Președintele Vlodimir Zelenski, într-un discurs de Ziua Unității Ucrainei, a făcut apel la solidaritate între cetățenii ucraineni, făcând o referire ciudată cum că în urmă cu 101 ani, România ar fi ocupat teritoriul Bucovinei de Nord.
Adevărul istoric demonstrează că acest teritoriu a fost al Moldovei, el ajunge în componența Uniunii Sovietice în urma ocupației Armatei Roșii, în anul 1940, ca efect al pactului Ribentrop-Molotov.
Declarația președintelui ucrainean a creat o adevărată criză diplomatică pe relația Kiev-București. Ministerul Afacerilor Externe din România a reacționat imediat. La scurt timp, și partea ucraineană, prin ambasadorul acestui stat în România, a transmis o declarație prin care făcea un pas înapoi, spunând că a fost o „eroare de traducere”.
Ucraina se află sub o mare presiune din partea Rusiei. Țara se află în conflict deschis cu regimul dictatorial al lui Putin. În urmă cu 6 ani, Peninsula Crimeea, parte a Ucrainei, a fost ocupată de Rusia.
Zelenski, un fost actor ajuns președinte în urmă cu un an, are nevoie de susținerea populației pentru a-și păstra puterea și pentru a putea rezista la presiunea Rusiei. Acesta e motivul principal pentru care pedalează pe linia naționalismului.
Dar efectul imediat al unui astfel de discurs populist și naționalist este că provoacă daune în relația cu posibili aliați cum ar fi România, dar și în relația cu Uniunea Europeană din care țara noastră face parte.
Ce a spus Zelenski:
Cu exact 101 ani în urmă, a avut loc unul dintre cele mai semnificative evenimente din istoria statalităţii ucrainene şi a luptei pentru eliberarea naţională.
„Visele seculare pe care cei mai buni fii ai Ucrainei le-au trăit şi pentru care au murit au devenit realitate”. Acesta este un citat din Actul Zluki, care a anunţat reunificarea într-un stat unic, independent şi care a fost proclamat de liderii Republicii Populare Ucrainene şi de Republica Populară a Ucrainei Occidentale pe 22 ianuarie 1919 în piaţa Sofia din Kiev.
În toate colţurile Ucrainei, acest fapt a fost primit cu entuziasm şi inspiraţie: în sfârşit, exista şansa de a construi o ţară unită şi independentă.
Din păcate, ea a fost irosită. Ambiţiile politicienilor i-au împiedicat să realizeze adevărata unitate statală. Unitate nu în cuvinte, ci în fapte.
Curând, Republica Populară Ucraineană a părăsit Kievul sub presiunea bolşevicilor, majoritatea teritoriului Galiţiei a fost ocupat de trupele poloneze.
Bucovina de Nord a fost ocupată de români, iar Cehoslovacia a luat Transcarpatia.
Au trecut peste o sută de ani. Am tras vreo concluzie din această poveste? Ea ne învaţă un principiu simplu, dar vital pentru Ucraina: doar împreună suntem puternici.
Reacție Ministerul Afacerilor Externe, secretar de stat Dan Neculăescu:
„Partea română a solicitat clarificări privind referirile la România apărute în discursul public recent al preşedintelui Ucrainei, exprimând surprinderea faţă de acestea şi evidenţiind necesitatea unei înţelegeri corecte a istoriei”.
România „a reiterat importanţa deosebită pe care o acordă asigurării drepturilor persoanelor aparţinând minorităţii române din Ucraina, în conformitate cu normele şi standardele internaţionale în materie, inclusiv cu luarea deplină în considerare a tuturor recomandărilor Comisiei de la Veneţia”.
Răspunsul dat de Oleksandr Bankov, Ambasadorul Ucrainei la Bucureşti, postat pe Facebook:
E de înţeles că puţini oameni din România au văzut declaraţia preşedintelui ucrainean în original, adică în limba ucraineană, ci au luat traducerea în engleză, unde fraza originală „Bucovina de Nord a fost luată de români” a fost tradusă ca „Northern Bucovina was occupied by Romanians” (Bucovina de Nord a fost ocupată de români). Sigur, este vorba de traducerea oficială, dar care totuşi rămâne doar o traducere şi nu schimbă textul original.
Contextul istoric la finalul anului 1918, dezmembrarea Imperiului Austro-Ungar şi mişcările naţionale în fostele provincii ale acestuia au creat situaţia când aceste provincii istorice nu mai aveau suveranitatea recunoscută internaţional, deci preluarea lor de alte state vecine nu poate fi considerată ca fiind o „ocupație”.
Preşedintele Zelenski s-a referit la cunoscutele evenimente istorice din 1918-1919 cu un singur scop, de a demonstra necesitatea unităţii naţionale pentru consolidarea statului ucrainean, care a ratat la acea perioadă şansa la suveranitate şi independenţă, dar şi acum îşi continuă lupta împotriva agresiunii ruseşti.
O scurtă istorie a regiunii, publicată de Wikipedia:
- Bucovina de Nord (în ucraineană Північна Буковина) este denumirea părții de nord a provinciei istorice Bucovinei, care se află în prezent pe teritoriul regiunii Cernăuți din statul Ucraina. Acest teritoriu cu o suprafață de 6.262 km² a fost ocupat la 28 iunie 1940 de către Uniunea Sovietică printr-un ultimatum adresat statului român în urma pactului Ribbentrop-Molotov.
- După formarea statului moldovenesc la mijlocul secolului al XIV-lea, teritoriul cunoscut astăzi sub denumirea de Bucovina a făcut parte neîntrerupt din teritoriul Principatului Moldovei, fiind partea de nord-vest al acestuia. El era împărțit în două ținuturi: Ținutul Cernăuților și Ținutul Sucevei.
- În ianuarie 1775, ca urmare a atitudinii de neutralitate pe care a avut-o în timpul conflictului militar dintre Turcia și Rusia (1768-1774), Imperiul Habsburgic (Austria de astăzi) a primit o parte din teritoriul Moldovei, teritoriu cunoscut sub denumirea de Bucovina.
- La 15/28 noiembrie 1918, după prăbușirea Imperiului Austro-Ungar, Congresul General al Bucovinei a votat Unirea Bucovinei cu România.
- Ca urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov (1939), Basarabia, Bucovina de Nord și Ținutul Herța au fost anexate de către URSS la 28 iunie 1940. După ce Basarabia a fost ocupată de sovietici, Stalin a dezmembrat-o în trei părți. Astfel, la 2 august 1940, a fost înființată RSS Moldovenească, iar părțile de sud (județele românești Cetatea Albă și Ismail) și de nord (județul Hotin) ale Basarabiei, precum și nordul Bucovinei și Ținutul Herța au fost alipite RSS Ucrainene. La 7 august 1940, a fost creată regiunea Cernăuți, prin alipirea părții de nord a Bucovinei cu Ținutul Herța și cu cea mai mare parte a județului Hotin din Basarabia”.