Fostul prim-ministru Iurie Leancă și alți 7 foști demnitari sau funcţionari publici din Republica Moldova au fost inculpaţi în dosarul concesionării Aeroportului Internaţional Chişinău către gruparea rusofilului Ilan Șor, în 2013. Guvernul Maiei Sandu a recuperat anul trecut aeroportul, în instanță, întrucât Șor îl luase ilegal.
Maia Sandu i-a învins pe ruși cu armele lor: ca să poată prelua Aeroportul Chișinău, a declarat stare de urgență în Republica Moldova pe 24 februarie 2022, ca urmare a invaziei ruse în Ucraina!
Şefa Procuraturii Anticorupţie din Republica Moldova, Veronica Dragalin, a anunţat marţi că prejudiciul cauzat statului în cazul concesionării ilegale a Aeroportului Chișinău este de peste 392 de milioane de lei moldovenești (aproximativ 20 de milioane de euro). Gruparea Șor l-a folosit ilegal timp de 9 ani.
Procuratura susţine, într-un comunicat, că cei 8 învinuiţi, printre care fostul prim-ministru Iurie Leancă (59 de ani), au concesionat în 2013 Aeroportul Internaţional Chişinău în interesul unei „grupări criminale” / „organizaţii criminale”, în urma unui „concurs trucat”.
Printre cei 8 inculpați se numără:
- Iurie Leancă, fost prim-ministru;
- Valeriu Lazăr, fost ministru al Economiei;
- Tudor Copaci, fost şef al Agenţiei Proprietăţii Publice (APP);
- Petru Jardan, fost director al Aeroportului Chișinău.
Leancă i-a dat lui Șor aeroportul pe 49 de ani, Maia Sandu l-a recuperat prin instituirea stării de urgență la invadarea Ucrainei de către ruși
Concesiunea din 2013 a acordat controlul asupra Aeroportului Internaţional Chişinău pentru un termen de 49 de ani companiei Avia Invest, asociată cu politicianul şi omul de afaceri Ilan Șor, care a fugit din Moldova în 2019, după alegerea preşedintei pro-occidentale Maia Sandu, scrie Reuters.
Conform Moldpres, în acest dosar au fost audiaţi 20 de martori şi au fost examinate mai multe documente, printre care: rulaje din bănci din Republica Moldova şi din străinătate; documente obţinute din e-mail-urile persoanelor vizate; documente obţinute prin comisii rogatorii din alte ţări; expertiza financiară a situaţiei economice a aeroportului.
Guvernul de la Chişinău a recuperat în instanţă Aeroportul Internaţional Chişinău de la compania Avia Invest în noiembrie 2022.
Aeroportul Internaţional Chişinău este obiectiv strategic din punct de vedere militar. Inclusiv din acest motiv, el nu putea fi concesionat.
Ca să poată controla acest obiectiv strategic aflat în 2022 la discreţia oligarhului fugar pro-rus Ilan Şor, pe 24 februarie 2022 (ziua invaziei Rusiei asupra Ucrainei), autorităţile de la Chişinău au instituit stare de urgenţă şi, prin Comisia pentru Situaţii Excepţionale, au numit un administrator special la Avia Invest (administratorul pus de Şor, Boris Salov, fiind suspendat).
Învinuiţii în dosarul concesionării Aeroportului Internaţional Chişinău riscă închisoare de la 4 la 8 ani, cu privarea dreptului de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 10 la 15 ani.
Procuratura Anticorupţie şi Agenţia de Recuperare a Bunurilor Infracţionale au aplicat sechestru asupra bunurilor şi capitalului social al Avia Invest, fosta companie concesionară al Aeroportului Internaţional Chişinău, precum şi asupra bunurilor inculpaţilor, inclusiv de peste hotare, în valoare totală de circa 189 de milioane de lei moldovenești.
Persoanele vizate în dosar nu şi-au recunoscut vina.
Istoria unui jaf uriaș
Pe 28 iunie 2012, a fost format un grup de lucru pentru elaborarea studiului de fezabilitate în vederea creării condițiilor necesare pentru concesionarea activelor întreprinderii de stat Aeroportul Internațional Chișinău (ÎS AIC). A coordonat procesul directorul Agenției Proprietății Publice, Tudor Copaci, care era în subordinea ministrului de atunci al Economiei, Valeriu Lazăr. „Acțiunile demnitarilor implicați au fost din start viciate. În cadrul urmăririi penale s-a constatat că ședințele grupului de lucru fizic nu au avut loc, iar procesele verbale întocmite în acest sens au fost falsificate”, susține Veronica Dragalin.
În februarie 2013 a fost efectuat un studiu de fezabilitate a aeroportului. „În acest studiu au fost introduse date eronate. Mai exact, au fost diminuate veniturile ÎS AIC din perioada 2008-2012. Studiul nu oferea suficiente argumente economice care să confirme necesitatea concesionării AIC”, susține șefa Procuraturii Anticorupție.
Pe 31 mai 2013, Iurie Leancă a devenit prim-ministru al Republicii Moldova, iar pe 14 iunie 2013, prin ordinul semnat de ministrul Economiei, Valeriu Lazăr, a fost instituită comisia de concurs pentru selectarea concesionarului activelor ÎS AIC, din care făceau parte aceiași oameni care au participat la elaborarea studiului de fezabilitate. „Pentru a ascunde ilegalitățile comise și a camufla acțiunile ilegale comise în detrimentul statului, au decis desfășurarea unui concurs închis. Comisia a trucat concursul, astfel încât să câștige compania Avia Invest – o companie afiliată grupului criminal condus de Ilan Șor”, a spus marți Veronica Dragalin.
Pe 19 iunie 2013, a fost demarată procedura de organizare a concursului. „Comisia a înscenat trimiterea ofertelor și a caietului de sarcini cu privire la concesionare către companii ce gestionau aeroporturi în Paris, Houston (SUA), Viena și Londra, creând aparența unei concurențe loiale. Dar probele administrate în cadrul urmăririi penale au demonstrat că unele scrisori expediate către aceste companii din străinătate nici nu au ajuns la destinație”, susține Dragalin.
Așa că au fost recepționate doar două oferte de la două companii conectate la Rusia, iar câștigătoare a fost desemnată compania lui Ilan Șor, Avia Invest.
Această companie a fost înregistrată pe 2 august 2013 – cu câteva săptămâni înainte de semnarea contractului de concesiune (30 august 2013). „După semnarea contractului, prim-ministrul Leancă și ministrul Economiei, Valeriu Lazăr, au avut un rol decisiv în elaborarea proiectelor hotărârilor de guvern din toamna anului 2013 (nr. 715 din 12.09.2013 și nr. 780 din 04.10.2013) ce vizau concesionarea Aeroportului. Asta s-a întâmplat în pofida încercărilor Curții Constituționale de a bloca, prin hotărâri, această procedură”, a menționat șefa Procuraturii Anticrupție.
Mega-șpagă: Șor a plătit 40.000 de dolari pentru studiile fiului lui Leancă în Mrea Britanie! Plus avioane private pentru familia Leancă
Urmărirea penală a demonstrat că persoanele inculpate au obținut inclusiv beneficii personale de la Ilan Șor.
Veronica Dragalin: „Probele demonstrează că Iurie Leancă a acceptat peste 40.000 de dolari în două tranșe de la Ilan Șor, prin companiile afiliate, pentru studiile fiului său în Marea Britanie. În plus, Iurie Leancă a zburat de mai multe ori, împreună cu familia, în avioane private împreună cu Ilan Șor (25.000 de euro un zbor – achitat dintr-un cont bancar din Letonia). Leancă a acceptat astfel de beneficii – a acceptat folosirea mașinilor de lux, care îi aparțineau lui Ilan Șor, a acceptat aceste beneficii de la Șor înainte de a lua decizia în calitate de prim-ministru în favoarea companiei Avia-Invest”.
Întrebat despre tranzacția cu aeroportul în octombrie 2016, în cadrul unei emisiuni televizate, Iurie Leancă a spus: „Nu sunt convins că decizia cu aeroportul a fost cea mai inteligentă decizie a mea. Îmi asum această responsabilitate”.
Leancă a evitat să spună însă dacă a exercitat cineva presiuni asupra sa în legătură cu acest subiect.
Ponta a încercat să-l facă europarlamentar și senator
Iurie Leancă (59 de ani) a îndeplinit din partea Partidului Liberal Democrat din Republica Moldova (PLDM) mai multe funcţii politice de vârf, culminând cu cele de vicepremier şi ministru de Externe (2009-2013) şi premier (2013-2015).
Ulterior, după ieşirea din PLDM, Leancă şi-a creat un proiect politic nou, care n-a avut însă niciun succes.
Iurie Leancă a avut o strânsă prietenie cu Victor Ponta, atât pe vremea când cei doi au fost prim-miniștri în România (2012-2015), respectiv Republica Moldova (2013-2015), cât și ulterior.
La alegerile prezidențiale din 2014, din România, Iurie Leancă a făcut parte din galeria susținătorilor lui Victor Ponta, inclusiv la dezbaterea finală cu contracandidatul Klaus Iohannis.
În 2019, când doar Iurie Leancă mai deținea o funcție de demnitar – ministrul Integrării în Guvernul de la Chișinău –, Victor Ponta l-a inclus pe lista de candidați la alegerile europarlamentare, pe lista noului său partid, Pro România. Leancă a fost pus pe poziția a 4-a, după Victor Ponta, Corina Crețu și Mihai Tudose. Pro România a obținut două mandate de europarlamentar, care, după retragerea lui Ponta, le-au revenit Corinei Crețu și lui Mihai Tudose. Leancă – dovedit acum că făcea jocul rușilor în probleme strategice precum Aeroportul Chișinău – a fost aproape de a ajunge în Parlamentul de la Bruxelles, pe mâna lui Victor Ponta, la rândul său aflat în relații dubioase cu Rusia regimului Putin.
Iurie Leancă a fost pus de Ponta și pe lista de candidați pentru Senatul României, la alegerile parlamentare din 2020. Dar Pro România n-a făcut pragul de 5%, așa că Leancă n-a ajuns nici în Parlamentul de la București.
