ziaristii.com

Etichetă: IPS Pimen

  • După ÎPS Pimen, mort de Covid anul trecut, s-a infectat și ÎPS Calinic, succesorul său la Arhiepiscopia Sucevei! Virusul l-a răpus săptămâna trecută și pe șeful Cancelariei

    Înalt Prea Sfințitul Calinic, arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților, este confirmat cu Covid, a anunțat oficial instituția în cursul zilei de luni. Prelatul este, din fericire, într-o stare bună, deocamdată n-a necesitat internarea în spital. Vestea este îmbucurătoare, pentru că în ultimul an Arhiepiscopia a fost greu încercată de pandemie.

    Arhiepiscopia a emis un comunicat în care dă asigurări că situația este sub control: „Înaltpreasfințitul Părinte Calinic nu este spitalizat, ci urmează un tratament medical și proceduri specifice după ce a fost diagnosticat și tratat corespunzător în urma contractării virusului Covid-19. Precizăm totodată că Înaltpresfinția Sa nu a fost niciodată intubat sau într-o stare gravă“.

    ÎPS Pimen, precursorul actualului arhiepiscop, a decedat anun trecut din cauza Covid în ciuda tuturor eforturilor făcute de medici și de autorități pentru a-l salva. Pimen a fost dus cu elicopterul chiar la București, internat la Institutul Matei Balș și ajutat cu transfuzii de plasmă îmbogățită cu anticorpi recoltată de la persoane care trecuseră deja prin boală, dar totul a fost zadarnic.

    Nu mai departe de săptămâna trecută a decedat și călugărul David Oprea, șeful Cancelariei ÎPS Calinic, tot din cauza Covid.  Avea doar 47 de ani.

    Niciunul dintre cei trei nu era vaccinat. Dacă ÎPS Pimen era normal să nu fi fost imunizat pentru că s-a îmbolnăvit cu mult înainte să apară vaccinurile, în cazul celorlalți doi lipsesc argumentele decente pentru care n-au făcut acest lucru.

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

    CITIȚI ȘI:

    * Cum arată noua conducere a PNL. Au fost aleși toți oamenii lui Cîțu: Dan Vîlceanu (secretar general), Rareș Bogdan, Flutur, Bode, Iulian Dumitrescu (prim-vicepreședinți), Falcă, Vela, Sighiartău, Bușoi, Gorghiu, Florin Roman etc. (vicepreședinți)

    * Cîțu spune că negociază „cu toate partidele”, inclusiv cu PSD și AUR! Ieri, la Congres, promisese exact pe dos

    * Orban către susținătoriii săi: „Iohannis și serviciile au distrus partidul” / „Fiți tari, nimic nu e definitiv!” / „Nu m-a bătut Cîțu”

    * Iohannis și Antena 3 au reușit: Cîțu e noul președinte al PNL (60,2%), Orban a fost învins (39,7%). PNL tocmai a intrat într-o fundătură

    * De ce a devenit Gâdea mare susținător al lui Cîțu

    * Stelian Ion: „Lupta lui Iohannis cu PSD-ismul a fost de fațadă. «Premierul de la Grivco» ne-a înșelat pe toți. E USL-ist pursânge și adevăratul artizan al USL 2.0”

    * Atac neașteptat de dur al lui Cioloș la adresa lui Barna. Numit „om al sistemului”, Cioloș critică sistemul de vot din USR-PLUS

    * Covid-19: riscul de a muri este de 11 ori mai mare la cei nevaccinați decât la cei vaccinați. Riscul de spitalizare: de 10 ori mai mare. Riscul de infectare: de 4,5 ori mai mare

    * Avocata Șoșoacă a pierdut toate procesele de pandemie: nicio amendă anulată, nicio restricție blocată! Într-un caz s-a făcut de râs, greșind procedura

    * A murit, la 65 de ani, „revoluționarul” Alexandru Sassu, politician pe traseul FSN-PD-PSD, fost director al TVR și deputat cu 3 mandate

  • Înmormântarea cu fast și glorificarea memoriei lui Pimen „Sidorovici”, fostul informator al Securității comuniste – erori grave de comunicare ale BOR

    Dumnezeu a împlinit, în felul Său, mila și dreptatea Sa asupra ÎPS Pimen, fostul arhiepiscop al Sucevei și Rădăuților.

    I-a dăruit aproape 91 de ani de viață, ca vreme de pocăință pentru răul imens și păcatele pe care le-a comis slujind demonului comunist, ca informator al Securității comuniste și agent al DIE.

    I-a trimis în trup infecția cu Covid-19 (dintr-o mulțime de preoți și diaconi cu care a slujit în sobor, a fost singurul slujitor care s-a infectat!), oferindu-i astfel șansa duhovnicească de a purta aceeași cruce a suferinței alături de credincioșii pe care-i păstorea în județul Suceava, zona cea mai grav afectată de pandemie din România.

    Din păcate pentru el și, mai ales, pentru Biserica Ortodoxă Română, Arhiepiscopul Pimen pare să nu fi înțeles pe deplin aceste semne ale milei lui Dumnezeu.

    Atunci când a fost deconspirat ca informator al Securității comuniste, cu numele conspirativ de „Sidorovici”, și ca agent al Direcției de Informații Externe (DIE – tot o direcție a Securității), cu numele conspirativ de „Petru”, Arhiepiscopul Pimen nu și-a făcut „mea culpa” în mod public, așa cum și-a asumat, cu smerenie, ÎPS Nicolae Corneanu, fostul Mitropolit al Banatului. Dimpotrivă, arhiepiscopul Pimen s-a folosit de chichițe avocățești și de mecanismele Justiției lumești pentru a nega acest adevăr evident și întunecat din trecutul său: a slujit demonului comunist, L-a trădat pe Hristos sprijinind dictatura comunistă și a făcut rău credincioșilor pe care i-a turnat la Securitate.

    Din perspectiva colaborării lui Pimen cu Securitatea comunistă, ne putem întreba dacă nu cumva invitația transmisă de arhiepiscopul Pimen, în anul 1992, Regelui Mihai I al României, de a vizita Mânăstirea Putna (fapt care a făcut posibilă intrarea Regelui în țară), a fost, de fapt, un favor nu pentru Casa Regală, ci pentru urmașii foștilor securiști care au preluat, în 1989, puterea politică în România… O modalitate elegantă și eficientă de a controla prezența MS Regele Mihai în țară și de a preveni orice conotație politică, așezând vizita sub „umbrela” Bisericii.

    Timpul, istoria și arhivele vor demonstra dacă gestul arhiepiscopului Pimen față de Regele României a fost făcut din dorința sinceră de a contribui la o necesară reparație morală sau de a elimina presiunile tot mai mari și mai periculoase pentru regimul neocomunist al lui Ion Iliescu exercitate de monarhiștii anilor ’90. Luăm doar notă, pe de o parte, de faptul că arhiepiscopul Pimen nu a fost decorat de MS Regele Mihai, cum a fost cazul unor ierarhi și preoți ai BOR, iar pe de altă parte, că în numele Casei Regale a României, MS Regina Margareta a remis publicității, la moartea arhiepiscopului, un scurt și elegant comunicat de presă, în patru paragrafe…

    Arhiepiscopul Pimen pare să fi eșuat și la lecția duhovnicească la care a fost chemat de Dumnezeu, atunci când a căzut bolnav de Covid-19. Rămâne un serios motiv de meditație faptul că infecția cu Covid-19 nu s-a atins de niciunul dintre clericii care au slujit Sfânta Liturghie în Noaptea de Înviere și s-au împărtășit din același Potir cu arhiepiscopul Pimen.

    „Păstorul Bucovinei”, cum îl gratulează post-mortem propagandiștii BOR, nu a rămas la spitalul din Suceava, alături de credincioșii eparhiei sale afectați de aceeași suferință. Dimpotrivă, cum a încercat, în instanța de judecată, să scape de fantoma trecutului său de informator al Securității, așa s-a luptat să-și salveze și viața, printr-o atitudine lumească, fără nicio urmă de duhovnicie, acceptând să fie printre primii pacienți infectați cu Covid-19 din Suceava care au fost transportați cu elicopterul la Spitalul „Matei Balș” din București și să beneficieze de un tratament medical aproape preferențial.

    Poate că arhiepiscopul Pimen a fost un suflet slab, poate că a fost un om captiv în slava deșartă a funcției de ierarh sau poate că aparențele i-au fost potrivnice. Cum îl va judeca Dumnezeu, nu știm. De aceea, ne oprim aici, la aceste câteva fapte cunoscute despre arhiepiscopul Pimen și la chestionarea (in)compatibilității lor cu valorile morale pe care el le-a propovăduit, prin predicile sale, în cariera de călugăr și ierarh al BOR.

    Restul rămâne în seama lui Dumnezeu…

    În ciuda acestor aspecte controversate și care îndeamnă la o serioasă meditație, ierarhii din Sinodul BOR s-au grăbit să se folosească de moartea arhiepiscopului Pimen pentru a mai pune o picătură de combustibil în „motorul” gripat al propagandei fariseice cu ajutorul căreia încearcă să-și ascundă lașitatea și căderile de la credință din această perioadă cumplită de pandemie. O grabă care i-a făcut să comită erori care, din păcate, vor accelera degradarea relației dintre ierarhii BOR și credincioșii creștini ortodocși pe care-i păstoresc.

    Prima eroare a fost modul de organizare a înmormântării arhiepiscopului Pimen.

    Prin presiuni asupra autorităților, ierarhii BOR au obținut derogarea de la normele sanitare. În timp ce peste 1.100 de familii de români și-au îngropat rudele ucise de Covid-19 conform unei proceduri rapide și cu o ceremonie religioasă oficiată în prezența unui număr de maximum 8 membri ai familiei, trupul neînsuflețit al arhiepiscopului Pimen a fost onorat cu fastul rânduielilor stabilite de Biserică pentru înmormântarea ierarhilor și în prezența a peste 2.000 de credincioși.

    Raed Arafat a justificat derogarea primită pentru modul în care a fost organizată înmormântarea lui Pimen printr-o afirmație scurtă: „Trebuia să se facă altfel decât la un om simplu!”.

    Raed Arafat a exprimat, fără intenție, realitatea relației dintre ierarhii BOR și propriii credincioși, o relație feudală între niște ierarhi care se consideră un fel de „aleși ai Domnului” și poporul credincios al „oamenilor simpli”.

    Dacă ierarhii BOR ar fi meditat duhovnicește la felul în care a murit fostul lor coleg de Sinod, s-ar fi cutremurat văzând semnele lui Dumnezeu, dintre care cel mai evident este acela că niciunul dintre preoții care au slujit Sfânta Liturghie cu arhiepiscopul Pimen, în noaptea de Înviere, nu s-a infectat! Parcă Dumnezeu i-a ferit pe acești preoți de încercarea cumplită și probabil meritată la care l-a supus pe Pimen.

    Însă ierarhii BOR au privit la înmormântarea arhiepiscopului Pimen ca la o mare oportunitate de a-și reconfirma puterea asupra credincioșilor, în fața celor care le contestă tot mai puternic autoritatea din cauza erorilor și căderilor de la credință comise în perioada de pandemie: incapacitatea de a apăra Adevărurile de credință despre Sfânta Liturghie și Împărtășanie, capitularea fără nici cea mai mică încercare de negociere în fața directivelor guvernamentale care au intervenit, nepermis și nedemocratic, în viața cultică a Bisericii etc.

    Ierarhii BOR au avut nevoie ca de aer de această „baie de mulțime” din jurul cadavrului infestat cu Covid-19 al celui care a fost arhiepiscopul Pimen.

    Estimarea lor este însă greșită. Să aduni la înmormântarea unui ierarh controversat, în plină pandemie, vreo 2.000 de oameni dintr-un popor „campion” în Europa la avorturi, la violență domestică, la corupție, la abandon școlar, la minore rămase însărcinate, nu înseamnă că faci dovada credinței acestui popor.

    Nu mulțimile de credincioși adunați la procesiuni cu sfinte moaște, la praznice mânăstirești sau la înmormântări de ierarhi exprimă nivelul de asumare a credinței creștine, ci statisticile care prezintă sec aplicarea practică, în viața cetății, a valorilor morale mărturisite de credința creștină. Statisticile dovedesc, deocamdată, marele eșec pastoral al slujitorilor cultelor religioase din România, între care ierarhia BOR, prin mărimea numărului de credincioși pe care-i păstorește (peste 18.000.000 de români!), este cea mai vinovată.

    A doua mare eroare comisă de ierarhii BOR, în încercarea de a manipula propagandistic moartea arhiepiscopului Pimen, este ofensiva glorificare a memoriei acestuia.

    Dintre adulatorii de serviciu aflați în slujba ierarhilor BOR, cel mai grețos a reușit să fie preotul Constantin Necula, un fel de vedetă a comunicatorilor BOR, foarte dibaci cu vorbele și extrem de versatil în discurs, mereu gata să se adapteze situației și să o folosească în conformitate cu poruncile primite.

    Într-un articol lacrimogen, plin de pioșenii sămănătoriste, publicat pe site-ul Doxologia, sub titlul „Inima Bucovinei e vie!”, preotul Necula aduce elogii personalității celui ce a fost Pimen, arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților și informatorul „Sidorovici” al Securității comuniste.

    Oferim, spre lămurire, un scurt fragment din această laudatio confecționată de priceputul propagandist BOR: „Bucovina și-a plâns Păstorul. Plecat la vreme de pandemie parcă să-și însoțească morții Sucevei din pricina bolii. I-a fost greu să-i lase singuri. Iar celor vii le-a fost greu să-l lase să plece fără dragostea lor. Poate că nu au fost respectate toate consemnele și toate măsurile de siguranță. Poate că, pentru cei care nu trăiesc în Biserică, aceasta pare o blasfemie la religioasa pandemie ce ne bântuie. Dar pentru ei, răzeșii de duh ai Bisericii din Bucovina, altfel nu s-a putut. Poate acum vedem cu alți ochi ce s-ar fi întâmplat dacă Biserica nu s-ar fi implicat – cuminte și în respect față de hotărârile de Guvern – în vremea de rod duhovnicesc a Paștelui. Le-a fost greu oamenilor să lipsească la bătaia de clopote a Învierii. Cred că Pimen Arhiereul a zâmbit stingherit, azi, de atâtea gesturi de iubire. Fie să fie asta începutul învierii unui Neam ce-și negociază prea ușor sufletul cu cei care-i fură răzeșia! Inima Bucovinei e vie! Poate că și de aici putem face o transfuzie de plasmă duhovnicească, să ne înviem Țara”. Am încheiat citatul…

    Tehnic vorbind, textul preotului Necula este aproape o capodoperă a discursului propagandistic, însă din perspectivă morală, elogiile aduse în acest text fostului arhiepiscop Pimen sunt penibile și grețoase.

    Prin două fraze scurte, autorul îl prezintă posterității pe Pimen ca „Păstor al Bucovinei” și ca un fel de jertfitor „parcă plecat să-și însoțească morții Sucevei din princina bolii”. Se pare că pentru propagandistul BOR nu au importanță adevărurile cenușii ale realității, anume că Pimen a fost de acord să-și caute salvarea vieții la București, în Spitalul „Matei Balș”, unde a fost transportat cu elicopterul și unde a primit tratament aproape preferențial, că astfel și-a abandonat credincioșii pe care-i păstorea, acei „morți ai Sucevei” despre care bălmăjește preotul Necula.

    Apoi, este efectiv grețos apelul la bieții credincioși din eparhia Sucevei, elogiați cu viclenie de preotul Necula ca „răzeșii de duh ai Bisericii din Bucovina”, pentru care înmormântarea „altfel nu s-a putut”. Acești „răzeși de duh” au fost transformați în pretext pentru nerespectarea normelor sanitare în organizarea înmormântării fostului arhiepiscop Pimen, cu fast și mii de martori, în vreme ce „oamenii simpli”, credincioșii de rând care și-au pierdut rude omorâte de pandemie, au fost obligați să accepte o procedură rapidă de înmormântare, cu o minimă ceremonie religioasă și în prezența a doar câțiva membri de familie.

    Folosindu-se cu dibăcie de context, propagandistul Necula nu ezită să transmită un mesaj subtil și vag amenințător către autorități: „… ce s-ar fi întâmplat dacă Biserica nu s-ar fi implicat – cuminte și în respect față de hotărârile de Guvern – în vremea de rod duhovnicesc a Paștelui. Le-a fost greu oamenilor să lipsească la bătaia de clopote a Învierii”.

    Două fraze alambicate și multe foloase propagandistice. Biserica a fost cuminte (deși putea să nu fie!), și-a făcut partea; prin urmare, guvernul liberal să nu uite și să-și facă partea lui, că avem o catedrală de finalizat, terenuri agricole și păduri de recuperat, salarii imense pentru ierarhi de finanțat. Credincioșii au fost ținuți în frâu de către ierarhi, să țină minte politicienii această putere, oamenii nu s-au revoltat, deși „le-a fost greu”. Probabil că ierarhii așteaptă ca răsplată, pentru această atitudine de totală capitulare în fața Guvernului, ca „status-quo-ul” relației dintre ei și stat să rămână neschimbat.

    La finalul textului, preotul Necula pare să intre într-un fel de extaz, îndemnând ca din Bucovina să se facă „o transfuzie de plasmă duhovnicească, să ne înviem Țara”.

    Îndemnul preotului Necula este iutil. Compromisurile grave făcute de arhiepiscopul Pimen, în slujba regimului comunist, ca informator al Securității, insistența cu care s-a preocupat de sporirea averii materiale a eparhiei, prin încercarea de a recupera imense proprietăți forestiere și agricole, relațiile controversate pe care le-a avut cu diferiți politicieni după 1989 pot fi aflate, toate sau în parte, și la alți ierarhi ai BOR.

    Nu de o astfel de „transfuzie” are nevoie România pentru a fi înviată, ci de duhovnicia unor ierarhi care să renunțe la puterea lumească, la salariile imense pe care le încasează din bani publici, la relațiile controversate cu politicieni corupți și oameni de afaceri dubioși. O duhovnicie care să se exprime prin prezența reală – nu doar birocratică, de la înălțimea lumească a administrației bisericești sau ceremonioasă, de „stăpân” – a ierarhilor alături copiii bolnavi și orfani, de familiile sărace, de preoții amărâți care își duc crucea slujirii lui Hristos prin parohiile sărace din satele depopulate și mahalalele insalubre ale orașelor țării.

    Înmormântarea cu fast și glorificarea memoriei controversatului arhiepiscop Pimen se circumscriu stilului toxic de comunicare al BOR. Și chiar se poate spune că aceste erori sunt aproape neînsemnate, dacă le comparăm cu alte zone de beznă ale discursului public al administrației bisericești din ultimele trei decenii:

    – împotrivirea sistematică a Sinodului BOR la demersul de desecretizare a arhivelor Securității (inclusiv DIE) care conțin informații despre relația ierarhiei BOR cu aparatul informativ și represiv al dictaturii comuniste;

    – lipsa totală de transparență în gestionarea fondurilor publice și a donațiilor făcute de credincioși pentru funcționarea BOR;

    – protecția oferită, în fața credincioșilor, a opiniei publice și chiar a Justiției, fostului episcop al Hușilor, homosexualul și pedofilul Corneliu Onilă;

    – lipsa aproape totală a consultărilor reale între ierarhi și preoți și credincioși cu privire la conducerea treburilor Bisericii (cu foarte puține excepții, ierarhii se manifestă, în eparhiile pe care le conduc, ca niște seniori feudali deținători de puteri absolute) etc.

    Din păcate, moartea arhiepiscopului Pimen nu reprezintă sfârșitul unei epoci – epoca ierarhilor lipsiți de libertatea în Hristos și supuși unor comandamente externe și străine de interesele duhovnicești ale Bisericii. Dimpotrivă, modul în care moartea arhiepiscopului Pimen a fost folosită de colegii săi din Sinodul BOR confirmă că această epocă este la apogeu.

    Cu nădejdea că Dumnezeu îi va lumina pe ierarhii BOR, datoria creștină solicită imperativ să mai spunem doar atât:

    Dumnezeu să-l ierte pe robul Său, arhiepiscopul Pimen!

  • ÎPS Pimen, arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților, a murit la 90 de ani, răpus de coronavirus. Cine a fost și ce a făcut prelatul

    Arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților, Înalt Prea Sfințitul Pimen, a murit în noaptea de marți spre miercuri, la Institutul Național de Boli Infecțioase „Matei Balș” din București, răpus de infecția cu coronavirus. Anunțul a fost făcut de televiziunea Patriarhiei Române, Trinitas TV, pe contul său de Facebook.

    Prelatul Bisericii Ortodoxe Române, în vârstă de 90 de ani, se infectase cu Sars-CoV-2 în urmă cu o lună și fusese transportat de urgență în 20 mai la spitalul din București, cu elicopterul, prezentând simptome severe de pneumonie.

    Anunțul privind decesul IPS Pimen, făcut pe contul de Facebook al Trinitas TV. Adrian Streinu-Cercel anunțase, cu puțin timp înainte, că starea sa “este stabilă”

    Pe contul de Facebook al Trinitas TV, după anunțul sec publicat puțin după miezul nopții, a fost adăugat un al doilea:

    „E doliu în Suceava! Plânge-ntreaga Bucovină! ÎPS Pimen, Arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților, a plecat la Ceruri.

    Va rămâne în memoria colectivă un model de ierarh care a păstorit Bucovina cu dăruire, cu pricepere, cu vrednicie, cu jertfelnicie, și toate din dragoste pentru Hristos, pentru credința ortodoxă, din dragoste pentru țară, pentru înaintași.

    ÎPS Pimen îşi dorea să fie înmormântat în Bucovina, pentru că aici, spunea Sfinția Sa, a trăit cei mai frumoşi ani din viaţă.

    Să ne rugăm cu toții Milostivului Dumnezeu să-l primească pe Înalpreasfințitul Pimen în Împărăția cerurilor”.

    Aseară, la Antena 3, Adrian Streinu Cercel, directorul Institutului „Matei Balș”, dădea asigurări: „Beneficiază de confidențialitate maximă și tot ceea ce pot să vă spun este că este staționar. Eforturile noastre sunt maximale”.

    În urmă cu aproximativ 10 zile, citând surse din spital, Mediafax difuzase informația că înaltul ierarh a primit și trei doze de plasmă hiperimună de la donatori vindecați.

    Arhiepiscopul Pimen – o personalitate controversată a Bisericii Ortodoxe Române

    ÎPS Pimen a fost o personalitate controversată a Bisericii Ortodoxe Române, cu umbre, dar și cu multe merite. A fost colaborator al Securității pe vremea comunismului, dar i-a și ajutat pe cei aflați la ananghie.

    S-a născut în localitatea Greabănu, judeţul Buzău, pe 25 august 1929, având numele de botez Vasile Zainea.

    A învățat la liceul din Râmnicu Sărat şi la Seminarul monahal din Mănăstirea Neamţ.

    În 1951 a devenit călugăr, cu numele Pimen.

    A mers apoi în Germania – lucru absolut neobișnuit în acea perioadă, când autoritățile comuniste închiseseră țara și tăiaseră legăturile cu Occidentul. Pimen a primit, totuși, permisiunea să-și continue studiile la Institutul Teologic Universitar din Bucureşti, apoi să se specializeze la Universitatea din Köln.

    Își turna la Securitate cunoscuții care “nu iubesc conducerea țării” și care aveau “idei nu prea fidele față de politica statului nostru”

    Mulți ani mai târziu s-a și descoperit cum a fost posibil așa ceva. Viitorul Arhiepiscop semnase acorduri de colaborare cu Direcția Informații Externe a Securității (DIE), condusă pe atunci de ofițeri sovietici.

    Pimen avea două nume conspirative. S-au găsit referate, rapoarte, fișe persoanel și trei scrisori operative în dosarul său de la Securitate. Curtea de Apel București l-a declarat definitv colaborator al Securității în 2011, după ce înaltul prelat a recunoscut în fața judecătorilor că o parte din notele informative din dosarul de la Consiliul Național de Studiere a Arhivelor Securității sunt reale.

    Sub numele conspirativ “Petru”, viitorul Arhiepiscop anunța, pe 18 ianuarie 1979, că persoana A.B. „nu iubește conducerea țării”, adică pe dictatorul Nicolae Ceaușescu și soția sa, Elena. În nota respectivă, Pimen dădea relații despre situația familială a celui pe care-l turnase.

    Într-o altă notă informativă, pe 16 martie 1977, Pimen turna la securitate profesorul P.M., care făcuse greșeala să “scape” opinia că profesorii trebuie “să aibă o orientare mai largă și să nu fie prea marxiști”. Prelatul a ținut să-i anunțe pe ofițerii de Securitate că respectiva persoană voia să-și facă prieteni “care să împărtășească niște idei nu prea fidele față de politica statului nostru”.

    Ales episcop-vicar al Arhiepiscopiei Iașilor în 1982 și arhiepiscop al Sucevei și Rădăuților în 1991

    Cu asemenea activitate, porțile ascensiunii în ierahia bisericească s-au deschis. IPS Pimen a fost stareţ al Mănăstirii Putna, preot duhovnic la Mănăstirea Văratec, preot la Mănăstirea Durău, muzeograf la Mănăs­tirea Putna şi stareţ la Mănăstirea Sfântul loan cel Nou de la Suceava.

    Pe 10 ianuarie 1982 a fost ales episcop-vicar al Arhiepiscopiei laşilor, cu titlul de Sucevea­nul, la recomandarea arhiepiscopului şi mitropo­litului Moldovei de atunci, Teoctist Arăpaşu – care avea să devină ulterior Patriarh. În urma reînfiinţării Arhiepiscopiei Sucevei, în ianuarie 1991, a fost ales arhiepiscop al Sucevei şi Rădăuţilor şi instalat la Suceava pe 3 martie 1991.

    A redeschis Mănăstirea Voroneț, i-a ajutat pe cei aflați în nevoie și a demarat operațiunile de retrocedare a pădurilor din Moldova către biserică

    IPS Pimen a avut o activitate bogată și adesea benefică după căderea lui Ceaușescu. A redeschis mai multe lăcaşuri care fuseseră închise în perioada comunistă, printre care Mănăstirea Voroneţ şi Mănăstirea Humorului.

    A fost preocupat şi de problemele sociale din Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor, ajutând la înfiinţarea a numeroase cămine şi aşezăminte speciale. A primit Ordinul Naţional “Pentru Merit” în grad de Mare Cruce de la preşedintele de atunci al țării, Emil Constantinescu.

    Tot IPS Pimen este cel care a demarat revendicările pentru retrocedarea către Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor a fondului forestier care aparţinuse, înainte de cel de-al Doilea Război Mondial, Mitropoliei Bucovinei, cu sediul la Cernăuţi.

    ÎPS Pimen (în medalion) la slujba de Înviere din 2020, alături de cel puţin 14 preoţi. Nicio distanțare socială / Foto: Facebook – Arhiepiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

    CITIȚI ȘI:

    * Amenzi între 500 și 2.500 de lei pentru cei care nu poartă mască în spații publice închise. Zona metropolitană se întinde până la 30 km de oraș, plus întregul județ Ilfov

  • Răspuns batjocoritor al preotului Sturzu la întrebarea „de unde a luat ÎPS Pimen virusul?”. „Din piață, în timp ce cumpăra o legătură de sparanghel de la un neamț venit la muncă în România”

    Preotul Constantin Sturzu, purtătorul de cuvânt al Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei, a oferit un răspuns batjocoritor la o întrebare legitimă: „De unde a luat Înalt Prea Sfințitul Pimen virusul Covid-19?”.

    Preotul Sturzu a explicat cum răspunde atunci când este întrebat de unde a luat ÎPS Pimen, arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor, coronavirusul.

    Răspunsul preotului Sturzu vine în contextul în care unii spun că slujbele bisericești sunt un pericol în actuala pandemie.

    „E cineva care tot ține să-mi demonstreze că slujbele bisericești sunt un pericol în actuala pandemie. Demontez pas cu pas acuzațiile. În final, sunt încolțit cu «glonțul de argint»: «Dar ÎPS Pimen? ÎPS Pimen de unde a luat virusul?». Îi răspund resemnat: «Din piață, în timp ce cumpăra o legătură de sparanghel de la un neamț venit la muncă în România»”, a scris Constantin Sturzu pe Facebook.

    Ventilat mecanic la „Matei Balș”

    Arhiepiscopul Pimen (90 de ani) este internat, cu anumite complicații, la Institutul de Boli Infecțioase „Matei Balș” din București. El a oficiat slujba de Înviere înconjurat de alți 14 preoți.

    Starea de sănătate a arhiepiscopului Pimen este „momentan una staţionară”, a afirmat joi, la Radio Trinitas, Episcopul Vicar al Arhiepiscopiei Sucevei şi Rădăuţilor, Damaschin Dorneanul, citat de Agenţia Basilica a Patriarhiei Române.

    „A fost o depreciere, acum câteva zile, când s-a impus, aşa cum ne-au anunţat medicii, manevra de intubare pentru a ajuta la o funcţionare mai bună a plămânilor. În această situaţie, starea Înaltpreasfinţiei Sale este una staţionară, în parametri puţini mai buni, în sensul că ventilaţia este mai bună cu acest nou sistem”, a spus ierarhul.

    „Pe de altă parte, noi avem şi aşa un gând de nădejde, pentru că Înaltpreasfinţitul nu a suferit de boli grave, nu a avut afecţiuni care să-şi fi pus amprenta în mod deosebit pe starea de sănătate a Înaltpreasfinţiei Sale. Anul trecut, când Părintele Arhiepiscop Pimen a împlinit 90 de ani, el spunea că se simte binecuvântat, că este un om fericit pentru că n-a cunoscut medic la pat. El n-a fost niciodată internat în spital. Doar afecţiuni, aşa, sezoniere, sau poate unele minore care vin odată cu vârsta”, a mai arătat episcopul.

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

  • Veniți de luați Covid! IPS Pimen al Sucevei a infectat cel puțin 5 persoane. La slujba de Înviere a avut în preajmă 14 preoți

    Înalt Prea Sfințitul Pimen (90 de ani), arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților, a infectat cel puțin alte 5 persoane din administrația bisericească, înainte să fie luat pe sus la propriu (cu elicopterul) și transportat de urgență la Spitalul „Matei Balș” din București.

    Manuela Trifan, director executiv al Direcției de Sănătate Publică Suceava, a anunțat că 37 de persoane intrate în contact direct cu Înalt Prea Sfințitul au fost supuse testului pentru depistarea Covid-19, iar 6 au fost confirmate ca fiind pozitive. Din cele 6, una fusese confirmată anterior, dar 5 au ieșit pozitiv după ce a fost confirmat și Pimen. În cazul unei persoane este vorba de al doilea test pozitiv, despre aceasta știindu-se de dinainte că este infectată cu coronavirus.

    Niciunul din cei 6 bolnavi n-a fost luat pentru tratament la București. Aceștia au rămas la Suceava.

    Toate cele 37 de persoane testate fac parte din administrația Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților.

    IPS Pimen al Sucevei a fost confirmat pozitiv la testul pentru coronavirus luni, 20 aprilie, în a doua zi de Paște. Întrucât Spitalul Județean Suceava este un focar de infecție unde oamenii mor pe capete, pentru Pimen s-au mobilizat resursele statului și a fost transportat de urgență la București cu elicopterul, apoi internat la Spitalul „Matei Balș”.

    În noaptea de 18/19 aprilie, IPS Pimen a oficiat slujba de Înviere la Mănăstirea „Sf. Ioan cel Nou” din centrul orașului Suceava, cu cel puțin 14 preoți lângă el.

    Până sâmbătă, 25 aprilie, ora 13.00, în țara noastră fuseseră confirmați 10.635 de oameni infectați cu coronavirus. Dintre aceștia, 575 au murit, 2.890 s-au vindecat, iar 235 sunt în stare gravă sau critică, la terapie intensivă.

    Suceava este cel mai mare focar de infecție din țară, iar Spitalul Județean, aflat sub controlul Consiliului Județean (președinte Gheorghe Flutur), a jucat rolul principal în răspândirea bolii pe plan local.

    În județul Suceava au fost confirmate 2.499 de cazuri de infectare, ceea ce reprezintă 23,5% din totalul îmbolnăvirilor din România.

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

    CITIȚI ȘI:

    * VIDEO. Radu Moraru, delir în serial: Iohannis îi bagă pe bătrâni în case ca să-i omoare, lăsându-i fără vitamina D de la soare! E aliat cu Bill Gates, care vrea să acopere soarele!

  • Înalt Prea Infectatul Pimen al Sucevei Carantinate a oficiat slujba de înviere cu 14 preoți lângă el, fără măști. Adjunctul său a primit derogare să iasă din zona de carantină pentru a sluji și la altă mănăstire

    Dezvăluire importantă a jurnaliștilor de investigație de la Recorder.ro. Deși avea simptome clare de coronavirus, Înalt Prea Sfinţitul Pimen (90 de ani), Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor, a oficiat slujba de Înviere cu cel puțin 14 preoți în preajma sa. Niciunul nu purta mască de protecție. Mai mult, IPS Pimen și-a trimis „mâna dreaptă” la Mănăstirea Sihăstria Putnei, mult în afara zonei de carantină, cu derogare specială.

    Luni, IPS Pimen a fost depistat pozitiv cu coronavirus. Prelatul a fost transportat la Institutul „Matei Balș” din București cu un elicopter militar.

    Deși păstoresc cea mai afectată zonă a țării (un sfert din totalul cazurilor de Covid-19 din România se află în județul Suceava), IPS Pimen și „locotenenții” săi au făcut presiuni pentru a obține un regim preferențial în timpul epidemiei și au încălcat reguli pe care oamenii de rând au fost forțați să le respecte.

    La trei zile după ordonanța militară care instituia carantina în orașul Suceava, Arhiepiscopia Sucevei și Răsăuților a primit o derogare specială din partea Centrului Județean de Coordonare și Conducere a Intervenției (CJCCI). Motivată prin nevoia de mișcare a preoților, derogarea a fost folosită și de șefii Arhiepiscopiei, pentru deplasări unde nu exista niciun fel de urgență.

    ÎPS Pimen a început să se simtă rău, cu simptome specifice Covid-19, încă de joi, 16 aprilie. Totuși, el a participat la slujba de Înviere, ținută în seara zilei de sâmbătă, la Mănăstirea „Sf. Ioan cel Nou” din centrul orașului Suceava și transmisă în direct pe internet. În imagini, Pimen apare înconjurat de cel puțin 14 prelați, inclusiv episcopul-vicar Damschin Dorneanu, mâna sa dreaptă. Niciunul dintre cei prezenți nu poartă mască sau alt echipament de protecție.

    Duminică, după slujba de Înviere, IPS Pimen s-a simțit tot mai rău, iar luni a ajuns la secția de primiri urgențe a Spitalului Județean Suceava. A fost testat în regim de urgență și declarat pozitiv cu Covid-19.

    Toți clericii care participaseră alături de el la slujba de Înviere au devenit contacți direcți ai unei persoane infectate, deci se impuneau autoizolarea și testarea. În acest timp, cel mai important dintre ei din punct de vedere al rangului bisericesc, episcopul Damaschin Dorneanul, se plimba prin județ, încălcând inclusiv carantina impusă prin ordonanță militară.

    Luni, când IPS Pimen se afla la Urgența spitalului din Suceava, Damaschin Dorneanul oficia o slujbă la Mănăstirea Sihăstria Putnei, aflată la 70 de kilometri distanță de Suceava.

    Conform unui reprezentant al mănăstirii, contactat de Recorder.ro, episcopul Damaschin Dorneanul „a fost împreună cu noi și la Vecernia din duminica Învierii”.

    Așadar, sâmbătă seara, Damaschin Dorneanul a stat lângă Înalt Prea Infectatul Pimen, la slujba de Înviere, iar duminică și luni a oficiat alături de călugării de la Mănăstirea Sihăstria Putnei, unde a ajuns cu derogare specială, ieșind din zona de carantină.

    Damaschin Dorneanul (centru), înconjurat de călugării de la Mănăstirea Sihăstria Putnei, la Liturghia din a doua zi de Paşte / Foto: Facebook – Mănăstirea Sihăstria Putnei

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

  • IPS Pimen, infectat cu coronavirus la 90 de ani. Are simptome severe de pneumonie. A fost adus cu elicopterul la București

    Înalt Prea Sfințitul Pimen (90 de ani), arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților, a fost confirmat pozitiv la testul pentru noul coronavirus. Anunțul a fost făcut luni seară de Grupul de Comunicare Strategică. IPS Pimen are simptome severe de pneumonie.

    Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor a fost transferat de la Spitalul Județean din Suceava la Institutul „Matei Balş” din București cu un elicopter, împreună cu un alt pacient.

    IPS Pimen are simptome severe de pneumonie, iar vârsta înaintată – 90 de ani – îl face foarte vulnerabil.

    Celălalt pacient, care a venit cu același elicopter la București, are o formă foarte gravă de boală, fiind intubat.

    IPS Pimen a fost instalat ca episcop al Sucevei în anul 1991.

    În 2012, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis, definitiv, că înalta față bisericească a colaborat cu Securitatea.

    Prima acuzație oficială de colaborare cu poliția politică comunistă a venit în 2007, din partea CNSAS. Colegiul a comunicat că IPS Pimen a furnizat informaţii despre colegi ai săi din Biserică, dar și despre reprezentanți ai exilului românesc, în perioada în care s-a aflat în misiune în Occident, trimis de Biserica Ortodoxă Română (BOR). Pimen a avut două nume de cod: „Sidorovici” și „Petru”.

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!