şi nu trebuie să fie şi cele mai afectate din punct de vedere economic”, a spus Georgieva, adăugând: „Sunt extrem de îngrijorată de ţările în curs de dezvoltare şi cele emergente”.
Săptămâna trecută, FMI estima, în cel mai nou raport „World Economic Outlook”, că economia mondială ar urma să se contracte cu 3% în 2020, din cauza pandemiei de coronavirus, ceea ce reprezintă un declin mai grav decât cel înregistrat în perioada crizei financiare din 2008-2009.
FMI subliniază că este vorba despre o revizuire cu peste 6% comparativ cu raportul WEO din luna octombrie sau cu update-ul din luna ianuarie, „o revizuire extraordinară într-o perioadă atât de scurtă de timp”. În loc de creștere cu peste 3%, economia lumii va înregistra o pierdere de 3%.
„Conform scenariului de bază, care pleacă de la ipoteza că pandemia se va reduce în a doua jumătate a anului 2020, iar măsurile de izolare vor fi eliminate treptat, economia mondială este preconizată să înregistreze un salt de 5,8% în 2021, pe măsură ce activitatea economică se normalizează”, adaugă FMI.
În pofida revizuirii semnificative a previziunilor privind economia mondială, FMI avertizează că riscurile la adresa acestor prognoze sunt orientate în jos. Pandemia de coroavirus ar putea să fie mai persistentă decât se aşteaptă FMI în scenariul său de bază. Efectele crizei sanitare asupra activităţi economice şi a pieţelor financiare ar putea fi mai puternice şi mai îndelungate, ceea ce ar testa capacităţile băncilor centrale de a proteja sistemul financiar.