A început ping-pong-ul pasării responsabilităților după ce presa a descoperit, într-un proiect de lege aflat pe masa Senatului, o prevedere scandaloasă și neconstituțională, prin care autoritățile statului primesc permisiunea de a intercepta, fără hotărâre judecătorească, mesajele private pe care oamenii și le trimit pe WhatsApp, Facebook, Telegram, Skype etc. Fostul premier Florin Cîțu a afirmat joi că nu știe cine a introdus prevederea și nici când, dar spune că ar veni de la Ministerul Transporturilor. Cătălin Drulă, fostul ministru USR al Transporturilor, a replicat imediat.
Drulă afirmă, într-un comunicat de presă dat de USR, că se știe precis cine și când a strecurat paragraful: „Afirmațiile fostului premier Cîțu sunt mincinoase, așa cum ne-a obișnuit. Ministerul Transporturilor și Infrastructurii în mandatul lui Cătălin Drulă nu are nicio legătură cu vreo paternitate asupra articolului de lege care a suscitat dezbatere în spațiul public. De altfel, în dosarul acestui proiect, care se poate consulta la adresa https://tiny.cc/CodulComunicatiilor, se poate vedea în expunerea de motive că inițiatorii proiectului de lege sunt ministrul interimar al Comunicațiilor, Barna Tanczos, și președintele ANCOM, Vlad Ștefan Stoica, iar avizatori membrii Guvernului Cîțu, după ieșirea USR de la guvernare“.
Proiectul de lege prezentat publicului și instituțiilor din circuitul de avizare nu conținea articolul 10.2. A apărut brusc, peste noapte, chiar înainte să fie adoptat de Guvern
Cel care s-a sesizat cu apariția prevederii în proiectul de lege a fost Bogdan Manolea, deținătorul site-ului www.legi-internet.ro. Acesta a semnalat pe site-ul Asociației pentru Tehnologie și Internet că noul paragraf lărgește nejustificat aria interceptării comunicațiilor electronice, dând autorităților inclusiv accesul la date de trafic, date de conținut și, mai ales, la „conținutul comunicațiilor criptate tranzitate” – adică, mai pe scurt, ce discută oamenii între ei în privat, pe aplicații securizate precum WhatsApp, de exemplu.
Ceea ce este cu adevărat scandalos este modul în care a fost introdusă această prevedere. Proiectul noii legi conține 299 de pagini (!) și este inițiat pentru a pune în aplicare o directivă a UE – care însă n-are nicio legătură cu articolul strecurat pe furiș în text.
În forma inițială, legea nu conținea nicio prevedere privind interceptarea mesajelor dintre oameni. Nici când a fost pus în dezbaterea publică textul nu avea articolul buclucaș. Nici în circuitul avizator al forurilor competente nu exista paragraful.
Acesta a apărut brusc în forma ajunsă pe masa Guvernului Cîțu, care l-a adoptat și trimis către Parlament cu câteva zile înainte să fie schimbat din funcție.
Articolul 10.2 se numește „Schimbări legislative relevante pentru domeniul securității naționale” și n-are efectiv nicio legătură cu subiectul restului legii.
Articolul 10.2, apărut peste noapte și neasumat de nimeni, are următorul conținut
„(1) Furnizorii de servicii de găzduire electronică cu resurse IP şi furnizorii de servicii de comunicaţii interpersonale care nu se bazează pe numere au obligaţia să sprijine organele de aplicare a legii şi organele cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale, în limitele competenţelor acestora, pentru punerea în executare a metodelor de supraveghere tehnică ori a actelor de autorizare dispuse în conformitate cu dispoziţiile Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Legii nr. 51/1991 privind securitatea naţională, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, respectiv:
a) să permită interceptarea legală a comunicaţiilor, inclusiv să suporte costurile aferente;
b) să acorde accesul la conţinutul comunicaţiilor criptate tranzitate în reţelele proprii;
c) să furnizeze informaţiile reţinute sau stocate referitoare la date de trafic, date de identificare a abonaţilor sau clienţilor, modalităţi de plată şi istoricul accesărilor cu momentele de timp aferente;
d) să permită, în cazul furnizorilor de servicii de găzduire electronică cu resurse IP, accesul la propriile sisteme informatice, în vederea copierii sau extragerii datelor existente.
(2) Obligaţiile prevăzute la alin. (1) lit. a) – c) se aplică în mod corespunzător şi furnizorilor de reţele sau servicii de comunicaţii electronice“.
Senatul este forul decizional în acest caz, după legea a trecut deja de Camera Deputaților. Dacă legea este adoptată în acestă formulă, serviciile secrete și nu numai vor putea accesa corespondența intimă a românilor fără să mai aibă nevoie de aprobarea vreunui judecător.