China a zdrobit cu brutalitate opoziția locuitorilor din Hong Kong, punând jugul comunist pe provincia care avea statut autonom, iar în acest moment manifestațiile de protest nu mai sunt posibile. Mii de oameni au fost arestați, liderii protestelor condamnați, alegerile parlamentare au fost “amânate” un an, iar poliția secretă este omniprezentă.
Jimmy Lai, magnat media din Hong Kong, a fost vineri condamnat de un tribunal chinez la o nouă pedeapsă cu închisoare. A fost găsit vinat de a fi participat, în 2019, la o manifestație în favoarea drepturilor democratice chiar în ziua în care China continentală sărbătorea cu fast 70 de ani de la instaurarea comunismului, informează BBC.
Magnatul Jimmy Lai, deja aflat la închisoare, a primit o nouă condamnare pentru vina de a fi participat la demonstrații pentru democrație în ziua în care China sărbătorea 70 de ani de comunism
Omul de afaceri este deja în închisoare, condamnat pentru participarea la alte manifestații. Acum a primit o nouă pedeapsă la 14 luni de detenție. Jimmy Lai și-a recunoscut “vina”.
Acesta nu e singura personalitate din Hong Kong aruncată după gratii sub acuzația că a protestat pentru democrație. Alți 7 lideri ai protestelor care au zguduit Hong Kong în 2019-2020 înfundă acum pușcăriile chinezești.
Beijingul s-a alarmat când a văzut că opoziția democratică a câștigat clar alegerile locale din noiembrie 2019. Mișcarea de protest, care scotea zilnic în stradă sute de mii de oameni, a fost atacată din mai multe direcții și, sub efectul cumulat al măsurilor opresive, a început să se estompeze.
China și-a încălcat brutal angajamentele internaționale. Promisese, când a primit înapoi Hong Kong de la Marea Britanie, că va aplica principiul „o țară, două sisteme”
Liderii democratici au fost unul câte unul arestați, oamenii care ieșeau în stradă primeau mesaje amenințătoare pe telefoanele mobile, “știm că sunteți în piață, întoarceți-vă acasă”, forțele de ordine interveneau tot mai violent. Apoi, la începutul lui 2020, sub pretextul pandemiei, regimul a interzis adunările publice. Tot pandemia a constituit ocazia ideală de a “amâna” alegerile pentru parlamentul din Hong Kong, guvernul de la Beijing știind clar că acestea ar fi câștigate zdrobitor de mișcarea democratică.
Noua lege a securității naționale, adoptată anul trecut de China, prevede pedepse foarte aspre pentru cei care sfidează regimul comunist inclusiv în Hong Kong.
Fosta colonie britanică avea până acum un statut diferit. Conform angajamentelor internaționale luate de China comunistă atunci când a obținut de la Marea Britanie returnarea insulei, Hong Kong urma să-și păstreze instituțiile democratice și autonomia, conceptul fiind “o țară, două sisteme”.
Transferul de putere s-a făcut în 1997 și, în parte, China și-a respectat angajamentul internațional până în 2019. După acest moment, dictatorul Xi Jinping a decis că e prea periculos să mai tolereze în interiorul Chinei o zonă unde Partidul să nu aibă control total asupra locuitorilor.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Speranțele lui Liviu Dragnea au fost spulberate de Tribunalul București: magistrații au hotărât ca fostul lider al PSD să rămână în închisoare. Tribunalul București i-a respins joi lui Dragnea cererea de eliberare condiționată, confirmând decizia Judecătoriei Sectorului 5, de la sfârșitul lunii aprilie.
Decizia este definitivă și vine la exact doi ani de la încercerarea lui Dragnea, condamnat pe 27 mai 2019 la 3 ani și jumătate de închisoare.
Dragnea nu are voie să facă o nouă cerere de eliberare condiționată înainte de 27 august 2021 (peste 3 luni).
Judecătorii Tribunalului București au apreciat ca „nefondată” contestația depusă de avocații lui Liviu Dragnea la hotărârea Judecătoriei Sectorului 5, care, la rândul ei, a respins, în urmă cu aproape o lună, cererea de eliberare condiționată a fostului lider PSD ca fiind „neîntemeiată”.
Tribunalul București a mai decis, azi, că o nouă propunere sau cerere de eliberare condiționată va putea fi reînnoită după 27 august 2021.
Magistrații Tribunalului București amânaseră, miercuri, pentru joi, decizia privind eliberarea condiționată a fostului lider PSD.
La data judecării pe fond, la Judecătoria Sectorului 5, Liviu Dragnea avea de partea sa:
avizul favorabil privind reabilitarea, acordat de Penitenciarul Rahova, unde își ispășește pedeapsa
decizia definitivă a magistraților, care i-au dat dreptate fostului președinte al PSD în dosarul în care a cerut recunoașterea a 49 de zile de muncă în perioadele 2 iulie 2020 – 15 septembrie 2020 şi 16 septembrie 2020 – 28 ianuarie 2021, cât timp dreptul la muncă i-ar fi fost încălcat.
Judecătorii au avut la îndemână, însă, și alte probe, care i-au făcut să ia decizia nefavorabilă fostului lider PSD.
Liviu Dragnea a fost condamnat pe 27 mai 2019, la o zi după ce PSD a fost zdrobit la alegerile europarlamentare. Infracțiunile comise în dosarul angajărilor fictive de la Direcţia de Protecţie a Copilului Teleorman i-au adus 3 ani şi 6 luni de închisoare cu executare.
Dragnea este vizat și de alte dosare grele, unele trimise deja în judecată, altele aflate ăn faza de cercetare penală.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Condamnarea la 6 luni de închisoare cu executare, primită de manelistul Dani Mocanu (28 de ani), nu a fost dată pentru versurile melodiei „Curwa”, ci pentru nerespectarea condițiilor amânării unei pedepse anterioare, dictată în 2017 pentru conducerea unui autoturism cu permisul suspendat.
Perioada de încercare pentru condamnarea din 2017 a fost de doi ani. Dani Mocanu era obligat să nu comită o nouă infracțiune înainte de luna iunie 2019. A comis-o în aprilie 2019, prin lansarea melodiei „Curwa”, care altfel i-ar fi adus doar o amendă penală.
Înainte de Paști, Dani Mocanu a fost condamnat la 6 luni de închisoare cu executare, în urma unui dosar în care este acuzat că a incitat la ură împotriva femeilor, prin versurile din piesa „Curwa”, al cărei videoclip a fost a fost lansat pe YouTube în 2019. Dar condamnarea la închisoare cu executare a venit, de fapt, ca urmare a unui dosar mai vechi.
Avocatul Toni Neacșu, fost membru în CSM, a explicat pe Facebook că, de fapt, pentru versurile piesei incriminate, manelistul „a fost condamnat «doar» la o amendă penală de 15.000 de lei”.
„Dani Mocanu a încălcat condițiile amânării aplicării unei pedepse de 6 luni închisoare la care a fost condamnat definitiv în 2017, pentru conducerea unui autoturism cu permisul suspendat. În termenul de încercare de 2 ani, acesta nu trebuia să mai săvârșească nicio infracțiune, sub sancțiunea executării obligatorii a pedepsei de care fusese scutit”, a explicat Neacșu.
„Exact acest lucru s-a întâmplat, cântărețul a săvârșit o nouă infracțiune, iar judecătorul, indiferent cât de blând dorea să fie pentru noua faptă, era obligat de legea penală să dispună executarea efectivă în penitenciar a celor 6 luni de închisoare anterioare”, a precizat avocatul.
„Ironic este că Dani Mocanu mai avea doar 2 luni din termenul de încercare, astfel încât dacă lansa melodia cu pricina în iunie în loc de aprilie 2019, mergea albit în fața judecătorului”, a mai spus avocatul.
DOCUMENT: Condamnarea din 2017, pentru conducerea unui autoturism cu permisul suspendat
Explicațiile avocatului Toni Neacșu
„Cam toate titlurile din presa noastră spun același lucru – «Dani Mocanu a fost condamnat la 6 luni cu executare pentru versurile unei melodii (Curwa)». Sau, cu vorbele artistului, «6 luni de închisoare pentru o melodie… dar de ce eu din atâția artiști???».
Ei bine, nu este deloc așa, și cu o minimă documentare lucrurile puteau fi lămurite: pentru versurile acestei piese (care, din punct de vedere juridic, constituie infracțiunea de incitare la ură și discriminare – art. 369 Cod Penal, iar din punct de vedere artistic o mizerie, dar desigur în aprecierea mea personală), artistul a fost condamnat «doar» la o amendă penală de 15.000 de lei.
Judecătoria Pitești i-a dat spre executare efectivă în penitenciar pedeapsa de 6 luni închisoare pentru că nu putea să facă altfel.
Dani Mocanu a încălcat condițiile amânării aplicării unei pedepse de 6 luni închisoare la care a fost condamnat definitiv în 2017 (dosar penal nr. 677/28.06.2017 – Curtea de Apel Pitești), pentru conducerea unui autoturism cu permisul suspendat.
În acel dosar, cântărețul și-a recunoscut fapta, astfel încât, deși a fost condamnat la închisoare, instanța a fost blândă și a dispus amânarea aplicării pedepsei (adică neexecutarea ei).
În termenul de încercare de 2 ani, acesta nu trebuia să mai săvârșească nicio infracțiune, sub sancțiunea executării obligatorii a pedepsei de care fusese scutit.
Exact acest lucru s-a întâmplat: cântărețul a săvârșit o nouă infracțiune, iar judecătorul, indiferent cât de blând dorea să fie pentru noua faptă, era obligat de legea penală să dispună executarea efectivă în penitenciar a celor 6 luni de închisoare anterioare.
Ironic este că Dani Mocanu mai avea doar 2 luni din termenul de încercare, astfel încât, dacă lansa melodia cu pricina în iunie în loc de aprilie 2019, mergea albit în fața judecătorului.
Cazul în sine este foarte important, pentru că dosarele pentru infracțiunea de incitare la ură sau discriminare sunt foarte rare în justiția noastră.
Din 2014, când a intrat în vigoare noul Cod Penal, s-au înregistrat doar 4 astfel de dosare, din care în două avem achitări, iar în celelalte două – condamnari cu suspendarea sub supraveghere (adică nu în penitenciar), de 1 an închisoare, respectiv 1 an și 6 luni închisoare. Legea prevede pedeapsa de până la 3 ani sau amenda penală.
P. S. Deși de regulă ascult o cu totul altă muzică (heavy metal), cunosc melodiile lui Dani Mocanu, nu disprețuiesc ipocrit această muzică, iar versurile unora din ele le ascult cu curiozitate inclusiv profesională, măcar să-mi înțeleg mai bine o anumită categorie de clienți.”
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Anarhista Oana Lovin, agitatoare PSD-isto-AUR-istă, pare speriată de perspectiva de a ajunge la închisoare, în urma dosarului penal deschis de Poliția Capitalei pe numele ei și al altei vuvuzele rusofile, Codruța Cerva, pentru violențele din 14 aprilie, din fața Ministerului Sănătății.
“Doamne ferește să ajungi la pușcărie pentru așa ceva!”, a reacționat sparanghelista Oana Lovin la România TV, confundând televiziunea cu videochatul.
“Ți-e teamă să nu fii săltată?”, a fost întrebată Oana Lovin de moderatorul RTV.
”Mi se pare inadmisibil comportamentul Poliției Române, ca eu să aflu din presă că am dosar penal. Amintesc Poliției Române că noi am fost abuzate. Se vede clar că după ce noi l-am alungat de acolo, el a insistat să rămână. Persoana care i-a dat certificat medical a făcut un fals în acte”, s-a smiorcăit videochatista, aruncând acuzații aberante și, evident, neprobate.
Când moderatorul a întrebat-o dacă se teme că va ajunge după gratii, sparanghelista PSD-isto-AUR-istă a holbat ochii: ”Doamne ferește să ajungi la pușcărie pentru așa ceva!”.
Poliția Capitalei a confirmat, la solicitarea Aktual24.ro, că în urma manifestărilor barbare din 14 aprilie, de la intrarea în Ministerul Sănătății, a fost deschis un dosar penal pe numele Codruța Cerva și Oana Lovin, „sub aspectul săvârșirii infracțiunii de lovire sau alte violențe”.
Miercuri, 14 aprilie, în ziua demiterii ministrului Vlad Voiculescu și a secretarului de stat Andreea Moldovan, cele două „cerve” provocatoare au adus ciolane de porc, saci de plastic și alte mizerii la intrarea în Ministerul Sănătății. Un tânăr civilizat, decent, a încercat să strângă gunoaiele și să le ducă la tomberon. Istericele rusofile, mari susținătoare ale PSD și ale AUR, l-au agresat pe tânăr, lovindu-l cu sălbăticie, înjurându-l și amenințându-l. Jandarmii din zonă au intervenit cu întârziere și extrem de clemenți față de infractoare. Clemenți au fost și în amenda aplicată: doar câte 400 de lei pentru fiecare „cervă”.
„La data de 14.04.2021, în jurul orei 13.00, Secția 1 Poliție a fost sesizată prin apel 112 cu privire la faptul că un bărbat a fost agresat de două persoane de sex feminin, fiind călcat pe mână, în proximitatea Ministerului Sănătății. În cauză s-a întocmit un dosar penal sub aspectul săvârșirii infracțiunii de lovire sau alte violențe”, a comunicat Poliția Capitalei.
Închisoare de la 3 luni la 5 ani sau amendă penală
Imaginile filmate în acea zi și dialogul dintre cele două agresoare, oferite ca probe – în prostia lor – chiar de acestea, în live-urile lor pe Facebook, arată trei tipuri de violențe fizice (pe lângă cele verbale) asupra tânărului:
Oana Lovin l-a călcat intenționat pe mână;
Codruța Cerva i-a „tras” un șut în fund, când era aplecat, și a încercat să-i înfigă vârful umbrelei în ochi.
Comunicarea făcută de Poliția Capitalei se referă la articolul 193 din Codul Penal – „Lovirea sau alte violențe”. Acest articol prevede:
(1) Lovirea sau orice acte de violență cauzatoare de suferințe fizice se pedepsesc cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă.
(2) Fapta prin care se produc leziuni traumatice sau este afectată sănătatea unei persoane, a cărei gravitate este evaluată prin zile de îngrijiri medicale de cel mult 90 de zile, se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 5 ani sau cu amendă.
(3) Acțiunea penală se pune în mișcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Omul de afaceri Ioan Niculae (66 de ani) a fost condamnat definitiv, joi, la 5 ani de închisoare. Sentința Curții de Apel București este definitivă, dar încarcerarea nu a putut avea loc în ziua pronunțării, întrucât miliardarul nici nu s-a predat, nici nu a fost găsit de polițiști la somptuosul său domiciliu din Zimnicea, județul Teleorman.
Sentința nu l-a găsit pe Ioan Niculae în România, ci în Italia, la o clinică din Milano. El a declarat că astăzi, vineri, va reveni în țară și se va preda poliției, pentru a merge la închisoare. De văzut însă dacă nu e o nouă înșelătorie, precum cea de săptămâna trecută, când miliardarul nega „fuga” sa în Italia, susținând că se află în România.
Între timp, Poliția Română l-a dat pe Ioan Niculae în urmărire națională și se pregătește să-l dea în urmărire internațională, în caz că nu se va preda astăzi. Magnatul este patronul echipei de fotbal Astra Giurgiu și are o avere estimată între 700 de milioane și un miliard de euro.
Curtea de Apel București l-a condamnat pe Ioan Niculae la 5 ani de închisoare, mărindu-i pedeapsa decisă în 2018 de Tribunalul București, care era de 3 ani și 6 luni.
În plus, instanța i-a interzis lui Ioan Niculae și dreptul de a fi acționar, asociat sau administrator al unei societăţi comerciale, pe o durată de 3 ani după executarea pedepsei principale.
Ioan Niculae a fost găsit vinovat pentru trei capete de acuzare:
cumpărare de influenţă;
instigare la evaziune fiscală;
instigare la spălare de bani.
Potrivit acuzațiilor din dosar, firma Interagro, controlată de omul de afaceri, a încheiat contracte fictive cu o altă societate, pentru a reduce masiv contribuțiile datorate bugetului de stat. Prejudiciul, în acest caz, este de 11.438.169 de lei, reprezentând TVA (6.886.550 de lei) și impozit pe profit (4.551.619 lei).
Ioan Niculae a fost dat în urmărire națională. Poza și datele sale au fost publicate pe site-ul Poliției Române, la „Persoane Urmărite”.
A fost de negăsit la Zimnicea
Polițiștii nu l-au găsit pe Ioan Niculae la reședința sa din Zimnicea, județul Teleorman. Ei l-au căutat aproape o oră, atât prin multele încăperi ale casei-palat, cât și prin alte cotloane ale imensului domeniu de pe malul Dunării.
Domeniul lui Ioan Niculae, de la Zimnicea, de pe malul Dunării
În tot acest timp, Ioan Niculae n-a transmis autorităților în niciun fel – nici personal, nici prin intermediul avocaților – că nu se află în țară.
El a intervenit telefonic abia joi seara, după ora 21.00, în emisiunea lui Mihai Gâdea de la Antena 3. Niculae a spus că se află în Italia, abia externat dintr-o clinică în care se recupera după infectarea cu Covid-19.
Promisiunea de joi seara: „Mă întorc în România și mă predau”
„Sunt în Italia. Până acum câteva ore eram internat la o clinică; trebuia să ies, probabil, duminică. După primirea veștii din România, că am fost condamnat, mi-am făcut externarea și încerc să mă pregătesc să vin în țară.”
„Mâine sunt în România! Nu am găsit niciun avion din zona Milano, va trebuie să mă deplasez, probabil, cât mai departe de Milano ca să pot găsi un avion.”
„Nici nu credeam că se va da o sentință astăzi, având în vedere votul de ieri al CCR-ului, pe o lege de care și eu ar fi trebuit să beneficiez, ca oricare din România. Dar mi-e clar că nu mai pot beneficia. Mă întorc în România și mă predau.”
Marea întrebare: chiar vine?!
Promisiunea lui Ioan Niculae privind revenirea urgentă în țară poate fi privită cu suspiciune. Există câteva elemente care induc mari semne de întrebare.
Zvonul că Ioan Niculae ar fi fugit din țară în apropierea sentinței definitive a apărut în urmă cu trei săptămâni, pe 27 ianuarie, când magnatul a lipsit de la ultimul termen al procesului său de la Curtea de Apel București.
Ulterior, Ioan Niculae a intervenit telefonic la mai multe televiziuni, precizând că se află în țară și că nu are de gând să fugă nicăieri. El nu a spus atunci, însă, că pronunțarea sentinței îl va găsi – ca și acel ultim termen – tot în străinătate.
Un alt motiv de suspiciune îl reprezintă amănuntul că, în intervenția sa de joi seară, de la Antena 3, Ioan Niculae a vorbit despre „dificultatea” de a-și procura bilet de avion pentru a reveni în România. Nu e exclus să invoce acest motiv pentru o eventuală „amânare” a revenirii în țară.
Bănuielile privind fuga lui Ioan Niculae sunt întărite de faptul că magnatul – fost ofițer de Securitate – a ales Italia pentru a se trata post-Covid. Italia este țara cea mai prietenoasă cu infractorii fugari, oferindu-le refugiu unor personaje precum Alina Bica, Dragoș Săvulescu (condamnați definitiv), Mario Iorgulescu (cercetat pentru omor) și, posibil, Prințul Paul (condamnat definitv).
FOTO: Mandatul de urmărire națională
Și-a pus averea la adăpost
După condamnarea din primă instanță, pronunțată în noiembrie 2018 (3 ani și 6 luni de închisoare), Ioan Niculae a avut timp să-și pună averea la adăpost. A trecut 90% din acțiunile Interagro pe numele soției sale, la fel și domeniul de la Zimnicea.
Acest domeniu a fost subevaluat la un milion de lei și vândut soției, pentru ca, mai apoi, să fie ipotecat. Surpriză: banca l-a evaluat la 40 de milioane de lei – de 40 de ori mai mult!
Pe lângă clădirile de locuit, cu multe dormitoare, domeniul cu prinde și o sală de cinema, una de sport, piscină exterioară, piscină interioară, teren de tenis, precum și un spațiu verde amenajat pe aproximativ 26.000 de metri pătrați (2,6 hectare), pe malul stâng al Dunării.
A mai stat după gratii un an și 3 luni
Aceasta este a doua condamnare la închisoare a lui Ioan Niculae, după cea de 2 ani și 6 luni pronunțată în 2015.
Atunci, magnatul a fost găsit vinovat pentru finanțarea ilegală a campaniei prezidențiale a lui Mircea Geoană (PSD). Finanțarea a fost însoțită de o condiţie pusă de Niculae: să poată influenţa decizia alegerii miniştrilor Economiei și a şefilor Romgaz şi Transgaz. Conform procurorilor, ținta miliardarului era să obţină gaze ieftine pentru firmele sale.
Ioan Niculae a stat după gratii un an și 3 luni (aprilie 2015 – iulie 2016), la Penitenciarul Găești (județul Dâmbovița), fiind eliberat condiționat după executarea a jumătate din pedeapsă.
Mecanismul hoției
Conform sentinței definitive de joi, în perioada august 2008 – martie 2009, între S.C. Interagro S.A. și SC Libarom Agri SRL, societate specializată în producție agricolă și tranzacții cu produse agricole, s-a încheiat și derulat un contract fictiv având ca obiect prestarea unor servicii de publicitate.
În baza acestui contract, în contabilitatea firmei Interagro SA ar fi fost înregistrate operațiuni nereale, în baza cărora s-au eludat plățile taxelor și impozitelor către bugetul de stat.
Obiectul contractului a constat în realizarea de materiale promoționale (brelocuri, post-it-uri și standuri) pentru S.C. Interagro S.A.
„Concret, în urma încheierii și derulării contractului respectiv, ca urmare a deciziei inculpatului Ioan Niculae, au fost înregistrate în evidența contabilă cheltuieli deductibile în sumă totală de 36.245.000 lei. În aceeași perioadă, tot inculpatul Ioan Niculae a fost cel care a decis și coordonat realizarea unui circuit de spălare a banilor, prin intermediul unor operațiuni fictive, prin firmele față de care s-a dispus trimiterea în judecată ca persoane juridice”, susțin procurorii.
Circuitul financiar de spălare a banilor proveniți din săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală, inițiat și coordonat de Ioan Niculae, ar fi avut ca urmare prejudicierea bugetului de stat cu suma totală de 11.438.169 de lei, dintre care 6.886.550 de lei TVA și 4.551.619 lei impozit pe profit.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Adrian Mititelu, om de afaceri care este și patronul echipei de fotbal FCU Craiova 1948, din Liga 2, a primit o nouă condamnare: 5 ani cu executare pentru evaziune fiscală în formă continuată.
Mititelu este deja după gratii din noiembrie anul trecut, condamnat înt-o altă speță tot pentru evaziune fiscală, așa că Tribunalul Dolj, care a dat sentința, a contopit pedepsele. Mititelu urmează să execute sentința mai mare – adică aceasta, de 5 ani, deoarece în precedentul dosar primise 3 ani cu executare.
Decizia instanței de la Tribunalul Dolj nu este definitivă și poate fi atacată la Curtea de Apel.
Mititelu fusese trimis în judecată de DIICOT, alături de alte persoane, încă din 2014, sub acuzația de constituire de grup infracțional organizat, evaziune fiscală, spălare de bani și folosire cu rea-credință a bunurilor societății.
Judecătorul l-a achitat pe Mititelu în privința acuzației de constituire a unui grup infracțional organizat, spălare de bani și folosirea bunurilor societății cu rea-credință. Dar l-a obligat să achite prejudiciul de 18.607.330 lei adus statului și a constatat că e vinovat de evaziune fiscală în formă continuată.
Procurorii DIICOT l-au acuzat pe Mititelu că, între 2003 și 2006, s-a organizat cu alte persoane pentru a comite infracțiuni în formă continuată, prin intermediul societăților comerciale din grupurile de firme MAXITEC și Regional Media. Ei treceau prin contabilitate cheltuieli care nu erau reale și operațiuni fictive.
În total, prejudiciul adus de acest grup de persoane statului român a fost calculat la 23.414.211 lei.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Liviu Dragnea începe marți demersurile în justiție pentru a i se revizui pedeapsa de 3 ani și 6 luni de închisoare și, în același timp, de eliberare condiționată din detenție. Fostul lider al PSD ar mai avea de executat 283 de zile până când ar ajunge la 2/3 din pedeapsă, astfel încât să fie propus pentru liberare condiționată. Dar, dacă reușește să obțină revizuirea pedepsei și scăderea acesteia, atunci – automat – va putea ieși mai repede din închisoare.
Un precedent există deja. Cealaltă condamnată în dosarul angajărilor fictive, Floarea Alesu (fostă directoare generală a DGASPC Teleorman, cea care le-a angajat, plătit și ținut fictiv în funcții publice pe secretarele PSD), avea o condamnare de 3 ani, 7 luni și 20 de zile de închisoare, dar a ieșit deja din pușcărie, tot liberată condiționat, pe 7 ianuarie.
Liviu Dragnea se prezintă la Înalta Curte de Casație și Justiție, la primul termen în care cere revizuirea pedepsei, cu motive de optimism. După gratii i s-au pontat zile de lucru timp de aproape un an. Dragnea a câștigat câte o zi de reducere a pedepsei pentru fiecare 3 zile petrecute la lucru în atelierul auto al închisorii. A câștigat, astfel, dintr-un foc câteva luni.
Dacă operațiunea începută marți la Înalta Curte reușește, Dragnea nu va mai ieși din închisoare la toamnă, ci poate chiar peste 2-3 luni, la începutul primăverii.
Codrin Ștefănescu, una dintre puținele slugi rămase fidele stăpânului după ce acesta a intrat la pușcărie, a anunțat clar ce are de gând Liviu Dragnea să facă după ce se va vedea în libertate.
Pe contul său de Facebook, Ștefănescu a scris acum 4 zile: „Au apărut zvonuri privind plecarea noastră la un alt partid! Sunt false! Eu cred in continuare ca ne vom recupera PSD-ul din mâna academistilor SRI! Și cā vom reveni la mesajele publice pe care oamenii le asteaptā de la noi. Cā vom deveni din partid-moluscā și predat noii puteri, din nou partid al oamenilor curajoși! Iar Liviu Dragnea când se va întoarce acasā, in primul rând trebuie sā se ocupe de sānātatea sa! E obligatoriu sā facā asta! Sper cā am lāmurit acum situația!“.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Ioan Munteanu (71 de ani), fost deputat PSD de Neamț timp de 14 ani (2004-2018), a fost condamnat de Tribunalul Bucureşti la 6 ani de închisoare pentru trafic de influenţă şi spălare de bani. El este acuzat de procurorii DNA Ploieşti că a cerut 400.000 de euro de la un om de afaceri pentru a interveni la conducerea Hidroelectrica în vederea deblocării unor plăţi, transmite Agerpres.
Ioan Munteanu și-a făcut fiul secretar de stat, iar spre firma fiicei sale a direcționat o parte din șpagă (50.000 de euro).
Potrivit deciziei instanţei, Ioan Munteanu a primit:
5 ani de închisoare pentru trafic de influenţă
5 ani şi 6 luni de închisoare pentru spălare de bani.
Cele două pedepse au fost contopite, iar judecătorii au adăugat un spor, astfel încât în final fostul deputat are de executat 6 ani de închisoare. Decizia instanţei nu este însă definitivă, putând fi atacată cu apel.
Pe latură civilă, instanţa a dispus confiscarea de la Ioan Munteanu a sumelor de 350.000 de euro şi 261.373 de lei, reprezentând banii traficaţi.
De asemenea, judecătorii au decis menţinerea sechestrului asigurător instituit de DNA Ploieşti asupra sumelor existente în contul deţinut de fostul deputat la o bancă, precum şi anularea unui contract de prestări servicii încheiat între SC Romsys SRL Bucureşti şi SC Suport Media Total SRL Piatra Neamţ.
Avea procent: 5% din banii plătiți de Hidroelectrica
Ioan Munteanu a fost trimis în judecată de DNA Ploieşti în iulie 2017. Dosarul a ajuns la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, întrucât Munteanu era deputat. După ce acesta a demisionat din Parlament, dosarul s-a mutat la Tribunalul Bucureşti, în martie 2018.
Procurorii susţin că, la sfârşitul anului 2009 şi începutul anului 2010, în calitate de deputat şi preşedinte al PSD Neamţ, Ioan Munteanu a pretins de la un om de afaceri (martor în cauză) un procent de 5% din valoarea contractelor încheiate între firma acestuia şi Hidroelectrica – Sucursala Hidrocentrale Bistriţa – Piatra Neamţ, societate comercială cu capital majoritar de stat.
Conform procurorilor, firma omului de afaceri încheiase cu Hidrocentrale Bistriţa trei contracte ce aveau ca obiect furnizarea de sisteme de avertizare-alarmare în caz de accidente la barajele aferente sucursalei.
DNA susţine că, în schimbul influenţei, fostul deputat a cerut 5% din valoarea contractelor, reprezentând 400.000 euro, bani pe care i-a primit în trei tranşe, în perioada 2009-2011.
„În schimbul acestor bani, inculpatul i-a promis martorului că va interveni pe lângă directorii societăţii beneficiare a contractelor, faţă de care a pretins că are influenţă, pentru ca aceştia să facă demersurile necesare deblocării plăţilor restante către firma omului de afaceri. Procentajul respectiv, reprezentând 400.000 euro, a fost primit de inculpatul Munteanu Ioan, în trei tranşe, din care 350.000 euro i-au fost remişi personal. Pentru a disimula adevărata natură a provenienţei ultimei tranşe de 261.373,40 lei (aproximativ 50.000 euro), în luna iulie a anului 2011, între societatea omului de afaceri şi o firmă administrată de o rudă a inculpatului a fost încheiat un contract fictiv de prestări servicii”, arată DNA.
50.000 de euro în firma fiicei
Procurorii spun că Ioan Munteanu a primit în mod direct suma de 350.000 de euro, iar 50.000 de euro au fost viraţi în contul firmei SC Suport Total Media SRL, administrată de fiica sa, având ca justificare un contract fictiv de prestări servicii.
Întâlnirea în cadrul căreia Ioan Munteanu a pretins procentul de 5% a avut loc într-un hotel din Bucureşti, unde erau cazaţi parlamentarii.
Printre martorii audiaţi la proces s-au aflat omul de afaceri Bruno Berdilă (cel care l-a denunţat pe Vasile Blaga la DNA) şi fostul primar al oraşului Piatra Neamţ, Gheorghe Ştefan – „Pinalti”.
În ianuarie 2018, când era liderul grupului PSD din Camera Deputaţilor, Ioan Munteanu a demisionat din funcţia de deputat, invocând probleme de sănătate.
Ioan Munteanu a făcut trafic de influență și pentru parvenirea fiului său, Remus Munteanu. Beizadeaua deputatului PSD a ajuns secretar de stat în Ministerul Tineretului şi Sportului, numit de premierul Viorica Dăncilă în martie 2018. Legătura lui Remus Munteanu cu sportul a fost modesta sa carieră de fotbalist – portar la Ceahlălul Piatra Neamț şi la o măruntă echipă din Paris.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
O nouă condamnare a interlopului Sandu Anghel (55 de ani), cunoscut drept Bercea Mondialu’: 13 ani și 9 luni de închisoare pentru tentativă de asasinare a unui viceprimar al orașului Slatina. În 2014, Bercea Mondialu’ primise 8 ani și 9 luni pentru înjunghierea unui nepot minor al său. La ambele cazuri a fost condamnat și câte-un fiu al său, pentru complicitate la omor.
Curtea de Apel Craiova a decis, miercuri, condamnarea definitivă a lui Bercea Mondialu’ la 13 ani şi 272 de zile de închisoare pentru tentativă de omor, săvârşită în anul 2009 asupra fostului viceprimar al municipiului Slatina, Valeriu Matei. Pe partea penală, instanţa craioveană a menținut decizia instanţei de fond – Tribunalul Olt –, dată anul trecut.
În acelaşi dosar a fost condamnat și Laurenţiu Anghel, unul dintre fiii lui Bercea Mondialu’, la 9 ani şi 6 luni de închisoare. Acesta i-a lovit cu mașina, cu intenția de a-i omorî, atât pe viceprimarul Valeriu Matei, cât și o altă persoană, care-l însoțea pe acesta.
Curtea de Apel Craiova a redus cuantumul daunelor morale pe care Bercea Mondialu’ trebuie să i le plătească lui Valeriu Matei, de la 40.000 de euro la 10.000 de euro.
2014: Condamnat alături de fiul Ambasador. Soția Fănica a luat cu suspendare
În 2014, Bercea Mondialu’ a fost condamnat definitiv la 8 ani şi 9 luni închisoare, pentru că în 2011 și-a înjunghiat un nepot, Ionuţ Anghel (17 ani), poreclit Mercedes.
Alături de Bercea Mondialu’, în acel dosar au mai fost condamnați:
un alt fiu al său, Florin Anghel, zis Ambasador – 7 ani şi 6 luni închisoare, pentru complicitate la tentativă de omor;
soţia lui Bercea Mondialu’, Fănica Anghel – un an de închisoare cu suspendare, pentru mărturie mincinoasă şi instigare la mărturie mincinoasă.
2020: Condamnat alături de fiul Laurențiu
Decizia Curţii de Apel Craiova (a doua instanță): „Respinge, ca nefondate, apelurile declarate de Parchet, inculpatul Anghel Laurenţiu şi partea civilă Matei Valeriu. Admite apelul declarat de inculpatul Anghel Sandu. Desfiinţează, în parte, sentinţa sub aspectul laturii civile. Reduce cuantumul daunelor morale la care a fost obligat inculpatul Anghel Sandu către partea civilă Matei Valeriu, de la 40.000 de euro la 10.000 de euro, sumă ce va fi plătită în lei la cursul valutar al BNR din data plăţii. Menţine celelalte dispoziţii ale sentinţei care nu contravin prezentei decizii. Obligă pe apelantul parte civilă Matei Valeriu la 200 de lei cheltuieli judiciare către stat. Obligă pe apelantul inculpat Anghel Laurenţiu la 800 de lei cheltuieli judiciare către stat. Onorariile avocaţilor desemnaţi din oficiu rămân în sarcina statului”.
În acest dosar, Sandu Anghel şi fiul său, Laurenţiu, au fost trimişi în judecată în anul 2018 de procurorii Parchetului General, pentru tentativă la infracţiunea de omor calificat. Fapta s-a produs pe 22 ianuarie 2009, în Slatina, unde fostul viceprimar al municipiului, Valeriu Matei, a fost lovit de Bercea cu un cuţit, pe fondul unui conflict spontan generat de neînţelegeri asupra unui teren. În acelaşi context, Valeriu Matei şi un bărbat care îl însoţea au fost loviţi de Laurenţiu Anghel cu un autoturism.
În urma altercaţiei, ambele persoane au suferit leziuni traumatice care le-au pus viaţa în pericol, una dintre ele necesitând pentru vindecare 12-13 zile de îngrijiri medicale, iar cealaltă 80-90 de zile.
Sandu Anghel a fost eliberat preventiv din penitenciar în luna februarie 2019. El executa condamnarea de 8 ani şi 9 luni pentru că şi-a înjunghiat un nepot.
Și fiul său Laurenţiu Anghel a mai fost în detenţie, pentru complicitate la tâlhărie.
Cei doi au fost identificaţi de poliţiştii Serviciului de Investigaţii Criminale – Compartimentul Urmăriri, în colaborare cu Poliţia municipiului Drobeta Turnu-Severin
Decizia Tribunalului Olt (prima instanță): „Condamnă pe inculpatul Anghel Sandu, zis Bercea Mondialu, la pedeapsa principală cu închisoarea de 6 (şase) ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de tentativă la omor simplu (fapta săvârşită în data de 22.01.2009, în dauna persoanei vătămate Matei Valeriu). (…) Constată că fapta prezentă, săvârşită în data de 22.01.2009, este concurentă cu faptele pentru care inculpatul Anghel Sandu a fost condamnat prin Sentinţa Penală nr. 209/ 04.04.2017 a Tribunalului Dolj, (…) cu faptele (…) pentru care inculpatul Anghel Sandu a fost condamnat prin Sentinţa penală nr. 29/22.02.2012 a Tribunalului Olt, (…) şi prin Sentinţa penală nr. 83/20.01.2015 a Tribunalului Argeş. (…) În final, inculpatul Anghel Sandu va executa: – pedeapsa principală rezultantă de 13 ani închisoare şi 272 zile închisoare, în regim de detenţie (…), deduce perioada executată cu începere de la 20.02.2011 la 16.05.2014, de la 17.05.2014 la 03.08.2014 şi de la 04.08.2014 la 08.02.2019. (…) Anulează liberarea condiţionată a inculpatului Anghel Sandu, dispusă prin Sentinţa penală nr. 2147/13.12.2018 a Judecătoriei Drobeta Tr. Severin (…) şi dispune executarea pedepsei principale rezultante, cea de 13 ani şi 272 zile închisoare, în regim de detenţie”.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Gheorghe Nichita, fostul primar PSD al Iașiului, a fost condamnat definitiv, miercuri, la 5 ani de închisoare cu executare, pentru că a luat mită 10% dintr-un contract de 70 de milioane de lei. Un mizilic de 7 milioane de lei (peste 1,5 milioane de euro).
Sentința Curții de Apel București este definitivă. În primă instanță, Nichita fusese condamnat la 4 ani de închisoare, dar instanța de apel i-a mai adăugat un an.
În decembrie 2015, procurorii DNA i-au trimis în judecată pe Gheorghe Nechita, pe preşedintele grupului UTI, Tiberiu Urdăreanu, pe vicepreşedintele UTI, Mihail Tănăsescu, și pe directorul companiei Information Business Consulting SRL (IBC), Iulius Gabriel Mardarasevici.
Nechita a fost acuzat de luare de mită, iar Urdăreanu, Tănăsescu și Mardarasevici – de dare de mită.
Fostul primar al Iașiului a fost acuzat că a primit 10% dintr-un contract de aproape 70 de milioane de lei atribuit UTI şi unei alte firme, precum şi reduceri la un hotel de lux din Bucureşti, dar şi cazare-cadou în China.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
