Etichetă: justiție

  • Liderul PPE: „Klaus Iohannis va conduce excelent președinția rotativă a UE”. Nu se poate! Și Vasilica? Nu zicea că ea e șefa?!

    Preşedintele Partidului Popular European, francezul Joseph Daul, garantează că președintele Klaus Iohannis „va conduce excelent” președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene. În mesajul său, Daul a ignorat Guvernul Dăncilă, cel care va gestiona acest mandat.

    Joseph Daul – un fermier francez simpatic și bonom – a scris pe Twitter, chiar pe 1 ianuarie, ziua în care România a preluat „ștafeta” de la Austria pentru 6 luni (urmând s-o predea Finlandei): „Astăzi, România preia președinția UE. Președintele Klaus Iohannis este un luptător neobosit pentru stat de drept și combaterea corupției încă de la începutul mandatului său. Va conduce excelent președinția rotativă a UE”.

    România va avea de gestionat dosare dificile sau complicate: Brexit-ul, viitorul buget european pe 7 ani, alegerile din luna mai pentru Parlamentul European.

    Recent, președintele Comisiei Europene, luxemburghezul Jean-Claude Juncker, a declarat pentru ziarul german „Welt am Sonntag” că România este „foarte bine pregătită din punct de vedere tehnic”, dar că „guvernul de la Bucureşti nu a înţeles pe deplin ce înseamnă să prezidezi ţările UE”.

  • Marele pericol din justiție în 2019. Există și un antidot: jihadul penalilor poate fi oprit!

    Anul 2019 este plin de mize și pericole pentru Justiția din România, rezultă dintr-o analiză făcută de G4Media.ro. Marele pericol vine din dezechilibrarea decizională din Justiție, prin intrarea în vigoare a noilor legi impuse de PSD-ALDE împotriva logicii și a magistraților. Asta s-ar putea concretiza capturarea conducerii ICCJ și colonizarea Înaltei Curți cu judecători obedienți actualei conduceri a CSM și, prin recurență, actualei puteri politice PSD-ALDE.

    În acest an expiră mandatul președintei Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ) și al procurorului general al României, deci vor trebui făcute noi numiri. Deja funcția de șef al DNA este vacantă, la fel o mulțime de alte posturi din eșaloanele 2 și 3 din parchete, însă extrem de importante. Trebuie numite și conducerile Inspecției Judiciare și ale noii Secții pentru anchetarea magistraților, menționează G4Media.

    Pericolul mortal pentru Justiție – acapararea sa totală de către Guvern, prin ministrul de profil și printr-un CSM tot mai obedient politicienilor penali – are însă și un antidot: reacția asociațiilor de magistrați și a instanțelor, care pot sesiza Curtea de Justiție a Uniunii Europene cu privire la faptul că actuala conducere a României nu mai vrea să respecte valorile UE. Concret, nu pune în aplicare recomandările Comisiei Europene (CE) din cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare (MCV). Exemplu: Comisia Europeană, Comisia de la Veneția, GRECO și ale organisme europene au cerut României să nu înființeze Secția de anchetare a magistraților, văzută ca un instrument de presiune și intimidare a acestora. Cu toate acestea, chiar CSM, prin însăși președinta Lia Savonea (foto), nu respectă recomandarea europeană.

    Ce s-a schimbat în 2018 în Justiție

    • Numirile la conducerea ICCJ și a secțiilor Înaltei Curți se fac de către Secția pentru Judecători a CSM, nu de către șeful statului.
    • Secția pentru judecători a CSM (nu plenul) numește și conducerile instanțelor și face promovări în sistem.
    • Șefa CSM și alte două judecătoare selectează și numesc conducerea Inspecției Judiciare.
    • Șefa CSM și alte două judecătoare selectează și numesc conducerea Secției pentru investigarea infracțiunilor din Justiție.
    • Numirile la conducerea marilor parchete se fac în continuare de către președintele țării, la propunerea ministrului Justiției, cu avizul consultativ al Secției pentru procurori a CSM, însă, după modificările legislative, Iohannis are dreptul să respingă o singură dată propunerea lui Tudorel Toader.
    • Numirile în funcțiile de șefi de secție la marile parchete se fac de către Secția pentru procurori a CSM, la propunerea ministrului Justiției.

    Care este antidotul pentru contra-reforma din Justiție: „Comisia Europeană ne va da în judecată la Luxemburg pentru că nu respectăm MCV”, spune judecătorul Cristi Dănileț.

    Citiți analiza integrală pe G4Media.ro.

  • Strigătul lui Cioloș: „Trebuie oprit atacul tâlharilor asupra justiției!” Dar cum?

    La o lună după ce a fost lansat, strigătul lui Dacian Cioloș se aude cu aceeași intensitate și acum. Nimic nu s-a rezolvat, jihadul anti-justiție continuă.

    Ce spunea Dacian Cioloș pe 14 noiembrie, la o zi după rezoluția anti-borfași a Parlamentului European:

    „Ieri, întregul Parlament al Europei ne-a vorbit pe un singur glas: România, trezeşte-te!

    Ca să rămânem între graniţele civilizaţiei, trebuie oprit atacul tâlharilor asupra justiţiei! Trebuie să facem lumină şi să găsim vinovaţii pentru represiunea din 10 august.

    Ieri, Europa ne-a spus că e cu noi şi împotriva lor. Că mai e speranţă, dacă ne trezim la timp, că Europa este şi casa noastră, dacă nu-i dăm foc.

    Trebuie să-i oprim şi apoi să începem reconstruirea ţării. Cărămidă cu cărămidă, şcoală cu şcoală, spital cu spital. Împreună putem face asta.

    Trebuie să credem în puterea noastră de a lupta şi de a ne recâştiga ţara din mâinile lor. 

    Unii am înţeles prea târziu că votul nostru e puterea noastră. În 6 luni vom avea o nouă şansă. România îşi va alege oamenii care să o reprezinte în Europa, oameni care să se bată pentru drepturile românilor şi să nu le pericliteze viitorul.

    Locul României este în Europa, pentru că nu a fost niciodată altundeva. Cine vrea să ne scoată din civilizaţia occidentală, spre care am tânjit mereu, va plăti cu vârf şi îndesat.

    Voi face tot ce ţine de mine ca să nu mai trăim asemenea zile negre, în care minciuna a devenit politică de stat”.

  • ANTENA PENALILOR. Codrin Ștefănescu vrea 9 ani de pușcărie pentru judecătoarea Livia Stanciu! Plus o amendă de 500.000 de euro

    Secretarul general interimar al PSD, Codrin Ștefănescu, zis Cap-de-Ciungă, i-a asigurat pe telespectatorii Antenei 3, dar și pe Mihai Gâdea personal, că partidul-stat va continua să schimbe legile țării, „pentru a pune capăt abuzurilor securiștilor”.

    Zurbagiul ex-PRM-ist a promis că amnistia și grațierea vor fi date prin ordonanță de urgență, „ca să nu mai stea prin pușcării oameni nevinovați” (altfel spus, ca să se bucure toți corupții, escrocii și interlopii din România, care constituie o resursă umană prețioasă pentru PSD).

    Delirul a avut loc la televiziunea unui mega-infractor, Dan Voiculescu, care datorează statului român peste 50 de milioane de euro, din prejudiciul stabilit de instanță în „dosarul ICA”.

    Codrin Ștefănescu a atacat-o violent pe fosta șefă a Înaltei Curți de Casație și Justiție, Livia Stanciu, în prezent judecător la Curtea Constituțională. „Lasă că facem noi legi drepte, ca să plătească toți securiștii din sistem! Să fie chemată doamna Livia Stanciu și să i se spună: <<Ai băgat un om nevinovat în pușcărie? Ia stai dumneata 9 ani în pușcărie!>>. Iar cel condamnat de doamna Stanciu, dar reabilitat la CEDO, să-i ceară despăgubiri 500.000 de euro”.

    Ștefănescu a țesut o realitate paralelă, prin diversiuni, minciuni și intrigi, fără a fi deranjat de moderatorul emisiunii.

  • Iohannis, atac la Tudorel Toader pentru absenţa de la CSM

    Preşedintele Klaus Iohannis a sosit azi la CSM, în şedinţa unde va fi aleasă conducerea acestei instituţii vitală pentru soarta justiţiei din România şi a democraţiei însăşi.

    „Ministrul justiţiei ar trebui să fie primul care să vă susţină şi să se bată pentru independenţa magistraţilor. Văd că azi are altă treabă decât să ne onoreze bilanțul. El este principalul iniţiator al proiectelor de lege contestate înclusiv de UE. Prin funcţia de ministru al Justiţiei, el este membru de drept al CSM și are obligația să fie cel dintâi care respectă aceste principii”, l-a „altoit” preşedintele pe cel considerat cel mai nociv ministru al Justiţiei din istoria României moderne.

    Tudorel Toader a devenit instrumentul principal al atacurilor la justiţie şi pentru blocarea luptei anticorupţie declanşate de PSD-ALDE. Cea mai gravă lovitură pusă la cale de el a fost revocarea fostei şefe a DNA Laura Codruţa Kovesi, considerată în ţară şi în străinătate o veritabilă eroină a luptei împotriva politicienilor corupţi.

    Recent, Toader a orchestrat un al doilea atac grav, taxat inclusiv de Uniunea Europeană în cel mai dur Raport MCV: tentativa de debarcare a procurorului general Augustin Toader. Toader a aruncat la coş mesajele Comisiei de la Veneţia, din care face parte, care cerea renunţarea la atacurile la justiţiei prin modificarea legislaţiei în domeniu făcute şi cu ajutorul lui Tudorel Toader.

    „Ministrul Justiţiei ar trebui să fie primul care să vă protejeze”, a spus Iohannis azi la CSM, în absenţa lui Tudorel Toader.

  • Motivația penibilă pentru ordonanța de urgență: „Pentru că este o istorie care nu se mai termină”

    Să dai ordonanță de urgență pe Codurile penale, care se află în circuit parlamentar, este imposibil de justificat rațional. Dragnea, Dăncilă și Toader recurg la explicații ridicole și cinice.

    Liviu Dragnea:

    • „Colegii noștri au motivat pentru că este o istorie care nu se mai termină. Şi am zis… pe articolele declarate constituţionale n-am vedea de ce să nu se dea ordonanță de urgență”.
    • „Unii colegi au prezentat argumente că se lungește foarte mult procesul legislativ și de contestare la Curtea Constituțională”.

    Viorica Dăncilă:

    • „A fost o astfel de discuție, s-a hotărât în unanimitate ca articolele declarate constituționale să fie promulgate printr-o ordonanță de urgență”.
    • „Am văzut că foarte multe legi au durat foarte mult, au fost contestate, trimise la Curtea Constituțională. S-a legiferat mult, dar în ceea ce priveşte aplicarea acestor legi, termenul a fost cu mult depăşit”.
    • „Când Curtea Constituțională declară o lege constituțională, ea este obligatorie pentru toată lumea”.

    Tudorel Toader:

    • „S-a discutat despre posibilitatea finalizării procedurii de adoptare a soluțiilor din Coduri, declarate în parte constituționale, în parte neconstituționale”.
    • „S-a decis să vedem care sunt posibilitățile legale de accelerarea procesului de legiferare a Codurilor în părțile declarate constituționale”.
    • „S-a decis ca Ministerul Justiției să analizeze în ce măsură pot fi adoptate una sau două ordonanțe de urgență pentru transpunerea în Coduri a soluțiilor legislative declarate constituționale”.

    Important!

    1. Nu, o lege declarată constituțională nu e obligatorie! Rămâne la alegerea legiuitorului dacă o impune sau nu. Doar o lege promulgată de Președinte și publicată în Monitorul Oficial e obligatorie. După etapa CCR, obligatorie este doar corectarea neconstituționalității.
    2. Este neconstituțională ordonanța de urgență pentru Codurile penale (dar cine s-o atace la CCR, adormitul Ciorbea?).
    3. Este extraordinar de grav că traseul normal al unei legi, cel parlamentar, este considerat nociv și înlocuit cu ordonanța de urgență. În felul ăsta, Parlamentul poate fi desființat, pentru că legiferarea (cu dezbateri, contestări, promulgare etc.) durează prea mult.
  • HORROR! Guvernul PSD-ALDE mutilează Codurile penale prin ordonanță de urgență. Amnistie mascată. Multe infracțiuni vor fi dezincriminate

    Iată motivul reunirii de urgență a Comitetului Executiv al PSD: nerăbdarea lui Liviu Dragnea de a îndepărta spectrul pușcăriei! Aristocrația roșie a PSD a decis în unanimitate ca Guvernul să modifice prin ordonanță de urgență Codurile penale, grăbind intrarea în vigoare a prevederilor declarate constituționale de către CCR.

    Anunțul a fost făcut de trioul Viorica Dăncilă – Tudorel Toader – Liviu Dragnea.

    Articolele declarate constituționale de CCR „vor veni din nou în Parlament”, a spus Dăncilă.

    Articole neconstituționale, care vor reveni în Parlament

    Curtea Constituțională a declarat neconstituționale cele mai multe modificări aduse de PSD, ALDE și UDMR celor două Coduri penale.

    Pe 12 octombrie, CCR a respins, cu unanimitate de voturi, 64 din cele 96 de modificări contestate din Codul de Procedură Penală.

    Pe 25 octombrie, Curtea a decis că mai multe modificări contestate din Codul Penal sunt neconstituționale.Toate acestea vor reintra în procedură parlamentară. Printre ele:

    • dezincriminarea parțială a abuzului în serviciu (modificarea „este deficitară și nu respectă o decizie a CCR din 2016”);
    • redefinirea mărturiei mincinoase;
    • redefinirea traficului de influență..

    Marile pericole: articolele acceptate de CCR sau neatacate la Curte, dar criticate de Comisia de la Veneția

    Filtrul Curții Constituționale nu a funcționat în cazul unor modificări grave ale Codului de Procedură Penală (dintre cele 32 de amendamente declarate constituțioanle), dar nici pentru două modificări scandaloase din Codul Penal: dezincriminarea neglijenței în serviciu și redefinirea grupului infracțional organizat.

    Există și multe amendamente neatacate la CCR, dar criticate dur de Comisia de la Veneția, cu propunerea renunțării la ele, arată G4Media.ro.

    CODUL PENAL

    • termenele de prescripție („8 ani, când legea prevede pentru infracţiunea săvârşită pedeapsa închisorii mai mare de 10 ani, dar care nu depăşeşte 20 de ani; 6 ani, când legea prevede pentru infracţiunea săvârşită pedeapsa închisorii mai mare de 5 ani, dar care nu depăşeşte 10 ani”)
    • interdicția privind dezvăluirea de informații din dosarele penale;
    • darea de mită;
    • traficul de influență și cumpărarea de influență;
    • pedeapsa accesorie;
    • delapidarea;
    • abuzul în serviciu;
    • mărturia mincinoasă;
    • compromiterea intereselor justiției;
    • confiscarea extinsă;
    • definiția funcționarului public.

    CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ

    • interzicerea comunicărilor publice din dosare în timpul urmăririi penale și a judecării;
    • o persoană nu poate fi condamnată exclusiv pe bază de denunțuri, fără a exista și probe în favoarea condamnării;
    • înregistrările de pe camerele de supraveghere, precum şi cele realizate în locuri publice, pot constitui mijloace de probă;
    • obligația ca suspectului reținut să i se înmâneze, la cerere, întregul material probator;
    • o persoană nu poate fi arestată pe baza unor argumente generale și abstracte, fiind nevoie de indicarea circumstanţelor reale şi personale din care să rezulte ameninţarea efectivă, reală si iminentă asupra ordinii publice;
    • obligativitatea procurorilor de a trimite instanței rechizitoriul în format electronic;
    • Pentru ca o persoană să beneficieze de dispoziţiile referitoare la reducerea limitelor de pedeapsă denunţul trebuie să fie depus într-un termen de maximum 1 an de la data la care persoana a luat cunoştinţă de săvârşirea infracţiunii.

    Toate acestea se vor putea regăsi în ordonanța de urgență anunțată de PSD, chiar dacă sunt bombe atomice pentru sistemul de justiție. Comisia de la Veneția (prin recomandări), Comisia Europeană (prin Raportul MCV) și Parlamentul European (prin rezoluție) au cerut imperativ Guvernului român să renunțe complet la cele două Coduri, care sunt catastrofale.

  • Dan Barna: „PSD face din România dictatura lui Dragnea. Să plece acum!”

    „Dacă mai avea cineva vreo îndoială: OUG-urile pe justiție se decid în CEx-ul PSD, nu în ședințele de Guvern. Liviu Dragnea i-a cerut, astăzi, ministrului Justiției să elaboreze un OUG pe Codurile Penale.

    La aproape 30 de ani de la căderea comunismului, succesorul PCR se substituie din nou instituțiilor statului. PSD se substituie atât Guvernului, cât și Parlamentului.

    Codurile trebuie dezbătute în Parlament, așa cum este normal într-un stat democratic. Nu este nicio urgență pentru a modifica legislația penală, decât scăparea lui Dragnea, Tăriceanu și a altor infractori cu dosare penale.

    PSD trebuie să plece de la guvernare, până nu transformă România în dictatura lui Dragnea, a scris liderul USR Dan Barna pe pagina sa de Facebook.

    Premierul Viorica Dăncilă a anunţat luni că în Comitetul Executiv Naţional al PSD s-a decis cu unanimitate de voturi emiterea unor Ordonanţe de Urgenţă pentru Codurile penale. Ministrul Justiţiei Tudorel Toader a declarat luni, după ce a participat la şedinţa conducerii PSD, referindu-se la modificarea Codurilor penale prin OUG, că va fi făcută o analiză la minister şi că o soluţie declarată constituţională o transpui în lege, justificând astfel ordonanţa de urgenţă. El a ţinut să precizeze că în niciuna dintre cele două şedinţe la care a participat nu s-a discutat despre amnistie şi graţiere.

  • Justiția, paralizată de Mafia PSD-ALDE. Camelia Bogdan: „Niciodată în istoria țării nu s-a întâmplat ca un complet să nu judece!”

    În luna decembrie, Înalta Curte de Casație și Justiție, practic, nu există! A fost suspendată. La completurile de 5 judecători nu se judecă niciun dosar penal sau civil. Autorii ororii: PSD și ALDE, care, prin influența lor politică, exercitată excesiv și toxic, au deturnat Parlamentul, Guvernul, Curtea Constituțională, Avocatul Poporului, CSM și chiar unele instanțe de la rolul lor constituțional.

    Judecătoarea Camelia Bogdan, suspendată din funcţie, a anunţat astăzi că va contesta în instanţă decizia CSM privind tragerea la sorţi a completurilor de 5 judecători de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Conform Agerpres, Camelia Bogdan s-a prezentat luni la instanţa supremă, unde se judecă la completul de 5 civil cu Inspecția Judiciară, în mai multe procese.

    Astăzi, însă, nu s-a judecat niciun proces. Toate au fost amânate pentru anul viitor, după ce se vor trage la sorţi noile completuri de judecată.

    „CSM încalcă principiul separaţiei puterilor în stat”

    Camelia Bogdan:

    • „Niciodată în istoria ţării nu s-a întâmplat ca un complet să nu judece. Este imposibil ca cineva să vină în faţa unei instanţe şi să nu aibă parte de proces. Este o premieră în istoria României”.
    • „Voi ataca decizia Colegiului de conducere de la instanţa supremă şi voi ataca inclusiv hotărârea CSM”.
    • „Curtea Constituţională nu a delegat CSM să legifereze în materia completurilor de 5 judecători. M-am consultat şi cu alţi colegi: această hotărâre adaugă la lege”.
    • „Noi eram hotărâţi să sesizăm Curtea de Justiție a Uniunii Europene, să facem o trimitere preliminară, deoarece prin această hotărâre a CSM se încalcă principiul separaţiei puterilor în stat. Curtea Constituţională nu putea să delege aceste atribuţii CSM. Completurile se stabilesc prin lege organică”.
    • „Niciodată nu s-a întâmplat ca un justiţiabil să vină în faţa instanţelor pentru a se judeca şi să spui că nu ai o instanţă stabilită de lege. Se încalcă dreptul la un proces echitabil. Doresc să se anuleze acea hotărârea a CSM, deoarece este o hotărâre adoptată în afara cadrului legal”.

    La Înalta Curte a fost prezentă astăzi şi fosta şefă a DNA, Laura Codruța Kovesi, care avea un proces cu Inspecţia Judiciară.

  • Escobar din Teleorman – Ziariștii

    Escobar din Teleorman – Ziariștii

    Ziua de luni, 3 decembrie 2018, a consemat o premieră neagră pentru justiția română: Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie n-a putut judeca niciun dosar. Toate spețele au fost amânate pentru luna ianuarie 2019, cu alte completuri de 5 judecători.

    Pe rolul magistraților se aflau 25 de dosare, majoritatea cu nume grele printre cei judecați: Liviu Dragnea, Victor Ponta, Toni Greblă, Sebastian Ghiţă, Cristian Rizea, Viorel Hrebenciuc, Tudor Chiuariu etc. Toți, unul și unul. Actuali sau foști parlamentari, unii și foști miniștri.

    Judecătorii din completul de 5 penal au acordat un termen administrativ pentru data de 14 ianuarie, ca urmare a deciziei Curţii de Apel Bucureşti prin care s-a dispus suspendarea tragerii la sorţi a noilor completuri de 5 judecători.