ziaristii.com

Etichetă: jandarmerie

  • Societatea civilă nu se resemnează în fața mușamalizării dosarului „10 august”: „Rușine, Justiția Română! Ne vedem la CEDO!”. Miting miercuri, în fața Tribunalului

    Mușamalizat în Justiție la fel ca și dosarele Revoluției și ale mineriadelor, cazul represiunii sălbatice a manifestanților anticorupție din 10 august va aduce statul român în fața Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO). Șapte organizații ale societății civile au anunțat că se vor mobiliza pentru a da în judecată România la CEDO, după ce judecătoarea Daniela Isabela Miheț, de la Tribunalul București, a decis marți clasarea definitivă a anchetei privind plănuirea, premeditarea și coordonarea represiunii împotriva populației puse la cale de lideri PSD și conducerea Jandarmeriei Române.

    Cele 7 asociații sunt Comunitatea Declic, Corupția Ucide, Evoluție în Instituție, Geeks for Democracy, Inițiativa România, Rezistența, Reset Iași și Brașovul Civic.

    Reprezentanți ai grupurilor din societatea civilă vor protesta miercuri, de la ora 18.00, în fața Tribunalului București, sub deviza “Rușine, Justiția Română! Ne vedem la CEDO!”.

    Dovezile represiunii din 10 august duc direct către Liviu Dragnea și Carmen Dan, ca inițiatori, și către comandanții Jandarmeriei

    Pe 10 august 2018, o manifestație-mamut împotriva corupției, de peste 120.000 de persoane, a fost reprimată violent de Jandarmerie în Piața Victoriei, la ordinele politicienilor PSD – dovezile duc direct către Liviu Dragnea și Carmen Dan. Ofițerii superiori ai Jandarmeriei au supravegheat personal executarea planului, inclusiv provocările comise de grupuri interlope aduse de PSD în piață și jandarmi îmbrăcați în civil.

    După ce, toată ziua, au bombardat cu gaze lacrimogene mulțimea pașnică, jandarmii au trecut la atac la lăsarea întunericului, pentru ca înregistrarea violențelor să fie mai dificilă.

    Sute de oameni nevinovați, bătrâni, femei și copii, au fost bătuți de jandarmi și călcați în picioare cu caii. Conștienți că violențele pe care le comiteau erau ilegale, jandarmii și-au acoperit numerele de identificare de pe căști cu leucoplast, după modelul trupelor de intervenție rusești, ca să nu poată fi ulterior trași la răspundere.

    În noaptea de 10 spre 11 august 2018, spitalele bucureștene au fost pline de victime. Mii de persoane au avut nevoie de îngrijiri medicale, intoxicate cu gaze, rănite de cartușele cu piper sau grenadele lacrimogene sau bătute pur și simplu bestial de jandarmii transformați, la ordinul PSD, într-o forță de represiune.

    DIICOT n-a audiat niciun martor și nicio persoană vătămată, iar la dosar n-a fost depusă nicio probă video în dosarul „10 august”. Beneficiari: șefii Jandarmeriei și liderii PSD

    Dosarul violențelor împotriva populației a făcut înconjurul planetei. Un procuror militar martor ocular la incidente s-a autosesizat și a început ancheta. PSD a intervenit și a mutat dosarul la o instituție pe care o controlează, DIICOT, unde ancheta a stagnat un an, apoi a fost clasată în 2020, în fața valului de indignare provocat în societate, s-a dispus redeschiderea anchetei.

    DIICOT n-a audiat niciun martor și nicio persoană vătămată, iar la dosar n-a fost depusă niciuna dintre sutele de probe video care arată implicarea personală a șefilor Jandarmeriei, precum și abuzurile comise direct de aceștia asupra unor cetățeni fără apărare. DIICOT a motivat că fișierele cu înregistrările video „s-au stricat” când au ajuns la această instituție!

    Însă marți, 2 martie 2021, judecătoarea Daniela Isabela Miheț, de la Tribunalul București, a pus definitiv capac peste anchetă, care ajunge astfel în raftul dosarelor cu marile crime post-1989 mușamalizate de Justiția română: morții de după fuga lui Ceaușescu, în decembrie 1989, mineriadele din 1990 și 1991.

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

    CITIȚI ȘI:

    * TEROARE LA ONEȘTI. Un individ de 68 de ani a sechestrat și înjunghiat mortal doi meșteri mai tineri, care-i renovau apartamentul. Polițiștii au ratat operațiunea de salvare

  • 10 August: Golanii care au bătut jandarmerița, condamnați definitiv. În cazul jandarmilor agresori nici măcar n-a început ancheta!

    Condamnarea definitivă a 7 persoane care au agresat o jandarmeriță la mitingul anticorupție din 10 august 2018, sentință pronunțată joi de justiție, readuce în atenția publicului – paradoxal – faptul că în privința violențelor mult mai mari, premeditate și coordonate de jandarmi, petrecute în aceeași zi și soldate cu sute de răniți și un mort, nici măcar n-a început ancheta!

    Curtea de Apel București i-a condamnat definitiv joi, 4 februarie 2021, pe 7 agresori ai jandarmeriței trimisă în mulțime de conducătorii unității pe 10 august 2018. Doi dintre cei 7 au primit închisoare cu executare. Ionuț-Liviu Cojoacă a primit doi ani și 9 luni cu executare, iar Daniel Dumitru – doi ani și 8 luni cu executare, lor reținându-li-se, pe lângă vina că au agresat-o pe femeie, și responsabilitatea de a-i fi furat pistolul.

    Cei doi derbedei care au furat arma jandarmeriței au primit pedepse cu executare

    Ceilalți 5 derbedei au primit pedepse cu suspendare – menținute, de fapt, conform cu condamnarea din prima instanță.

    Pe 10 august 2018, o grupă de jandarmi a fost trimisă de comandanții dispozitivului în mulțimea de peste 100.000 de oameni care protestau împotriva corupției. Superiorii și-au mințit subordonații, spunându-le că ar fi avut loc un atac asupra unor magazine aflate în cealaltă parte a pieței.

    La întoarcerea spre dispozitiv, după ce au constatat că informațiile fuseseră false, jandarmii au fost atacați de grupuri de huligani. În mod surprinzător, unitatea a abandonat doi dintre colegi în urmă, în mijlocul mulțimii – unul dintre ei, femeie. Jandarmerița Ștefania Nistor a fost lovită de mai mulți derbedei, suferind leziuni minore pe toată suprafața corpului, conform actelor medicale. Ea a fost salvată și scoasă din mâna grupului violent de alți manifestanți, care au intervenit și au protejat-o.

    Diversiunea a fost folosită instantaneu de televiziunile penalilor, de conducerea PSD și de șefii Jandarmeriei. La televizor s-a difuzat inițial știrea că jandarmerița ar fi fost ucisă, apoi s-a spus că i-a fost fracturată coloana vertebrală. Șefii Jandarmeriei și-au mințit încă o dată subordonații, transmițându-le (pentru a-i înrăi împotriva manifestanților, așa cum s-a demonstrat ulterior) că mulțimea le-ar fi omorât o colegă.

    Pe parcursul întregii zile, atât înainte, cât și după incidentul cu jandarmerița, forțele de ordine încercaseră să provoace altercații cu manifestanții, pe care i-au bombardat gratuit cu cartușe lacrimogene și cu gaze iritante. Mulți dintre cei atacați de jandarmi erau bătrâni și femei.

    Sutele de jandarmi și ofițerii lor vinovați de lovirea și rănirea a mii de oameni, precum și de moartea unei persoane, protejați până acum justiție

    După lăsarea întunericului, când televiziunile nu mai puteau filma ce se întâmplă, jandarmii au lansat un atac de o violență deosebită asupra populației din piață. Sute de manifestanți au fost împușcați cu cartușe iritante și bătuți cu bestialitate, iar alte mii gazați. Vânătoarea de oameni a continuat în București până mult după miezul nopții, cu ofițerii superiori ai Jandarmeriei aflați tot timpul în mijlocul trupelor pe care le întărâtau, cerându-le să fie cât mai agresive. Parte a acestei agresivități s-a datorat înscenării cu jandarmerița.

    În urma atacurilor lansate de jandarmi, sute de oameni au avut nevoie de spitalizare. Unul a decedat din cauza traumelor provocate de gazele inhalate și loviturilor primite.

    Dosarul privind violențele premeditate ale Jandarmeriei (mare parte dintre bătăușii în uniformă își puseseră cagule și își acoperiseră cu leucoplast negru numerele de pe căști, ca să nu poată fi indentificați ulterior) este plimbat de 3 ani între parchete. DIICOT a luat cazul de la Parchetul Militar și l-a clasat.

    În urma scandalului public izbucnit, s-a dat rezoluție de infirmare a primei soluții, dar ancheta propriu-zisă și identificarea vinovaților întâzie să înceapă, deși există sute de mărturii, declarații, filme și înregistrări în urma cărora s-ar putea identifica rapid mare parte dintre jandarmii vinovați, precum și ofițerii care au coordonat întreaga operațiune.

    Mai mult decât atât, o parte dintre coordonatorii represiunii din 10 august au fost avansați și continuă să păstreze funcții importante în Jandarmerie.

    Strategia conducerii PSD și a Jandarmeriei a semănat, în cazul plutonului trimis în mulțime, cu diversiunile făcute de conducerea FSN (precursorul PSD) în decembrie 1989, după fuga lui Ceaușescu. Atunci au fost trimiși soldați de la Câmpina la Aeroportul Otopeni (într-un caz) și de la Unitatea Antitero la Ministerul Apărării (într-un alt caz), spunându-li-se că respectivele obiective sunt atacate de teroriști.

    Militarii unde urmau să ajungă întăririle au fost informați, dimpotrivă, că urmează să fie atacați de teroriști, astfel că, în ambele situații, apărătorii au deschis focul asupra camioanelor și TAB-urilor venite în ajutor. Au fost măcelăriți zeci de oameni nevinovați pe care, apoi, TVR i-a prezentat drept teroriști. Adevărul a ieșit la iveală mai târziu.

  • Anchetă la Jandarmerie: garda personală dată de PSD lui Cumpănașu în 2019 ne-a costat 400.000 de lei

    Ministerul de Interne a demarat un control la Jandarmerie, pentru a lămuri cum de-a ajuns Alexandru Cumpănașu, dubiosul mufat la bugetul public care “agață” minore pe TikTok, să primească gardă personală în 2019, dezvăluie în exclusivitate G4Media.

    Corpul de control al ministrului a mers la Jandarmerie după ce un raport al Curții de Conturi, făcut în august 2020, a arătat că dispozitivul de protecție a fost dispus ilegal chiar de ministrul de Interne de atunci, Mihai Fifor (PSD), din Guvernul Dăncilă, iar prejudiciul se ridică la 400.000 de lei.

    PSD i-a dat atunci lui Cumpănașu nu doar gardă personală din efectivele Jandarmeriei, ci și un autoturism de lux.

    Personajul, un produs și un profitor al sistemului, abonat la contracte și colaborări cu instituții ale statului, girat de numeroși politicieni, este în centrul unui uriaș scandal chiar zilele acestea. Cumpănașu are pe TikTok un cont intitulat profu.online, deși el nu este profesor, unde li se adresează adolescenților în special. Are numeroase momente în care îi instigă pe copii la violență, la sfidarea profesorilor și la desconsiderarea școlii.

    Li se laudă fetelor de 14-15 ani că este foarte dotat sexual, că a făcut sex în WC-uri cu viitoare profesoare pe când era la liceu și în școala generală, iar adesea le face apropouri și complimente dubioase tinerelor care intră în dialog cu el.

    Cumpănașu a fost acuzat acum două zile de o fată de 19 ani că, pe când era minoră, individul a venit adus de profesori în școală, ca să le țină niște discursuri, dar în final a acostat-o pe WhatsApp și i-a propus să facă sex în trei, cu el și cu soția lui.

    În 2019, după tragedia de la Caracal, Alexandru Cumpănașu a speculat faptul că era rudă (îndepărtată) cu una dintre fetele ucise de psihopatul Dincă pentru a intra în centrul atenției publice. A lansat nenumărate știri false, inclusiv aceea că are dovezi privind faptul că fata ar fi, de fapt, în viață și dusă în Italia.

    Pe baza acestei notorietăți, Cumpănașu s-a propulsat în campania pentru alegerile prezidențiale – nici azi nu e clar cum și de unde a făcut rost de semnăturile necesare, cum nu e clar nici dacă le-a avut vreodată cu adevărat.

    În 2019, Cumpănașu a fost singurul dintre candidații la prezidențiale care a beneficiat de dispozitiv de protecție special al Jandarmeriei. Paza sa a fost asigurată de luptători din Brigada specială de Intervenții a Jandarmeriei și i s-a pus la dispoziție un automobil de teren Volkswagen Touareg. Ministru de Interne era Mihai Fifor de la PSD.

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

    CITIȚI ȘI:

    * Guvernul blochează schema ticăloasă a PSD-istului Chiriță de la ANRE, eliminând haosul din piața de gaze. Clienții vor fi trecuți din oficiu la cea mai bună ofertă a furnizorului actual

    * Fostul ministru Costel Alexe, șeful CJ Iași, acuzat de DNA că a luat șpagă 22 de tone de tablă

    * Ion Cristoiu naște pui vii: cică Grigore Cartianu a criticat „Revelionul lui Garcea” ca să vină el șef la TVR!

  • Autorul numirii torționarului Cazan la șefia Jandarmeriei Prahova este un fost subaltern al acestuia: col. Alin Mastan

    Autorul scandaloasei decizii din 28 decembrie, de numire a lt.-col. Laurențiu Cazan ca împuternicit la comanda Jandarmeriei Prahova, este col. Alin Mastan, șeful Jandarmeriei Române. Acesta deține funcția de două luni, tot ca împuternicit (cu titlu interimar), fiind numit de fostul ministru de Interne, Marcel Vela.

    Pe 10 august 2018, în timpul represiunii din Piața Victoriei, Alin Mastan activa în conducerea Jandarmeriei București, sub comanda maiorului Laurențiu Cazan. Operațiunea de gazare a manifestanților pașnici a fost coordonată atunci de Cazan, iar Mastan se afla în concediu.

    Colonelul Alin Mastan a fost împuternicit în funcţia de inspector general al Jandarmeriei Române pe 20 octombrie, de către conducerea Ministerului Afacerilor Interne (MAI).

    „Având în vedere că la data de 19 octombrie a expirat împuternicirea în funcţia de inspector general al Inspectoratului General al Jandarmeriei Române a colonelului Bogdan Enescu, începând cu ziua de marţi, prin ordin al ministrului Afacerilor Interne, Marcel Vela, colonelul Alin Mastan, prim adjunct al directorului general al Direcţiei Generale de Jandarmi a Municipiului Bucureşti, a fost împuternicit să exercite atribuţiile funcţiei de inspector general al Jandarmeriei Române”, se arăta într-un comunicat al MAI.

    Noul comandant, Alin Mastan, a fost la conducerea Jandarmeriei din București inclusiv în timpul protestului din 10 august 2018, dar nu a coordonat operativ intervenția, pentru că s-ar fi aflat în concediu.

    Mastan a fost audiat ca martor în dosarul „10 august”.

    Până în februarie 2017, Alin Mastan a fost şef al Serviciului Ordine şi Siguranţă Publică din cadrul Inspectoratului Judeţean de Jandarmi Sălaj, când a fost detaşat la Direcţia Generală de Jandarmi a Municipiului Bucureşti.

    În Capitală l-au găsit și evenimentele din 10 august 2018. Atunci se afla în subordinea maiorului Laurențiu Cazan (acum locotenent-colonel), șeful Jandarmeriei București.

    Între timp, colonelul Alin Mastan a avansat fulgerător, a ajuns șeful Jandarmeriei Române, poziție din care l-a răsplătit pe fostul său șef, numindu-l – în urmă cu două zile – la comanda Jandarmeriei Prahova.

    De reținut succesiunea numirilor: ministrul Marcel Vela l-a pus pe colonelul Alin Mastan la șefia Jandarmeriei Române, iar acesta l-a desemnat pe locotenent-colonelul Laurențiu Cazan la șefia Jandarmeriei Prahova. Vela nu mai este ministru, cei doi ofițeri sunt comandanți interimari (prin împuternicire pe 6 luni).

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

  • Colonelul Sindile și-a tras bani din ore suplimentare pentru că pe 10 august ne-a gazat după program! A mai trecut și ore în plus, umflându-și buzunarele pentru munci fictive. DNA i-a încolțit și pe el, și pe alți doi șefi ai Jandarmeriei

    Foști și actuali șefi ai Jandarmeriei Române, între care și colonelul Ionuț Cătălin Sindile, sunt puși sub acuzare de DNA pentru că au încasat ilegal banii pentru sute de ore suplimentare neefectuate, dezvăluie G4Media.ro. Deocamdată, Jandarmeria spune că n-a primit nicio informare oficială.

    Alături de Sindile – teleormăneanul pus de Dragnea adjunct al lui Sebastian Cucoș cu misiunea să reprime sălbatic mitingul anticorupție din 10 august 2018 – mai sunt vizați actualul șef al Jandarmeriei, colonelul Bogdan Enescu, și un alt fost comandant, generalul Constantin Florea.

    Șefii Jandarmeriei și-au aprobat singuri plata a sute de ore suplimentare. Pagubă: peste 80.000 de lei

    Sindile, Enescu și Florea și-ar fi “tras”, în total, peste 80.000 de lei pentru muncă suplimentară pe care n-au prestat-o.

    Dosarul a fost deschis de DNA, scrie G4Media.ro, după ce, în luna iulie, Direcția Generală de Audit Intern a MAI a făcut verificări la Inspectoratul General al Jandarmeriei. În urma neregulilor găsite, au fost sesizați procurorii DNA.

    Sindile, Enescu și Florea sunt puși sub urmărire penală pentru infracțiunea de uzurpare a funcției.

    Potrivit surselor din MAI citate de G4Media.ro, actualul șef al Jandarmeriei, Bogdan Enescu, și-a aprobat singur plata a circa 900 de ore suplimentare, echivalentul a peste 40.000 de lei, fără să-și informeze și superiorul ierarhic, chestorul Bogdan Despescu.

    În combinație au intrat și colonelul Sindile și generalul Florea, cărora actualul șef al Jandarmeriei, colonelul Enescu, le-a aprobat plata pentru ore suplimentare presupus efectuate în 2018 și 2019.

    Pentru ce a primit Sindile “ore suplimentare” în 2018: a coordonat personal, din stradă, represiunea jandarmilor împotriva manifestanților anticorupție

    Sindile a fost prim-adjunct al lui Sebastian Cucoș, participând direct la provocările și violențele demente ale jandarmilor în Piața Victoriei, pe 10 august, la comanda lui Liviu Dragnea. Deși operațiunea a fost, pe hârtie, condusă de maiorul Laurențiu Cazan (șeful Jandarmeriei București), Cătălin Sindile a coborât în stradă, coordonând personal, alături de colonelul Cătălin Paraschiv (șeful Brigăzii Speciale a Jandarmeriei), maltratarea oamenilor pașnici.

    El apare în numeroase imagini, filmat și fotografiat, cum își îndeamnă trupele să fie mai energice, dar și cum se uită impasibil la oameni plini de sânge, bătuți bestial de jandarmii din subordinea sa.

    Cucoș, Sindile și Paraschiv și-au mințit propriii oameni, pentru a-i înrăi împotriva civililor, spunându-le că manifestanții le-ar fi ucis mai mulți camarazi. Tot ei au pus la cale mai multe diversiuni, între care trimiterea câtorva jandarmi în mijlocul mulțimii, pentru a fi atacați de clanurile interlope strecurate de PSD printre oameni, dar și expedierea mai multor autospeciale în zona Springtime, pe motiv că acolo ar avea loc incidente violente.

    Încercările au eșuat, pentru că aceste provocări nu s-au soldat, așa cum se aștepta conducerea PSD și a Jandarmeriei, cu pierderi de vieți omenești și nici cu persoane rănite grav.

    Pentru că aceste provocări n-au reușit, s-a recurs la ultima soluție, membrii trupelor de intervenție fiind mințiți că manifestanții le-au ucis camarazii.

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

    CITIȚI ȘI:

    * O nouă escrocherie marca Radu Moraru: 300 de candidați-fantomă! „Nașul” vinde funcții publice de 200.000 de euro, instituind oficial „taxa de protecție” în politică

    * Cea mai rușinoasă calificare din istoria FCSB. A primit două goluri cu doi jucători în plus și alte două cu un jucător în plus!

  • Doar 500 de lei amendă după ce a terorizat un cartier, dând ture cu mașina noaptea, cu muzica dată la maximum

    Un neisprăvit de 32 de ani care a terorizat în noaptea de miercuri spre joi locuitorii cartierului Micro 21, din Galați, plimbându-se pe străzi cu muzica dată la maximum în mașină, a scăpat cu o amendă simbolică atunci când a fost prins de jandarmi.

    Individul își montase în portbagaj un sistem audio cu amplificator și un tun de bass, scrie cotidianul Adevărul. Fără ocupație ziua, deci odihnit și gata de isprăvi noaptea, acesta a decis că e momentul să îi țină treji și pe locuitorii din oraș. Așa că atunci când s-a apropiat miezul nopții a scos mașina pe străzi, a pus muzică la maximum și a început să se plimbe prin cartier.

    Prinși prima oară, derbedeii au negat că ei ar deranja locuitorii. A doua oară “și-au arătat buna intenție” deconectând amplificatorul pe care prima oară spuseseră că nu-l au

    Apelurile la 112 au început să curgă în crucea nopții, așa că jandarmii au dat o fugă până acolo, să vadă ce se întâmplă. Au găsit un grup de indivizi care se învârteau pe acolo, dar care au negat că ar asculta muzică la volum mare în mașini. La câteva minute după plecarea jandarmilor, șmecherii de doi bani au pornit iar “distracția” pe seama locatarilor din cartier.

    De data aceasta, jandarmii l-au prins pe unul dintre golani în flagrant, găsindu-i în portbagaj și instalația audio modificată special pentru a scoate zgomote cât mai deranjante.

    Povestea s-a terminat cu happy-end pentru golani, care s-au ales cu o mustrare din partea jandarmilor și o amendă de numai 500 de lei, care scade la jumătate (250 de lei) dacă e plătită în 48 de ore.

    Conform unui comunicat emis de Inspectoratul Județean de Jandarmi Galați, „conducătorul auto a fost oprit şi sancţionat cu amendă în valoare de 500 de lei, pentru tulburarea ordinii şi liniştii publice. Pentru a-şi arăta buna intenţie, conducătorul autoturismului şi-a deconectat amplificatorul şi tunul de bass de la sistemul audio al maşinii şi a spus că pe viitor nu va mai asculta muzică la intensitate mare, mai ales pe timpul nopţii“.

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

    CITIȚI ȘI:

    * VIDEO. Delir conspiraționist la Antena 3. “Virusul este un plan. E o ordine bine stabilită a butoanelor. Copiii sunt ținta!“

    * Conspiraționista convertită: cântăreața care spunea că virusul nu există a donat plasmă după ce s-a vindecat de Covid

  • Augustin Lazăr, fostul procuror general, despre cazul “10 august”: “E clar că marile dosare sunt din nou blocate!”

    Augustin Lazăr, fostul procuror general, despre cazul “10 august”: “E clar că marile dosare sunt din nou blocate!”

    Procuror general al României în cea mai grea perioadă a presiunii exercitate de regimul PSD-Dragnea asupra Justiției, Augustin Lazăr și-a exprimat stupefacția, într-un dialog cu reporterul spotmedia.ro, pentru clasarea dosarului “10 august” de către DIICOT.

    La momentul represiunii sălbatice dezlănțuite de jandarmi, la comanda și cererea lui Liviu Dragnea, împotriva a 120.000 de oameni care manifestau împotriva corupției, Augustin Lazăr era încă în funcție (ulterior, el a fost scos la pensie și înlocuit, în aprilie 2019).

    Augustin Lazăr: “Sesizarea DIICOT a fost o manevră de preluare a competenței și de emitere a unei soluții de clasare vădit nelegale. O manevră tipică și pentru alte dosare, pentru aducerea în zona controlată”

    Acum, fostul procuror general spune că asta s-a și urmărit, prin plasarea dosarului 10 august la DIICOT: mușamalizarea și îngroparea anchetei. El trage un semnal de alarmă și spune că, din nou, actul de justiție este sabotat pe linie politică în România. “Este clar faptul că marile dosare sunt din nou blocate sub controlul celor interesați. Sesizarea DIICOT a fost o manevră de preluare a competenței și de emitere a unei soluții de clasare vădit nelegale. O manevră tipică și pentru alte dosare, pentru aducerea în zona controlată”, a explicat Augustin Lazăr “suveica” prin care cazurile incomode pentru politicieni sunt “albite” într-o instituție controlată de aceștia.

    Noul procuror șef al DIICOT, Giorgiana Hosu, a fost numită de președintele Iohannis la propunerea ministrului liberal Predoiu, în pofida avizului negativ primit din partea secției de procurori a CSM.

    Istoria unui dosar: șefii Jandarmeriei au acuzat o lovitură de stat tocmai pentru a muta cazul de la Parchetul Militar la DIICOT, unde se putea mușamaliza tot

    Foarte pe scurt, lucrurile în cazul “10 august” au stat în felul următor:

    – inițial, ancheta a fost în jurisdicția Parchetului Militar, în competența căruia intrau atrocitățile comandate de descreierații care ocupau în 2018 funcțiile de comandă ale Jandarmeriei: colonelul Sebastian Cucoș, colonelul Cătălin Sindile, maiorul Laurențiu Cazan, comisarul-șef de poliție Mihai Dan Chirică, colonelul Cătălin Paraschiv. Toți urmau să răspundă pe linie de justiție militară, cot la cot cu subordonații care se comportaseră ca o bandă mafiotă, atacând, lovind și gazând mii de oameni pașnici, printre care mulți bătrâni, femei, copii.

    – speriați de faptul că vor da socoteală pentru atrocitățile lor, șefii Jandarmeriei au căutat o soluție să scoată dosarul de la procurorii militari și să-l trimită la o instituție controlată politic: DIICOT. Așa s-a ajuns ca Jandarmeria să facă plângere penală pentru tentativă de lovitură de stat. Acuzațiile erau, evident, doar o gogoașă propagandistică a PSD, nu exista nicio susținere pentru așa ceva, iar în Piața Victoriei violenți fuseseră doar instigatorii aduși chiar de PSD și de Jandarmerie, pentru a crea aparența de legalitate a reprimării restului cetățenilor pașnici.

    – noua acuzație, privind lovitura de stat, intra sub incidența DIICOT, așa că dosarul a fost luat de la Parchetul Militar și trimis la DIICOT, unde s-a dorit din prima clipă să ajungă.

    – miercuri, 15 iulie 2020, dosarul a fost clasat și, odată cu aceasta, toți vinovații pentru nenorocirile petrecute pe 10 august 2018 au fost făcuți scăpați. Firele represiunii, care plecau de la Cucoș și Sindile și urcau spre Carmen Dan (ministul de interne de atunci), Viorica Dăncilă (premierul din acel moment) și Liviu Dragnea (stăpânul absolut al României în 2018) au fost tăiate prin această clasare.

    Culmea tupeului: procurorii DIICOT care au “îngropat” dosarul atrocităților comise de jandarmi pe 10 august au invocat, în favoarea represiunii sălbatice, hotărâri CEDO!

    Procurorii antimafia care au clasat cazul au emis un comunicat absolut stupefiant, însușindu-și complet punctul de vedere oficial al PSD și al Jandarmeriei. În text scrie că protestatarii au fost vinovați, iar jandarmii au aplicat legea “mai strict”. Culmea tupeului: sunt invocate hotărâri ale CEDO pentru a justifica barbariile jandarmilor!

    Raportul arată că, timp de doi ani, nu s-a efectuat, de fapt, absolut nicio cercetare de către DIICOT. Nimeni n-a fost curios să reconstituie ziua de 10 august, să vadă dacă explicațiile Jandarmeriei corespund cu realitatea și să adune probele și mărturiile găsite de presă în acest timp despre premeditarea și implicarea conducerii PSD în această reprimare a unor oameni pașnici.

    În raportul de clasare se scrie că “victimele colaterale n-au fost și inocente”

    Mai mult decât atât, sfidând realitatea din teren, procurorii DIICOT au îndrăznit să scrie în raportul de clasare că a existat o complicitate morală a protestatarilor pașnici cu provocatorii, iar victimele colaterale n-au fost și inocente! În realitate, pe 10 august 2018, mulțimea s-a delimitat clar de grupurile de provocatori. Printre cei care creau aparența bătăii cu jandarmii au fost recunoscuți, deopotrivă, jandarmi în civil, bande interlope și membri ai unor galerii de fotbal.
    Deși manifestanții pașnici s-au delimitat explicit de cei violenți și s-au îndepărtat de ei, jandarmii au refuzat să-i extragă din mulțime – lucru contrar procedurilor pe care le aplică de obicei. Mai mult decât atât, riposta jandarmilor a fost provocatoare și ostilă în primul rând la adresa oamenilor pașnici, cei violenți fiind menajați – de ei era nevoie pentru continuarea diversiunii.

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

    CITIȚI ȘI:

    * „Evenimentul zilei”, fake news grosolan cu două victime: Șerban Huidu și Andreea Esca

  • VIDEO. Scandaloasele explicații ale DIICOT la clasarea dosarului “10 august”. De vină au fost protestatarii, jandarmii n-au făcut decât să aplice “mai strict” legea!

    Explicațiile DIICOT, care a clasat dosarul reprimării violente a manifestației anticorupție din 10 august 2018, sunt stupefiante. Comunicatul emis de instituția pe care o conduce o Georgiana Hosu, prietenă de familie cu “fantoma albă” din noaptea barbariei (colonelul Cătălin Paraschiv), este doar un “cârnat” de 16 pagini cu fraze, unele goale, altele de-a dreptul insultătoare pentru zecile de mii de oameni bătuți și gazați degeaba la ordinul lui Dragnea și al lui Carmen Dan.

    În mod absolut scandalos, procurorii care au “cercetat” cazul și au întocmit raportul au asimilat grupurile de provocatori (deopotrivă interlopi și jandarmi în civil) cu manifestații reali.

    Procurorul militar a scris că 1.000 de indivizi au fost violenți atât cu jandarmii, cât și cu manifestanții. DIICOT a înțeles că a fost vorba de 1.000 de manifestanți violenți

    Procesul-verbal întocmit de procurorul militar care a fost la fața locului și s-a sesizat din oficiu, a fost trunchiat, iar din ceea ce a spus acesta s-a “scos” ceea ce “trebuia”: procurorul militar a menționat că a existat un grup de circa 1.000 de provocatori care s-au purtat violent atât cu jandarmii, cât și cu ceilalți manifestanți (cei reali). DIICOT a reținut doar că au fost 1.000 de manifestanți violenți.

    În spatele acestui număr infim de oameni strecurați în mulțime (în Piața Victoriei au fost, pe 10 august, peste 120.000 de protestatari) s-a ascuns justificarea violențelor comise de forțele de ordine împotriva românilor.

    Martor ocular la acele evenimente, reporterul ziaristii.com poate depune mărturie că jandarmii au refuzat sistematic să se atingă de grupurile de agitatori violenți, direcționându-și arsenalul represiv nu către aceștia, ci către mulțimea pașnică.

    Provocatorii au fost izolați de ceilalți manifestanți, dar jandarmii au refuzat să-i extragă din mulțime, încălcându-și propriile proceduri și metode de acțiune

    Pentru cei care nu sunt familiarizați cu tehnicile și procedura de intervenție a forțelor de ordine, acestea se axează primordial pe extragerea elementelor violente din mijlocul mulțimilor. Pe 10 august 2018, deși manifestații pașnici i-au izolat pe provocatori, îndepărtându-se de ei, jandarmii n-au intervenit pentru a-i imobiliza, ci din contră, i-au lăsat să continue violențele.

    De asemenea, folosirea gazelor iritante este ultima pe scara graduală a intervențiilor forțelor de ordine, conform manualului. Lovitura cu bastonul la cap și în organe vitale este strict interzisă.

    Jandarmii au recurs, pe 10 august 2018, din prima clipă și de la foarte mică distanță, la gazele iritante și la lovirea manifestanților în cap cu scuturile și bastoanele. S-a pus astfel în pericol sănătatea și viața a mii de oameni.

    Mulți dintre ei au ajuns în acea seară la spitale, cu răni provocate de cartușele cu gaze iritante și de bastoane, iar și mai mulți cu probleme de respirație. Un număr moarte mare de oameni au avut apoi probleme de sănătate, mai ales pe căile respiratorii, vreme de luni întregi.

    Niciuna dintre aceste fapte nu a fost luată în seamă de procurorii DIICOT.

    Anchetatorii tras concluzia că vinovați au fost manifestanții, iar jandarmii și-au făcut doar datoria aplicând legea “mai strict”.

    Procurorii DIICOT: manifestanții au fost când pașnici, când violenți, iar jandarmii au aplicat legea. Realitatea: violenți au fost doar provocatorii strecurați de Putere printre oameni și jandarmii care au provocat mulțimea

    Într-un alt paragraf, invocând din nou tocmai violențele comise de provocatorii trimiși chiar de PSD și de Jandarmerie printre manifestanți, procurorii aduc în discuție faptul că participanții la miting n-au mai fost protejați de dispozițiile CEDO. Cu alte cuvinte, diversiunile organizate de Puterea din acel moment au justificat intervenția brutală a jandarmilor.

    Cei care au fost în piață pe 10 august știu că forțele de ordine s-au purtat agresiv, provocator, și au folosit gazele lacrimogene din prima clipă, chiar înainte să fi existat vreun motiv, cât de mic, pentru așa ceva.

    Aceiași procurori DIICOT s-au folosit de declarațiile provocatoare ale unor personaje apropiate de PSD, înaintea mitingului, și care au încercat să incite la violență, pentru a justifica acțiunile jandarmilor.

    Construit pe de-a-ntregul în logica vinovăției manifestanților, textul ajunge la exprimări halucinante: jandarmii-agresori au aplicat “mai strict” legea, iar manifestanții-victime și-au meritat soarta: “ Într-o dinamică a evenimentelor pe parcursul cărora ambivalența «protestatar pașnic – protestatar violent», respectiv «protestatar violent – protestatar pașnic» s-a succedat cu repeziciune și a cuprins o masă mare de participanți la adunarea publică de protest, singura constantă de natură a permite gestionarea situațiilor cu potențial degenerativ la adresa ordinii publice și siguranței cetățeanului a constituit-o mai stricta aplicare a legii“.

    Nu există, în mod evident, nicio legătură între textul procurorilor care au scris aceste prostii și realitatea din 10 august. Protestatarii n-au devenit violenți, apoi pașnici, apoi din nou violenți. De la început până la sfârșit, agresive au fost câteva grupuri de provocatori cunoscuți jandarmilor, plantați special acolo pentru a justifica intervenția împotriva restului populației.

    Pe 10 august 2018, în Piața Victoriei s-au bătut „ei cu-ai lor”, jandarmii cu grupurile infiltrate de Putere pentru a provoca violențe. Ambele tabere au avut ca scop spargerea manifestației pașnice anticorupție, decredibilizarea protestului și pretextul ca participanții de bună-credință să fie alungați. PSD aplicase deja o dată rețeta pe 2 februarie 2017Citiți mai jos un raport halucinant, semnat de DIICOT, dar care arată de parcă ar fi fost scris chiar de Liviu Dragnea sau de Carmen Dan.

    Un raport halucinant: cum explică procurorii DIICOT de ce au clasat dosarul 10 august 2018

    „În fapt, procurorii DIICOT – Structura Centrală au reținut următoarele:

    În conformitate cu dispozițiile art.397 alin.2 Cod penal, constituie infracțiunea de acțiuni împotriva ordinii constituționale, ce se pedepsește cu închisoarea de la 10 la 20 de ani și interzicerea exercitării unor drepturi, întreprinderea de acțiuni violente împotriva persoanelor sau bunurilor săvârșite de mai multe persoane împreună, în scopul schimbării ordinii constituționale ori al îngreunării sau împiedicării exercitării puterii de stat, dacă se pune în pericol securitatea națională.

    Analiza normei de incriminare relevă existența următoarelor elemente de conținut:

    1. Acțiunile violente să fie săvârșite de mai multe persoane împreună;
    2. Acțiunile violente să fie îndreptate împotriva persoanelor sau bunurilor;
    3. Acțiunile violente să fie săvârșite în scopul schimbării ordinii constituționale ori al îngreunării sau împiedicării exercitării puterii de stat;
    4. Acțiunile violente să pună în pericol securitatea națională.

    Raportat la evenimentele din data de 10 august 2018, în cauză s-a constatat că primele două cerințe ale normei de incriminare sunt îndeplinite, pe parcursul desfășurării acțiunii de protest mai mulți protestatari (peste 1000 de persoane, potrivit procesului-verbal de sesizare din oficiu întocmit de procurorul militar prezent în Piața Victoriei pe parcursul desfășurării adunării publice) au exercitat violențe atât împotriva forțelor de ordine cât și asupra bunurilor proprietate publică sau privată (mijloace de transport și echipament militar, mobilier stradal, etc).

    Analiza ultimelor două cerințe ale normei de incriminare, respectiv ca acțiunile violente să fie săvârșite în scopul schimbării ordinii constituționale ori al îngreunării sau împiedicării exercitării puterii de stat, respectiv ca aceste acțiuni violente să pună în pericol securitatea națională, presupune efectuarea unei analize exhaustive a elementelor de conținut. Circumstanțierea prin scop a elementului material al infracțiunii de acțiuni împotriva ordinii constituționale, reflectă, în planul valorilor sociale ocrotite de lege, caracterul de pericol și nu de rezultat al infracțiunii analizate.

    Cu toate acestea, reglementată ca infracțiune de rezultat circumscrisă cerinței punerii în pericol a securității naționale, între actul planificării/realizării acțiunilor violente și perspectiva atingerii efective a scopului declarat/urmărit trebuie să existe întotdeauna un raport de cauzalitate care să poată fi dedus din circumstanțe faptice obiective asociate actelor ce intră în conținutul elementului material al infracțiunii de acțiuni împotriva ordinii constituționale.

    Dimensiunea, amploarea, mijloacele utilizate, contextul și natura acțiunilor întreprinse în scopul schimbării ordinii constituționale ori al îngreunării sau împiedicării exercitării puterii de stat trebuie să fie de natură pe de o parte a proiecta în conștiința oricărui observator independent imaginea posibilității obiective de atingere a unei astfel de finalități, iar pe de altă parte de a realiza, în mod efectiv, punerea în pericol a securității naționale.

    Cu alte cuvinte, nu scopul urmărit sau declarat de autorii acțiunilor violente califică ipso facto faptele săvârșite în prevederile art.397 alin.2 Cod Penal, ci rezultatul acestor acțiuni constând în punerea în pericol a securității naționale.

    Din această perspectivă, acțiunile violente circumscrise evenimentelor publice care au avut loc în data de 10 august 2018 pe parcursul desfășurării autointitulatului ”Miting al Diasporei”, într-un demers de contestare a calităților profesionale/morale ale unor membrii ai executivului și Parlamentului, chiar dacă scopul declarat a fost acela de determinare a renunțării acestora la funcțiile publice deținute, nu au avut și nu au putut avea valoarea de afectare a securității naționale circumscrisă unei acțiuni menite fie a genera schimbări la nivelul ordinii constituționale, fie a îngreuna sau împiedica exercitarea puterii de stat, așa cum cere textul de lege care reglementează infracțiunea prev.de art.397 alin.2 Cod penal.

    Acțiunile puterii constituante, subsumate conceptului de revendicare pozitivă, prin care se contestă calitățile profesionale și/sau morale ale unor lideri politici în demersul de obținere a înlocuirii acestora din funcțiile publice deținute, prin demisie ori prin mecanisme juridice de drept constituțional, nu vizează și nu produc schimbări la nivelul ordinii constituționale, însă pot constitui sau nu, în funcție de forma concretă de manifestare, încălcări ale ordinii constituționale sancționabile în plan juridic, potrivit dreptului comun.

    Pe de altă parte, orice concesie făcută în aplicarea unei dispoziții legale nu atrage caducitatea normei de reglementare, situație valabilă inclusiv în ceea ce privește dispozițiile Legii nr.60/1991 – privind organizarea și desfășurarea adunărilor publice.

     Dreptul la liberă întrunire protejează atât întrunirile private cât şi cele publice, atât cele statice cât şi cele dinamice şi poate fi exercitat atât de către indivizi cât şi de către cei organizaţi într-o adunare.

    Art. 39 din Constituţie, art. 1 şi 2 din Legea 60/1991 privind organizarea şi desfăşurarea adunărilor publice, cât şi art. 11 CEDO conferă protecţie doar întrunirilor paşnice.

    Atât din abordarea Curţii Europene a Drepturilor Omului, cât şi din prevederile naţionale se poate trage concluzia că protecţia art. 11 este depăşită exclusiv în cazul intenţiilor violente dovedite ale participanţilor şi organizatorilor.

    În jurisprudența sa relevantă Curtea a tranșat în favoarea reclamanților situații evidente/flagrante în care disproporția înregistrată între modul de exprimare a dreptului protejat de art.11 din CEDO și cel în care statul a înțeles să asigure echilibrul între obligaţia negativă de abţinere în cazul exercitării libertăţii de întrunire şi obligaţia pozitivă de intervenție pentru asigurarea efectivă a exercitării dreptului şi a ordinii publice a fost în mod evident unul total necorespunzător. Cazurilor tranșate de Curte în favoarea reclamanților le-a lipsit însă, cu desăvârșire, componenta asocierii dreptului protejat oricăror forme de manifestare violentă.

    În legislaţia română, cazurile de intervenţie a forţelor de ordine şi procedura pe care o urmează sunt prevăzute în art. 17-24 din Legea 60/1991.

    Motivele pentru care se interzice o adunare publică în legislatia internă sunt prevazute în art 9 al Legii 60/1991, iar orice motiv invocat în temeiul legii trebuie să fie probat de către autorităţi.

    Urmărirea penală a fost interesată și în a stabili în ce măsură statul, prin instituțiile/autoritățile sale publice implicate în procesul de avizare, organizare, coordonare și asigurare/restabilire a ordinii publice pe parcursul organizării/desfășurării manifestației publice ”Mitingul Diasporei” din data de 10.08.2018, a asigurat/prezervat standardele respectării drepturilor și libertăților fundamentale ale omului, anterior, pe parcursul și ulterior desfășurării evenimentului declarat.

    Primăria municipiului Bucureşti şi unităţile de jandarmi competente teritorial au gestionat adunarea publică de protest din data de 10.08.2018 ca pe un eveniment fără organizator.

    Din coroborarea dispozițiilor art.12 alin.1 lit.i) din Legea nr.60/1991 cu cele ale art.2 din cuprinsul aceluiași act normativ, actele de încălcare a dispozițiilor legale ce reglementează modul de desfășurare a adunărilor publice întrerup cursul evenimentelor până la momentul restabilirii ordinii publice, după care adunarea publică poate continua în limita timpului acordat, dar nu mai târziu de ora 2300. Cu alte cuvinte, între momentul săvârșirii unor astfel de acte și momentul restabilirii ordinii publice, participanții la o adunare publică nu mai beneficiază de protecția conferită de dispozițiile art.11 CEDO, art.39 din Constituție, respectiv art.1 din Legea nr.60/1991, adunarea publică fiind considerată ca întreruptă.

    Datele referitoare la acţiunile de protest din data de 10.08.2018, nu au indicat o situaţie generatoare a unei crize de ordine publică care prin complexitate, amploare şi intensitate să ameninţe sau să pună în pericol ordinea şi valorile constituţionale, sau îndeplinirea obligaţiilor internaţionale ale statului.

    Cu toate acestea, îndemnul pe care exponenți ai unor grupuri de inițiativă civică l-au transmis public, anterior datei de 10.08.2018, a fost acela că, în 10 august, în Piața Victoriei din București, participanții la adunarea publică de protest ”Mitingul Diasporei” vor forța ”în legitimă apărare” ocuparea sediului Guvernului României, într-un demers ”pașnic” căruia dacă jandarmeria i se va opune va legitima actele de violență ce vor urma. Cu alte cuvinte, împotrivirea Jandarmeriei în a permite protestatarilor, în data de 10 august 2018, să ocupe sediul Guvernului va reprezenta acel act de provocare din partea jandarmilor la violențele ce aveau să urmeze.

    Mesajul ”curtea/clădirea Guvernului este loc public și avem dreptul să fim acolo” este contradictoriu cu regimul juridic aplicabil obiectivului ”Sediul Guvernului României” în conformitate cu dispozițiile HG nr.1486/2005 – privind asigurarea pazei și protecției obiectivelor, bunurilor și valorilor cu efective de jandarmi – potrivit cărora sediul Guvernului României constituie obiectiv de importanță deosebită pentru activitatea statului a cărui pază și protecție este asigurată cu efective de jandarmi potrivit Planului de Pază aprobat.

    Într-o dinamică a evenimentelor pe parcursul cărora ambivalența ”protestatar pașnic – protestatar violent”, respectiv ”protestatar violent – protestatar pașnic” s-a succedat cu repeziciune și a cuprins o masă mare de participanți la adunarea publică de protest, singura constantă de natură a permite gestionarea situațiilor cu potențial degenerativ la adresa ordinii publice și siguranței cetățeanului a constituit-o mai stricta aplicare a legii. Într-o societate democratică, ocuparea sediilor unor instituții fundamentale ale statului, într-un demers ”revoluționar”, este cel puțin inadecvată dacă ne raportăm la valorile morale pe care de obicei le clamăm, doar atunci când pretențiile exprimate le opunem exclusiv celorlalți și mai puțin propriei persoane.

    Accesarea mecanismelor legale de reglare a exceselor de orice fel este incompatibilă cu astfel de forme de exprimare și este, de altfel, singura modalitate prin care se conferă legitimitate și autoritate unui act de dreptate, nu doar pretins la modul individual sau de grup, ci recunoscut la nivel general.

    Indiferent de valoarea socială prezervată, sintagma ”scopul scuză mijloacele” nu-și găsește locul într-un stat de drept, valorile constituționale consacrând într-o societate democratică nu doar drepturi de revendicat, ci și obligații de respectat.

    În urma numeroaselor incidente violente dintre protestatari și forțele de ordine, momentul intervenţiei a fost decis de către comandantul acţiunii şi determinat de necesitatea eliminării riscurilor privind viaţa şi integritatea corporală a membrilor forţelor de ordine şi a participanţilor la manifestare (violențele îndreptate împotriva forțelor de ordine începuseră să capete forme extreme culminând cu sustragerea unei arme de foc și a muniției aferente pe fondul blocării, izolării și agresării brutale în mijlocul mulțimii a unui număr de doi jandarmi; înmulțirea situațiilor în care, în demersul de agresare a forțelor de ordine, obiectele contondente aruncate de unii protestatari loveau în cădere alți protestatari, etc.).

    Într-un context în care pierderea caracterului pașnic al adunării publice s-a suprapus peste lăsarea întunericului și sustragerea unei arme de foc și a muniței aferente, imprevizibilitatea consecințelor pe care încercarea de gestionare în continuare a unui astfel de eveniment le-ar fi putut produce, inclusiv în planul răspunderii penale, în cazul în care evenimentele, odată scăpate de sub control, ar fi căpătat valențe tragice, a impus valorizarea corespunzătoare a dispozițiilor art.2 din Legea nr.60/1991 potrivit căruia ”Adunările publice trebuie să se desfăşoare în mod paşnic şi civilizat (…) şi nu pot fi continuate după ora 2300, caz în care intră sub incidenţa dispoziţiilor Legii nr. 61/1991 pentru sancţionarea faptelor de încălcare a unor norme de convieţuire socială, a ordinii şi liniştii publice, republicată”, precum și ale art.19 alin.2 din cuprinsul aceluiași act normativ, potrivit căruia, ”Aprobarea intervenţiei în forţă nu este necesară în cazul în care asupra forţelor de ordine se exercită violenţe care pun în pericol iminent viaţa, integritatea corporală sau sănătatea acestora ori a altor persoane sau când există indicii temeinice că participanţii pregătesc sau au comis o faptă ilegală.”

    Constatările procurorului militar de la Parchetul Militar de pe lângă Tribunalul Militar Bucureşti aflat la fața locului surprind în cuprinsul procesului-verbal de sesizare din oficiu faptul că: ”În mijlocul participanţilor, au acţionat un număr de peste o mie de persoane care se manifestau violent atât la adresa forţelor de ordine, cât şi la adresa protestatarilor paşnici, încercând forţarea cordonului de jandarmi. Situația a degenerat progresiv (…)”.

    Urmărirea penală administrată în cauză a stabilit că, pe parcursul evenimentelor din data de 10.08.2018 au fost extrase din mulțime și sancționate contravențional un număr de 62 de persoane din care 36 au fost conduse la secțiile de poliție. Totodată, pentru un număr de 52 de persoane au fost deschise dosare penale pentru săvârșirea de infracțiuni pe parcursul adunării publice de protest.

    Deosebit de situația acestor persoane, s-au înregistrat și cazuri în care, în urma acțiunilor de izolare și extragere din mulțime a celor care se manifestau violent, aceștia au reclamat producerea de leziuni pentru investigarea cărora s-a procedat la conducerea lor la unități spitalicești, respectivele persoane revenind mai apoi în piață fără ca în cazul lor să se mai fi realizat sancționarea contravențională ori constatat săvârșirea de infracțiuni.

    Pe întreg parcursul executării misiunii de asigurare a ordinii publice a existat o preocupare constantă a forțelor de ordine pentru identificarea, izolarea și extragerea din mulțime a persoanelor violente, acțiuni care au fost însă limitate de cerința asigurării integrității corporale a personalului propriu și a protestatarilor non-violenți în condițiile în care modul de exercitare a violenţelor asupra forţelor de ordine au reflectat o mutaţie în plan acţional, agresiunile manifestându-se de-a lungul întregului dispozitiv, cu mobilitate crescută, atât în zona de contact, cât şi în interiorul masei de participanţi.

    Pe întreaga durată a acţiunii, forţele de jandarmerie, privite în ansamblul lor, au acţionat gradual pentru restabilirea ordinii publice în zonele unde aceasta a fost grav tulburată, fiind extrase, când a fost posibil, persoanele turbulente din mulţime. Zonele unde s-a tulburat ordinea publică au fost izolate, fiind luate măsuri legale împotriva celor care au comis acte de violenţă, precum şi pentru protecţia participanţilor care se manifestau în mod paşnic şi civilizat.

    Urmările evenimentelor din data de 10.08.2018 se prezintă în valori procentuale după cum urmează:

    – s-a acordat prim-ajutor medical la 1,4% dintre manifestanți, respectiv 2,8% dintre jandarmi; au fost transportați la spital 0,19% dintre manifestanți și 1,18% dintre jandarmi; au fost internați 0,02% dintre manifestanți, respectiv 0,25% dintre jandarmi; au fost deteriorate un număr de 60 de căști de protecție, 62 de scuturi de protecție, 10 apărători pentru coate și genunchi; au fost sparte parbrizele a 12 mijloace auto și s-au produs alte deteriorări la un număr de 21 de mijloace auto, etc.

    – 700 de persoane au depus sesizări/memorii la parchetele militare (PMTMB și SPM) majoritatea ca urmare a îndemnului public adresat în acest sens de către organele de urmărire penală;

    – Dintre cele 700 de persoane care au depus sesizări/memorii, 13 persoane nu au participat efectiv la protest, urmărind cursul evenimentelor în mass media, iar pentru 2 persoane situația reclamată este neclară, fapt ce nu a putut fi acoperit în cursul urmăririi penale întrucât, deși citate în mod repetat, acestea nu s-au prezentat în vederea audierii și detalierii circumstanțelor reclamate. De asemenea, 1 persoană declară că a participat la protest în data de 10.08.2018 între orele 1210 -1240, interval orar în care nu au existat incidente, despre cursul ulterior al evenimentelor luând cunoștință din mass-media cu ocazia ajungerii la domiciliu;

    – din totalul celor 625 de persoane care au depus sesizări/memorii și au răspuns citației în vederea audierii, un număr de 28 de persoane au precizat că nu se consideră persoane vătămate în cauză și vor să fie audiate doar în calitate de martor cu privire la evenimentele din 10.08.2018;

    – din rândul celor 597 de persoane care au depus sesizare/memorii, au fost audiate în cursul urmăririi penale și au dat declarații în calitate de persoane vătămate, un număr de 10 persoane figurează în categoria celor sancționate contravențional, iar pentru un număr de 16 persoane au fost deschise dosare penale (9 dintre acestea au fost atât sancționate contravențional cât și cercetate în dosare penale). Toate cele 17 persoane au fost sancționate contravențional/penal pentru fapte săvârșite pe parcursul mitingului din 10-11.08.2018;

    – din totalul celor 700 persoane care inițial au depus sesizări/memorii la parchetul militar, un număr de 542 de persoane au reclamat exclusiv faptul că au fost expuse gazelor iritant lacrimogene, 135 persoane au reclamat faptul că pe lângă expunerea la gaze iritant lacrimogene au suferit și vătămări corporale ca urmare a acțiunilor jandarmilor, 3 persoane au reclamat exclusiv vătămări corporale ca urmare a acțiunilor jandarmilor, 17 persoane au reclamat modul de intervenție și de exprimare (injurios) al jandarmilor față de manifestanți, la modul general, 1 persoană a reclamat modul în care au acționat manifestanții împotriva jandarmilor, 1 persoană a reclamat modul defectuos în care a fost organizat protestul, iar 1 persoană a reclamat persoanele care au incitat la depunerea de plângeri penale împotriva jandarmilor;

    – în susținerea afirmațiilor formulate, un număr de 131 persoane au depus certificate medico-legale. Dintre acestea, pentru 32 de persoane nu s-au prescris zile de îngrijiri medicale, fie cu motivația că persoanele expertizate nu au prezentat la momentul examinării leziuni care să necesite zile de îngrijiri medicale, fie leziunile reclamate erau mai vechi și nu aveau legătură de cauzalitate cu evenimentele din data de 10.08.2016, înregistrându-se în același timp și 7 situații în care s-au prescris zile de îngrijiri medicale pentru leziuni a căror legătură de cauzalitate cu evenimentul reclamat (expunerea la substanțe iritant-lacrimogene și/sau lovituri aplicate de jandarmi în data de 10.08.2018) nu s-a putut stabili.

    Au fost înregistrate și situații în care jandarmi, aflați în exercițiul atribuțiilor de serviciu, ar fi abuzat de prerogativele funcției publice cu care au fost investiți, exercitând violențe nejustificate împotriva unor protestatari, fapt pentru care a fost dispusă declinarea competenței de efectuare a urmăririi penale în favoarea Secției Parchetelor Militare din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție“.

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

  • Pe litoral, Poliția și Jandarmeria au ca prioritate să dea amenzi, în loc să încerce să prevină încălcarea restricțiilor de circulație

    Pe litoralul românesc al Mării Negre, în loc să patruleze și pe plaje și faleze, mai ales în zilele de weekend, pentru a descuraja plimbările la malul mării, agenții Ministerului Afacerilor Interne (MAI) pândesc cu mașina pitită după copaci și boscheți, pentru a da amenzi.

    Din atitudinea unor polițiști și jandarmi, în județul Constanța, reiese că scopul acestora ar fi, mai degrabă, amendarea celor care încalcă regulile stării de urgență.

    Principalul obiectiv al măsurilor stabilite de ordonanțele militare este acela de a preveni practicarea deplasărilor inutile ale cetățenilor, prin prezența cât mai vizibilă, ostentativă chiar, a celor din MAI în locurile publice (așa cum ar trebui să se facă și pe șosele, în prevenirea/descurajarea depășirii limitelor de viteză legale).

    Tradiționalul „plan de amenzi”, veche meteahnă a Poliției Române, este activat însă și în perioada crizei generate de Covid-19.

    O sursă din Poliția constănțeană ne-a „șoptit”, încă de acum o săptămână, că indicațiile date de șefii locali mergeau exact în direcția planului de amenzi, în număr și cuantum cât mai mare, pe timpul stării de urgență.

    Imaginile atașate acestui articol au fost realizate de fotoreporterul Octavian-Mihail Șerbănescu, pe Faleza-Nord din Constanța, ieri după-amiază, în Duminica Floriilor ortodoxe și a Paștelui romano-catolic, reformat și protestant.

    Se vede clar cum mașina Jandarmeriei stă ascunsă, pe o alee din preajma unei plaje pe care nu patrulează niciun jandarm sau polițist.

    La un moment dat, din vehicul au țâșnit câțiva jandarmi, care au început să alerge după cei câțiva plimbăreți duminicali de pe malul mării.

    Plaja Faleză-Nord din Constanța, duminică, 12 aprilie 2020, la orele prânzului / Foto: Octavian-Mihail Șerbănescu

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

    CITIȚI ȘI:

    * INTERVIU. „Acest virus nu rezistă mult pe suprafețe, moare în câteva ore. Dar se ia foarte ușor din aer” / „N-o putem ține cu statul în casă, ne moare economia. Soluția este: «Cine scapă, scapă; cine nu, nu!»”

    * JURNAL DE FRONT (13 aprilie): 318 morți, 6.633 de îmbolnăviri (dintre care 333 de cazuri noi), 231 la terapie intensivă

    * Durerea unui român din Belgia: „Îi trimit mamei bani de medicamente, iar ea zice că suntem sclavii Europei”

    * DOSAR. Virusul mortal al comunismului: Organizația Mondială a Sănătății, controlată ocult de China, e acuzată că a mințit întreaga lume și a amânat criminal declararea pandemiei

  • Cucoș – pensionar de lux, din motive medicale, la 45 de ani! El ne-a gazat și tot el s-a îmbolnăvit! Va avea o pensie de peste 10.000 de lei

    Colonelul Sebastian Cucoș, fostul șef al Jandarmeriei Române din timpul represiunii barbare din 10 august 2018, s-a aranjat: a ieșit la pensie, „din motive medicale”, la frumoasa vârstă de 45 de ani! Complici i-au fost cei din Comisia medicală a MAI.

    Miercuri, 4 martie, ministrul de Interne, Marcel Vela (PNL), a făcut un anunț ce părea o victorie: Sebastian Cucoş (45 de ani), fostul şef al Jandarmeriei Române, a fost trecut în rezervă, la cererea sa.

    „Astăzi am luat o decizie foarte importantă. Având în vedere concluziile Comisiei medicale de la nivelul Ministerului Afacerilor Interne şi cererea ofiţerului în cauză, începând cu data de astăzi, colonelul Sebastian Cucoş a fost trecut în rezervă”, a spus Marcel Vela într-o declarație de presă.

    Vestea bună era că găzarul din 10 august a plecat din Jandarmerie. Exista însă și o veste proastă, ascunsă în spatele vorbelor ministrului. O veste pe care acesta a evitat să ne-o dea: Sebastian Cucoș nu-și va continua activitatea în altă instituție de stat sau la vreo companie privată, nici nu va pleca să îngroașe rândurile diasporei și nici nu va intra în șomaj.

    Adevărul e mult mai crud: Cucoș intră direct în pensie! Comisia medicală a MAI a recomandat pensionarea lui „pe caz de boală”, iar ministrul Vela și-a pus semnătura (formal) pe decizia de pensionare.

    Surse din MAI susțin că Sebastian Cucoș va încasa o pensie de peste 10.000 de lei, posibil chiar de peste 12.000 de lei. Aceasta îi va fi calculată cu exactitate în următoarele zile.

    Sebastian Cucoș ar fi putut primi chiar mai mult, dar detașarea sa la Buzău, decisă luna trecută de ministrul Marcel Vela, i-a scăzut media veniturilor pe ultimele 6 luni de activitate, cele care sunt luate în calcul la calcularea pensiei speciale.

    În februarie, Cucoș a fost detașat pentru trei luni la comanda Jandarmeriei Buzău, dar după numai două săptămâni a cerut plecarea din Jandarmerie.

    Sebastian Cucoş este urmărit penal pentru săvârşirea infracţiunilor de complicitate la abuz în serviciu şi complicitate la participaţie improprie la purtare abuzivă în formă continuată, după violențele din 10 august 2018, dosarul fiind instrumentat de DIICOT.

    Cucoș a fost favoritul ministrului Carmen Dan

    A vrut să se pensioneze și în decembrie 2019

    Începând din noiembrie 2019, de când s-a schimbat guvernarea (a plecat PSD, a venit PNL), Sebastian Cucoș și fostul său adjunct de la „Marea Gazare”, Cătălin Sindile, au încercat tot felul de tertipuri pentru a nu intra în coliziune cu noul ministru de Interne, Marcel Vela. Ei s-au îmbolnăvit subit când au aflat că sunt vizați de o anchetă internă.

    Pe 12 decembrie, Marcel Vela a spus că nu mai are încredere în șefii Jandarmeriei, întrucât Jandarmeria București a tergiversat până în ultima clipă desecretizarea convorbirilor prin sistemul radio de la protestul din data de 10 august 2018. Șeful Jandarmeriei București era Sebastian Cucoș.

    Cucoș și Sindile și-au luat concedii medicale încă din decembrie și au încercat chiar să se pensioneze din motive medicale, a dezvăluit Podul.ro.

    Când la vârful MAI s-a aflat de intenția pensionării pe caz de boală, au început verificările în cazul celor doi, pentru a vedea dacă într-adevăr sunt reale acele probleme medicale și, în cele din urmă, Sindile și Cucoș au renunțat, momentan, la intenția de a se pensiona.

    Ulterior, însă, Sebastian Cucoș și-a pus planul în aplicare. Sunt semne că și Cătălin Sindile urmează același plan, bazându-se – și el – pe complicitatea Comisiei medicale a MAI.

    Constatare tristă: Cucoș ne-a gazat pe 10 august, dar tot el s-a îmbolnăvit! Și s-a îmbolnăvit atât de tare, încât nu mai poate munci la 45 de ani, ci devine tânăr pensionar. Nouă, celor gazați de el pe 10 august, ne rămâne privilegiul să-i plătim pensia nesimțit de mare și nesimțit de anticipată!

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

    CITIȚI ȘI:

    * Sâmbăta neagră: prima zi cu 4 noi cazuri de coronavirus în România. În două zile, bilanțul a sărit de la 6 la 13

    * Amendă drastică pentru o persoană venită din Italia, pentru că nu a stat în izolare la domiciliu