Polițiștii mafioți provin din PDSR. În 1996, Costică Voicu, pus de Iliescu la cârma Poliției Române, i-a favorizat pe infractori, în loc să-i bage la zdup. După 23 de ani, urmașii generalului Voicu, „unși” de PSD, au evoluat cu același scenariu.
Cu ce ne-a ajutat faptul că Ioan Buda a fost demis de la conducerea Poliției Române în urma tragediei de la Caracal, soldată cu două victime – Alexandra Măceșanu (15 ani) și Luiza Melencu (18 ani)? Ambele răpite, violate, ucise i arse de Gheorghe Dincă, cel mai sinistru criminal român de la Râmaru încoace.
Cu absolut nimic. Am rămas și fără un ministru de Interne, care, la rându-i, și-a depus mandatul după doar câteva zile de lucru. Ne-am ales cu alt pion pe tabla de șah a PSD: Liviu Vasilescu. Vorbe multe, fapte ioc. Practic, suntem în același punct: al incompetențelor, cumetriilor politice, toleranței față de infractori și al lipsei de intervenție din partea autorităților.
Pe acești oameni din Poliție nu i-a sensibilizat niciun caz: nici de la Caracal, nici cel de la stația de metrou Dristor, nici cel de la Recaș, nici cel din Piața Constituției. De un lucru sunt preocupați: să iasă cât mai repede la pensie și să se aleagă cu „specialele” de zeci de mii de lei.
Ce-a putut să debiteze Viorica Vasilica Dăncilă e înfiorător! Nu s-a intervenit în Piața Constituției la acea încăierare dintre bande, soldată cu un mort și un grav rănit, fiindcă n-a existat un ministru care să semneze actele. Incredibil! Păi, dacă în țărișoara noastră se petrec acte de violență în același timp (Timișoara, Cluj, Suceava, Baia Mare, Iași, București, Craiova), trupele speciale trebuie să aștepte hârtiile iscălite de șeful din MAI? Dacă au loc noaptea, la ora 1, se trezește ministrul din pat, merge iute în pijama la birou și parafează ordinele de lucru? Sau doarme cu ștampila sub pernă? E ceva revoltător, de o penibilitate absolută. Marca scornelii e demnă de o picată la treapta I și a II-a de liceu – V. V. Dăncilă.
Ioan Buda, demis la fel precum Costică Voicu
Dacă dăm totuși timpul înapoi, n-ar trebui să ne mire nimic. Pe vremea PDSR-ului, cu Ion Iliescu președinte, la cârma Poliției Române se afla „celebrul” Costică Voicu. A dirijat atât de bine circulația cadrelor sale spre ascunzișurile infractorilor, încât, într-un sezon, s-a împovărat cu mai multe crime, violuri, hoții, evadări și plecări în străinătate ale unor afaceriști certați cu legea.
Prin venirea la putere a Convenției Democrate, Voicu și-a pierdut postul. A explicat totul, în detaliu, la emisiunea „Milionarii de la miezul nopții”, pe data de 3 martie 1997, moderată de Marius Tucă. L-a bombardat cu întrebări incomode și Cristian Tudor Popescu, pe atunci redactor-șef la ziarul „Adevărul”.
Vizionând 52 de minute din acel show, veți constata că nu s-a schimbat nimic de 22 de ani. Ne confruntăm cu aceleași situații și cu polițiști care dau din umeri când sunt întrebați de oamenii din lumea interlopă.
SIMILITUDINI. Ioan Buda a fost dat afară din cauza crimelor de la Caracal. Costică Voicu a plecat de la conducerea Poliției Române „datorită unei insuficiente implicări pentru contracararea mai fermă a fenomenului de criminalitate din România”. Asta a declarat după demitere.
NEPUTINȚĂ. „Niciodată nu va exista suficiență în combaterea fenomenului de criminalitate, pentru că evoluția și amplitudinea lui nu depinde (!!!) numai de reacția Poliției ca entitate, ci are o determinare extrem de multiplă. În Poliție, niciodată nu poți spune că ești sigur pe o anumită situație. Apar lucruri atât de imprevizibile, încât după o perioadă, să zicem, de relative succese, urmează una neagră care te aduce în situații deosebite. Mi-aduc aminte când am fost eu numit șef al Poliției, în aprilie 1996. A fost acel val de dezertări deosebite”.
DEMITERE. Urmare a nerezolvării unor cazuri revoltătoare prin cruzimea lor – un soldat de la Pompieri, ucis de un polițist; un cetățean obișnuit, împușcat în inimă; doi polițiști, executați de un soldat dezertor -, Costică Voicu a fost demis. Explicațiile lui au venit, la vremea respectivă, în dialogul cu Cristian Tudor Popescu.
CTP: Cum rămâne cu omul acela care mergea să-și hrănească un câine cu niște oase în pungă și care a fost împușcat direct în inimă?
Voicu: Cred că răspunsul cel mai corect îl poate da instanța de judecată.
CTP: Ce se întâmplă de 11 luni cu polițistul acela care a comis o crimă?
Voicu: Indiferent cine ar fi acum șeful Poliției, nu poate să vă răspundă într-o manieră foarte exactă și tranșantă la această întrebare.
CTP: Numele polițistului îl știm?
Voicu: Da, sigur că este cunoscut. A fost mediatizat.
CTP: Și este în continuare liber. Lucrează. În timp ce băiatul acela e sub pământ.
Voicu: Da. Aceasta este situația. Cazul este pe rolul instanței militare de judecată.
Părtaș la matrapazlâcuri și turnătorii
ESCROCHERIE. CTP: „Avem o declarație la ziarul «Adevărul», în regim de interviu, a domnului procuror general Nicolae Cochinescu, cum că dumneavoastră ați primit cinci dosare cu privire la infracționalitatea bancară, cărora dumneavoastră nu le-ați dat curs”. Ce spune Voicu? Bate câmpii, apoi concluzionează că a fost nevoie de expertize bancare preț de 12 luni ca să se constate sau nu fraudele de miliarde de lei, că n-a fost lăsat de Doru Ioan Tărăcilă, ministrul de Interne, să-și facă propria echipă. I s-a mai imputat tergiversarea dosarului lui Gigi Kent, care a stat la sertar în timpul mandatului său, că l-a lăsat pe Fane Spoitoru să fugă din țară pentru un milion de dolari, ca să nu fie arestat.
SCUZE PENIBILE. CTP îi cere socoteală pentru două cazuri celebre: Sever Mureșan, groparul băncii Dacia Felix, și Miron Cozma, inițiatorul Mineriadelor din anii ’90. De ce Mureșan și Cozma au fost reținuți numai după venirea lui Emil Constantinescu la putere? „Nu erau dosarele gata. A fost o verificare amplă. Milioane de operațiuni. Nu poți verifica așa cum bați din palme”, i-a zis Voicu.
TURNĂTOR. În 2009, Costică Voicu a fost acuzat de CNSAS (Consiliul Național de Studiere a Arhivelor Securității) că a făcut poliție politică în cadrul Radioteleviziunii Române: supraveghea angajații și colaboratorii. A semnat două adrese către Direcția I a Securității în anii 1987 și 1989. Pe atunci, Voicu deținea gradul de maior.
INTERLOP. I-au fost aduse alte acuzații grave, precum mușamalizarea dosarului Jimbolia, legat de contrabanda cu petrol din fosta Iugoslavie, fiindcă în el erau amintite nume importante din SRI.
PRINS CU MÂȚA-N SAC. În timpul mandatului de rector la Academia de Poliție „Alexandru Ioan Cuza” (2000-2008), Costică Voicu s-a ocupat de ceea ce știa cel mai bine: potlogării. Corpul de Control al Ministerului de Interne a descoperit, în 2005, nereguli în privința cheltuirii banilor publici și a organizării examenelor de admitere. S-au constatat încălcări ale normelor metodologice stabilite la Educație fizică, în sesiunile din 2004 și 2005. Era acuzat că favoriza în mod indirect, prin interpuși, unii tineri pentru a intra în Academie. Cum? Să treacă fără probleme testele de efort, alergare cu timpi mai slabi decât cei prevăzuți în barem.
PLAGIAT. Jurnalista Emilia Șercan scria pe site-ul Press One că judecătorul Lucian Netejoru a copiat aproape toată teza sa de doctorat. Voicu a fost unul dintre referenții Comisiei de Susținere a Doctoratului acelui magistrat, însă, culmea, a susținut că n-a observat plagiatul! Tot de plagiat a fost acuzat și rectorul Academiei, Adrian Iacob: 70% din teza susținută în 2007 a fost copiată, conform investigației realizate de Emilia Șercan. „Adrian Iacob este profesor și rector al Academiei de Poliție, are gradul de chestor de poliție, este membru titular al Academiei de Științe ale Securității Naționale (ASSN) și, nu în cele din urmă, este vicepreședinte al Comisiei de Științe Militare, Informații și Ordine Publică din CNATDCU – organismul abilitat, printre altele, să verifice sesizările de plagiat în tezele de doctorat. El deține simultan poate cele mai multe titulaturi oficiale întâlnite la o persoană din învățământul universitar militar”, scria Șercan în Press One.
FAVORURI. În calitate de președinte al IPA (Asociația Internațională a Polițiștilor – secțiunea română), Voicu a împărțit banii din cotizațiile membrilor în mod discriminatoriu, oferind indemnizații extrem de mari pentru conducere: circa 17.000 de lei pe lună pentru un secretar general. A fost nevoit să-și dea demisia după Adunarea generală Extraordinară de la Poiana Brașov de anul trecut.
AVERE. Conform declaraţiei de avere pe anul 2006, Costică Voicu, pe atunci rector al Academiei de Poliţie „Alexandru Ioan Cuza” din Bucureşti, deţinea patru terenuri intravilane în Snagov, Corbeanca, Voluntari şi Berevoieşti, o maşină, un apartament în Capitală şi o casă de vacanţă, pe care şi-a construit-o în anul 2001. Fusese retribuit anual cu aproape 200.000 de lei (valoarea de atunci a banilor era cu totul alta decât cea din prezent).
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
CITIȚI ȘI: