ziaristii.com

Etichetă: infrastructura

  • Investițiile în infrastructură devin “prioritatea numărul 1” pentru România. Florin Cîțu: „Lucrările la autostrada Sibiu – Brașov încep în 2020”

    Investițiile masive în infrastructura României vor înlocui pomenile electorale. Florin Cîțu, ministrul Finanțelor, a anunțat luni seara, la Digi24, că Guvernul pregătește pentru a doua jumătate a anului 2020 un program de investiții, iar ministerul Transporturilor va primi o sumă-record la rectificarea bugetară.

    Banii vor fi direcționați către autostrăzi și reabilitarea căilor ferate. Deja, spune Cîțu, în primele 5 luni ale acestui an s-a alocat cea mai mare sumă de bani din ultimii 10 ani pentru investițiile în infrastructură: 13,1 miliarde de lei.

    Printre altele, s-au semnat deja mai multe contracte pentru începerea construcției unor autostrăzi. “Trebuie să începem autostrăzile anul acesta. Lucrul la autostrada Sibiu – Brașov începe în 2020. Banii vor veni din fonduri europene, dar și din alte surse externe de finanțare”, a descris succint Cîțu ce urmează după 1 iulie.

    “În primele 5 luni am alocat pentru investiții cea mai mare sumă din ultimii 10 ani: 13,1 miliarde de lei”

    Ministrul Finanțelor spune că acesta a fost “secretul” evitării unei prăbușiri a României, așa cum “profețea” cu speranță PSD: „Noi, când am venit, am schimbat şi paradigma de guvernare. Am spus că vom aloca mai mulţi bani pentru investiţii. O mare parte din succesul din primele cinci luni se datorează – în condiţiile date este un succes! Uitaţi-vă în ce condiţii sunt alte ţări! Vă spun, relativ la ce ni se spunea că va fi în România. Cum este România astăzi relativ la ce ne spuneau şi instituţii internaţionale şi economişti din bănci private şi mai ales social-democraţii (n.r. – PSD a afirmat că deficitul bugetar va ajunge la 9%)? Relativ la ce ne spuneau că se întâmplă cu economia, este un succes astăzi. Şi vă spun de ce: în primele cinci luni am alocat pentru investiţii şi am investit cea mai mare sumă de bani din ultimii zece ani: 13,1 miliarde de lei. Deficitul pe care îl avem astăzi vine din faptul că am cheltuit jumătate din bani pentru cheltuieli Covid. De acolo vine acest deficit. Din 3,6% deficitul pe primele cinci luni, jumătate sunt bani pentru Covid”.

    „În SUA se estimează un deficit bugetar de aproape 24% din PIB. În zona euro, deficitul va fi de 13%. În România – de 6,7%”

    Prevăzută încă din martie de analiștii financiari, criza economică afectează grav întreaga lume. România a scăpat, până acum, cu pierderi mai mici decât alte zone. Florin Cîțu: „Noi ne uităm la noi, dar lucrurile sunt dificile pentru toate economiile. În SUA se estimează un deficit bugetar de aproape 24% din PIB, în acest an, ca să înţelegeţi dimensiunea crizei. În Europa, zona euro, va fi în jur de 13%, iar în România de 6,7% din PIB. În acest moment şi lucrurile arată ok. Am reuşit, prin măsurile pe care le-am luat, să avem primul trimestru de creştere economică, deci 2,4% din PIB, ceea ce a fost, după Irlanda, cea mai mare creştere economică din Uniunea Europeană. PIB-ul la 6 luni: avem trimestrul 2 care este afectat negativ, şi aici vom avea o contracţie a economiei într-un scenariu care merge pentru final de an spre minus 2,2% din PIB pentru tot anul”.

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

  • Cum ne “sclavagește” UE: cu cele 33 de miliarde de euro primite ajutor, putem construi autostrăzi, spitale, digitaliza învățământul și administrația. “Aproape orice avem nevoie”

    Cei 33 de miliarde de euro pe care România îi va primi de la Uniunea Europeană în cadrul planului de redresare economică după criza Covid-19 vor putea fi folosiți “aproape la orice avem nevoie”, conform Adinei Vălean, comisarul european pentru Transporturi.

    Românca din guvernul european a făcut declarația într-un interviu acordat Hotnews.ro și a explicat că e vorba de bani destinați investițiilor și reformelor. Miercuri, 27 mai, liderii Uniunii Europene au anunțat un plan istoric, de dimensiuni colosale, destinat țărilor membre, pentru ca acestea să treacă rapid peste criza economică generată de epidemia de Covid-19. În esență, e vorba de 750 de miliarde de euro, parte ajutoare, parte împrumuturi în condiții extraordinare, puse la dispoziția statelor din UE.

    Incredibila șansă a României: 33 de miliarde de euro ca să construim, pe repede înainte, autostrăzi, spitale, școli, să digitalizăm învățământul și administrația

    Țara noastră va beneficia de a șasea cea mai mare sumă dintre țările Uniunii Europene, bugetul total fiind de 750 de miliarde de euro. Dintre țările din Est, foste comuniste, suntem pe locul doi la alocări, după Polonia, care va primi 64,5 miliarde de euro.

    Suma oficială este de 31,2 miliarde de euro (la această sumă se va raporta și Adina Vălean în interviu). Dar banii sunt calculați la cursul din 2018, astfel că, după ajustarea sumei cu inflația, suma urcă la 33 de miliarde. Dintre aceștia, 19,6 miliarde de euro la cursul din 2018 (circa 21 de miliarde acum) vor fi nerambursabile – practic, subvenții. Adina Vălean spune pentru Hotnews.ro că  România le poate folosi la “aproape orice are nevoie să facă, de aceea am spus că e o imensă oportunitate pentru noi. Cele 19,6 miliarde sunt împărțite în mai multe programe. De pildă, avem 13,5 miliarde nerambursabile numai ca parte a Mecanismului pentru Redresare și Reziliență, care pot fi cheltuiți în următorii 4 ani“.

    Adina Vălean: “Accesarea banilor e simplă și rapidă. Avem multe recomandări: sănătate, educație, infrastructură, reformă administrativă, mediu”

    Când este explicată cum trebuie, această finanțare pare, realmente, un bulgăre de aur picat din cer.

    Nu ne mai rămâne decât să trecem la treabă. Cu aceste investiții, România poate recupera masiv, în doar câțiva ani, decalajele de dezvoltare care o despart de Vest.

    Adina Vălean: “Accesarea banilor e simplă și rapidă și se bazează pe recomandările primite în raportul de țară din Semestrul European. Partea bună e că avem multe recomandări, din cele mai diferite domenii – sănătate, educație, infrastructură, reformă administrativă, mediu, sprijin pentru companiile private și nu numai. Deci avem multe de făcut și avem și bani să facem asta. Să vă dau niște exemple. România poate decide să direcționeze un număr de miliarde din aceste 13,5 către proiectele de autostrăzi fără finanțare asigurată, către noi spitale sau dotarea acestora, către educație – construirea de școli, dar și digitalizarea sistemului de educație. De asemenea, poate investi în digitalizarea serviciilor administrative, dar și în lucruri încă urgente pentru noi – rețelele de apă și canal, extinderea rețelelor de gaz“.

    Autostrada Comarnic – Brașov, “străpungerea” Carpaților pe care o așteptăm de 100 de ani, se poate face acum gratis, cu banii UE

     Comisarul UE pentru Transporturi a dat exemplul concret al autostrăzii Comarnic – Brașov, “străpungerea” între Țara Românească și Transilvania pe care în 100 de ani, cât a trecut de la Marea Unire, n-am fost încă în stare s-o facem. Acum, cu banii veniți gratis de la UE, nu mai rămâne decât ca politicienii să vrea acest lucru.

    Comisia Europeană ne pune la dispoziție și o linie uriașă de credit: diferența de la 19,6 la 31,2 miliarde, adică 11,6 miliarde de euro (cursul 2018). România îi va putea accesa în condiții foarte avantajoase, pentru a finanța aproape orice program sau investiție.

    Oficialul european a atras însă atenția, în mod discret, că nu trebuie să-și imagineze cineva că acești bani ar putea fi folosiți de cineva – așa cum a făcut PSD cu creșterea economică din perioada 2017-2019 – ca să-i fure sau să-i pompeze în salariile unui aparat bugetar enorm sau în pensii, în scopuri electorale.

    Banii UE sunt pentru ca țara să intre, în sfârșit, în Secolul XXI ca dezvoltare, pentru a transforma România într-un stat unde nivelul de trai și de civilizație poate fi comparat cu cel din Occident.

    „E un plan bun, care grăbește procesul de ieșire din criză, dar care și duce la limitarea diferențelor dintre statele membre“

    Adina Vălean: „Avem de-a face cu o schimbare profundă a modului în care ne-am obișnuit să gândim bugetul Uniunii Europene. Acum nu vorbim numai despre un buget mai mare, pe baza contribuțiilor statelor membre, ci de un împrumut, pe care îl angajează Comisia în numele Uniunii. Sunt 750 de miliarde de euro, puse într-un fond de redresare economică, numit Next Generation EU. 750 de miliarde de euro, bani dați repede, ca granturi și împrumuturi, care ne vor scoate din criză“.

    Iar asta nu e tot: „La toată această sumă se adaugă mărirea de 11,5 miliarde a planului financiar multianual actual, 2014-2020. Totodată și următorul plan financiar multianual, 2021-2027, va fi mărit, ajungând la 1,1 trilioane. E un plan bun, care grăbește procesul de ieșire din criză, dar care și duce la limitarea diferențelor dintre statele membre. E un plan bun pe termen scurt, dar și pe termen lung, care ia în calcul lecțiile pe care le-am învățat în criză, tocmai pentru prevenirea unor asemenea situații în viitor“.

  • Chiar începe modernizarea? Iohannis: “Relansarea economică se va face cu investiţii masive în infrastructura de transport, energetică şi sanitară“

    Klaus Iohannis, președintele României, a anunțat marți, într-o intervenție televizată, că relansarea economică după criza Covid-19 se va face prin investiții în mari proiecte de infrastructură.

    Ar fi o schimbare majoră de strategie după ce, începând cu 2017, România și-a cheltuit toată creșterea economică, plus miliarde de euro din împrumuturi, pentru a mări veniturile unui aparat bugetar care s-a și mărit cu zeci de mii de noi posturi create pentru rude, prieteni, fideli, cunoștințe și membri de partid din PSD și ALDE.

    “Investiția” în birocrație: ar fi nevoie de 600.000 de funcționari, dar România are 1,25 milioane. Acum se promite o relansare economică prin finanțarea proiectelor de infrastructură

    România consumă azi 42% din toți banii de care dispune pentru a plăti salariile bugetarilor.

    În 1989, când țara avea 23 de milioane de locuitori și o eventuală tehnologizare și informatizare era posibilă doar în filmele SF, existau 800.000 de bugetari. La începutul lui 2020, când România mai are doar aproximativ 19 milioane de locuitori și eficientizarea aparatului birocratic ar fi extrem de simplă prin informatizare, numărul bugetarilor a crescut la 1,25 milioane.

    Specialiștii spun că n-ar fi nevoie de mai mult de 600.000.

    Diferența până la 1,25 milioane este factura pe care o plătim politizării, corupției și incompetenței promovate zeci de ani de guvernele post-decembriste.
    În mai multe rânduri, de-a lungul ultimilor ani, economiștii au oferit și o soluție: “vărsarea” surplusului din aparatul bugetar în piața muncii printr-o reformă inteligentă. Așa s-ar putea acoperi și o parte din deficitul de forță de muncă existent acum pe piață. Soluția a fost aplicată deja cu mare succes de alte state estice, precum Polonia, Cehia și Letonia.

    Reforma PSD: șoferi cu salariu de 4.000 de lei la primării de comune. Bugetarii câștigă, în medie, cu 165% mai mult decât angajații din mediul privat

    Politica dusă de PSD începând din 2017 a fost de populare masivă a tuturor instituțiilor cu fideli, pe de o parte, și de creștere accelerată a veniturilor pentru angajații de la stat, cu scopul de a-i fideliza și de a-i reduce la tăcere în timp ce modifică legislația anticorupție.

    Așa s-a ajuns ca femei de serviciu și șoferi în primăriile unor comune să aibă și 4.000 de lei salariu, iar “șefi de direcții” din sate cu câteva sute de locuitori să primească 6.000 de lei pe lună. Veniturile “la stat” au ajuns cu 165% mai mari decât cele din sectorul privat.

    Creșterile de salarii au depășit cu mult capacitatea de plată a statului, fiind nevoie de împrumuturi. Pentru că toate resursele s-au dus în veniturile bugetarilor, PSD a sacrificat nu doar investițiile în noi proiecte de infrastructură, dar și operațiunile de menținere a celei existente.

    În 3 ani nu s-a făcut nicio autostradă, niciun pod, niciun aeroport, nicio cale ferată și niciun spital. Nu s-au construit școli, grădinițe și creșe noi.

    Iohannis: „Relansarea economică se va sprijini pe investiţii în mari proiecte de infrastructură“

    Iohannis promite acum că lucrurile se vor schimba: „Relansarea economică se va sprijini pe investiţii în mari proiecte de infrastructură. Viziunea pentru dezvoltarea României în următorii ani se va fonda pe inovare, competitivitate şi investiţii masive în infrastructura de transport, energetică, dar şi sanitară”. Șeful statului a cerut oamenilor de afaceri să se implice: „Solicit sprijinul mediului de afaceri şi al forţelor politice competente ca să oferim încredere angajaţilor şi întreprinzătorilor”.

    În condițiile în care cheltuielile bugetare sunt caracterizate de specialiști ca fiind periculos de rigide, deoarece proporția alocată pensiilor și salariilor este foarte mare și nu poate fi modificată, Iohannis spune că soluția o reprezintă modernizarea țării cu banii Uniunii Europene: „Din păcate, avem o notă de plată lăsată de guvernele precedente care ne limitează mult spaţiul de intervenţie. De aceea, ne concentrăm eforturile pentru a putea accesa toate formele de finanţare disponibile, inclusiv noile instrumente la care lucrează Comisia Europeană”.

    Trebuie menționat însă că președintele Iohannis se află, de o bună bucată de vreme, într-o campanie electorală nedeclarată pentru PNL, înaintea alegerilor locale și parlamentare. Deocamdată, nu se știe când vor avea loc acestea, din cauza epidemiei de coronavirus. Discursul poate fi unul adresat electoratului de dreapta, care așteaptă această renovare a țării. Însă astfel de promisiuni s-au mai făcut inclusiv de PSD, în 2016, și realitatea a fost cu totul alta.

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

    CITIȚI ȘI:

    * Amenzi între 500 și 2.500 de lei pentru cei care nu poartă mască în spații publice închise. Zona metropolitană se întinde până la 30 km de oraș, plus întregul județ Ilfov