ziaristii.com

Etichetă: ilie bolojan

  • Contrat de oameni grei din PNL, Orban a reușit totuși un scor zdrobitor: 63 de voturi pentru, 2 împotrivă, 5 abțineri

    Ședința de marți noapte a Biroului Politic Național (BPN) al PNL a avut rolul de a valida ista de miniștri propusă de premierul desemnat Florin Cîțu, dar și de a arăta cât de mare este curentul care se ridică împotriva președintelui partidului, Ludovic Orban.

    Lista miniștrilor a fost aprobată cu o largă majoritate, a anunțat Orban la finalul discuțiilor. Potrivit acestuia, s-au înregistrat 63 de voturi ”pentru”, 2 voturi ”împotrivă” și 5 abțineri.

    Potrivit unor surse multiple, cei care n-au aprobat lista de miniștri au fost:

    • Ilie Bolojan, Florin Roman – au votat împotrivă;
    • Emil Boc, Rareș Bogdan, Robert Sighiartău, Cristian Bușoi, Dan Motreanu – s-au abținut.

    Printre cei care au luat distanță de această construcție guvernamentală s-au aflat, așadar, câteva nume grele: Ilie Bolojan (președintele Consiliului Județean Bihor), Emil Boc (primarul orașului Cluj-Napoca), Robert Sighiartău (secretarul general al PNL) și Rareș Bogdan (europarlamentar, prim-vicepreședinte al partidului).

    Cu toate acestea, cursul politic stabilit de președintele Ludovic Orban a fost confirmat cu un scor zdrobitor: 63 de voturi din 70.

    Lista cu miniștrii și programul de guvernare vor fi depuse miercuri dimineață, în jurul orei 8.00, la Parlament, urmând ca tot miercuri să aibă loc audierile în comisiile de specialitate și să fie dat votul de învestitură.

    La începutul ședinței BPN, premierul desemnat Florin Cîțu le-a precizat liderilor PNL că miniștrii pe care-i propune au fost discutați în prealabil cu președintele Klaus Iohannis.

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

    CITIȚI ȘI:

    * Zurbagiii de la AUR au încercat să închidă ședința Camerei Deputaților înainte de alegerea președintelui! Șeful de ședință s-a tot plâns că e obosit. Noaptea a fost salvată de un turc

  • Bolojan a redus 420 de posturi în 10 instituții din Bihor. “Era personal supradimensionat peste tot. Doar cu cele 15 posturi de paznici desființate am făcut economie de 540.000 de lei”

    Ilie Bolojan, noul președinte al Consiliului Județean Bihor, continuă curățenia în instituțiile publice, iar până acum au “căzut” 420 de posturi din organigrame. Fostul primar al Oradei a explicat, la Europa FM, că pretutindeni a găsit scheme de personal supradimensionate, uneori chiar cu număr dublu de angajați față de cel necesar. Pe de altă parte, bugetul public nu suportă acum, în pandemie, asemenea cheltuieli inutile.

    Din cele 420 de posturi care dispar de la 1 ianuarie 2021, 165 erau vacante. Alte 255 vor fi restructurate. S-a intrat cu buldozerul și în “oaze de odihnă” din instituții culturale precum Muzeul Țării Crișurilor, Biblioteca Județeană, Filarmonica, două teatre și două reviste de cultură finanțate de la buget.

    Bolojan spune că a apelat la specialiști care i-au făcut analiza schemei de personal: „Ce-am constatat când am analizat aceste zece instituții: structuri ineficiente, servicii paralele. Prin urmare, din cele cinci posturi de pază vor fi desființate patru posturi, pentru că cei care sunt pompieri și trebuie să patruleze din oră în oră, pot foarte bine să facă acest lucru toată noaptea. Personal supradimensionat la majoritatea instituțiilor. Cum, sigur, eu nu sunt de specialitate, dar oamenii pe care i-am mai întrebat mi-au spus că putem funcționa și cu doi suflători, nu trebuie neapărat să avem patru, iar dacă e un concert mare, aducem, sub formă de contracte de colaborare, toți instrumentiștii din Bihor și se poate ține concertul“.

    Pretutindeni unde a verificat, Bolojan afirmă că a descoperit artificii financiare care încărcau bugetul: „Am constatat cheltuieli nejustificate de tipul cuplării cheltuielilor de personal, care în fapt ocoleau organigramele aprobate de Consiliul Județean. Contracte de colaborare, cu PFA-uri sau SRL-uri, contracte pe drepturi de autor… De ce mai ținem aceste contracte, dacă nu ne permite pandemia să organizăm evenimente? Am dispus ca toate aceste contracte să fie sistate cu data de 1 ianuarie. Când am preluat mandatul am constatat că nu avem bani pentru plata salariilor angajaților Direcției pentru Protecția Copilului. Aveam un deficit de peste 3 milioane de euro, reprezentând salariile pe aproximativ două luni pentru cei 1.200 de angajați de la DGASPC“.

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

  • Căpușare sălbatică PSD-UDMR în Bihor: fabrică făcută cu bani UE care în 2020 a consumat 6.000.000 de lei și a produs electricitate de 56.105 lei!

    Liberalul Ilie Bolojan, fostul primar al Oradei, ajuns de curând șeful Consiliului Județean Bihor, continuă “masacrul” clientelei PSD-UDMR care jefuia județul și sufoca administrația de atâția ani. După ce a înjumătățit numărul angajaților CJ Bihor, Bolojan a dat iama în agențiile-satelit ale Consiliului Județean, niște găuri abisale bugetului local, care nu produceau absolut nimic în afara pierderilor, scrie Ebihoreanul.ro.

    Ilie Bolojan și vicepreședintele CJ Bihor, Călin Gal, responsabil cu Direcția Economică, au prezentat joi, într-o conferință de presă, ce au găsit la agențiile care sugeau bani publici și ce măsuri s-au luat.

    Direcții cu zeci de angajați, conduse de țuțări PSD și UDMR, care nu aveau obiectul activității

    Din lipsa obiectului muncii, două structuri – Direcția Social-Comunitară și Fundația Euroregiunea Bihor-Hajud Bihar – au fost deja desființate. La Direcția Social-Comunitară, Szatmari Beata (UDMR) trona șefă peste 8 angajați. La Fundația Euroregiunea Bihor-Hajud Bihar erau tot 9 angajați – șef Bogdan Hossu (PSD). Se fac economii de 3 milioane de lei din desființarea acestor instituții fără activitate.

    Când s-a ajuns la asociații, s-a descoperit un jaf de proporții, un sistem conceput special să asigure zeci de posturi calde pentru clientela politică PSD și UDMR, dar care “funcționa” în gol.

    SC Parcuri Industriale Bihor SA, condusă de UDMR, n-a fost în stare să facă un singur parc industrial în 4 ani!

    SC Parcuri Industriale Bihor SA ar fi trebuit să se ocupe, exact cum îi spune numele, de realizarea unor parcuri industriale în județ, dar după 4 ani n-a fost capabilă să facă nici măcar unul! Bolojan a redus numărul angajaților de la 8 la 3. Șef era aici Simon Adrian, consilier personal al fostului președinte CJ Bihor, UDMR-istul Pasztor Sandor.

    La Ecoland (director Călin Vesa, fostul șef al Direcției Vamale, pus șef de PSD) vor fi concediați 8 din cei 18 angajați, iar la Ecolect (șef Bujor Chirilă, consilier județean PSD) – 6 din 9. La ADD (șef Vitalyos Barna, UDMR) rămân 5 din 12, iar la AMD (șef Banto Norbert, UDMR) sunt păstrați 2 din 15!

    În total, rămân 25 de salariați din totalul de 80 existent acum.

    La Ecoland erau 7 angajați pe teren și 11 șefi în birouri. Șefii nu știu nici cum arată cei de pe teren!

    O altă sursă de jaf al banului public organizată de PSD și UDMR în Bihor era cea a chiriilor plătite. Vicepreședintele Gal a anunțat că structurile externe vor fi aduse înapoi, în sediile Consiliului Județean, pentru că vechea coaliție PSD-UDMR le mutase în diverse sedii private din Oradea unde se plăteau din bani publici chirii și de mii de euro pe lună.

    Despre felul în care fabricaseră PSD și UDMR mecanismul de tocare a fondurilor de la buget vorbește de la sine exemplul Ecoland. Această structură care avea 7 angajați pe teren și 11 șefi în birourile din Oradea administra o centrală pe biomasă făcută din fonduri UE în Săcueni, unde ar trebui să se producă electricitate din dejecții, porumb și secară. În 2020, la cheltuieli de 6.000.000 de lei, centrala a produs electricitate de 56.105 lei! Șefii din Oradea habar n-aveau cum arată angajații de pe teren, de la centrală.

    De câteva luni, “fabrica de împachetat fum” de la Săcuieni nici măcar nu mai funcționează, pentru că e defectă.

    Fabrică de biomasă făcută din fonduri UE care în 2020 a consumat 6.000.000 de lei și a produs electricitate de 56.105 lei!

    Această inițiativă halucinantă i-a aparținut fostului vicepreședinte CJ Bihor, Alexandru Kiss (UDMR). Din start, ideea a fost cât se poate de proastă și inaplicabilă. Conform rețetei, electricitatea urma să fie produsă dintr-un amestec de 20% dejecții, porumb și secară, dar în zonă nu exista materia primă. Pentru a obține cantitățile necesare trebuiau cultivate terenuri de 400 de hectare. Apoi, deși planul inițial prevedea că dejecțiile urmau să fie primite prin licitații electronice, în realitate ele sunt aduse cu căruțele de diverse persoane. “Plătim dejecții, în loc să primim noi bani că se aduc dejecțiile la noi”, reclamă vicepreședintel Gal.

    Ca să iasă măcar pe zero, centrala de biomasă de la Săcuieni trebuia să producă anual 4.457 megawați (MW). Dar în primul an (2016) a produs 3.680, în 2017 – 3.000, în 2018 – 3.000, în 2019 – 2.200, iar în 2020 – 229!

    Practic, pe producția de energie din acest an s-au putut lua 56.105 lei, iar acum nu mai sunt bani pentru că tot bugetul, de 6.000.000 de lei, a fost deja cheltuit!

    Noii șefi ai CJ Bihor anunță că de la anul vor fi păstrați cei 7 angajați de la centrală, dar concediați cei mai mulți dintre cei 11 șefi de la Oradea.

    Șefii acestui dezastru nemaipomenit au fost, mai întâi, Stela Babău, consilieră județeană PSD, apoi Călin Vesa, apropiat al lui Ioan Mang, președintele PSD Bihor. Vesa este trimis în judecată de DNA pentru fapte de corupție.

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

  • Economie de 6 milioane de euro pe an după ce Ilie Bolojan a evacuat pilele din Consiliul Județean Bihor. “Avem 42 de primării unde salariile depășesc totalul veniturilor localității”

    Economia adusă bugetului local din Bihor după înjumătățirea angajaților de la Consiliul Județean, decisă de noul președinte Ilie Bolojan, urcă la aproximativ 6 milioane de euro pe an, dezvăluie șeful județului într-un interviu pentru spotmedia.ro. Potrivit lui Bolojan, fondul lunar de salarii s-a redus cu 2,4 milioane de lei, adică aproximativ 28,8 milioane de lei (6 milioane de euro) pe an.

    Banii, spune politicianul liberal, fost primar al Oradei, vor merge la investiții.

    Bolojan a povestit în interviu că, la venirea sa, Consiliul Județean dădea pe salariile angajaților circa 40% din bugetul anual, adică 30 de milioane de euro. A recurs la concedierea a jumătate dintre angajații CJ și a 70% dintre cei ai companiilor municipale din subordine. A rezultat o economie totală, anuală, de 2,4 milioane de euro care se pierdeau pe salarii ale unor oameni care nu făceau nimic sau aproape nimic. În final, după ce se vor fi încheiat toate ajustările și restructurările, economia din fondul de salarii va urca la 6 milioane de euro pe an.

    “Aveam un fond de salarii anual de aproape 30 de milioane de euro. 40% din buget”

    Ilie Bolojan a explicat pentru spotmedia.ro, de ce a “măcelărit” organigrama arhiplină după ani de conducere UDMR și PSD a județului: “Ca să poți face ceva, ai nevoie de bani. Altfel, ajungi pe funcție ca să îți încasezi salariul și să mai postezi pe Facebook. Ca să faci proiecte care să creeze mai multă prosperitate poți avea bani europeni, și fac tot ce pot să îi obținem la fel ca la Primăria Oradea. Trebuie să cauți parteneriate cu Guvernul, dar, în primul rând, trebuie să vezi ce se întâmplă cu banii pe care îi produc locuitorii județului. Cea mai mare parte a banilor încasați în județul Bihor sub formă de impozite virate direct la Consiliul Județean, cote din TVA și din impozitul pe salarii se consumau pe aparatul CJ și al instituțiilor subordonate. Aveam un fond de salarii anual de aproape 30 de milioane de euro. 40% din buget, restul fiind cheltuieli impuse de anumite realități sociale. Nu mai rămâneau bani pentru dezvoltare, cea pentru care eu am candidat“.

    Soluția a fost anunțată de Bolojan încă de când și-a depus candidatura: „Ca să avem acești bani, am spus încă din campanie că una dintre măsuri este reorganizarea activității tuturor structurilor CJ. Cei care nu au de lucru sau nu vin la lucru să nu mai fie plătiți degeaba și milioanele de euro economisite să se ducă la cofinanțarea proiectelor europene sau în proiecte de dezvoltare.

    Există un aparat propriu al CJ unde am găsit 174 de colegi, de la 1 decembrie 2021 vor rămâne 88, iar economia de salarii va fi de peste 1,2 milioane de euro/an. Am finalizat și reorganizarea la 7 instituții satelit, fundații, asociații, societăți comerciale etc, forme care drenau resursele Consiliului, dar erau scoase de sub controlul aparatului CJ. Acolo reducerea personalului a fost de aproape 70%, iar economia se ridică tot la aproximativ 1,2 milioane de euro“.

     „Din 101 unități administrativ teritoriale, 42 de primării au cheltuieli de personal peste totalul veniturilor proprii, plus banii pe care îi primesc de la Ministerul Finanțelor!”

    Acuzat deja de rivalii politici și de cei rămași fără sinecuri că ar da afară oamenii ca să-i păstreze pe clienții PNL, Bolojan răspunde: „Nici într-un caz nu au fost trimiși acasă cei care nu lucrau pentru a fi angajați cei protejați de PNL sau de alții. Exclus! Cu câți oameni vom rămâne anul viitor, cu atâția oameni vom finaliza mandatul. (…) În total, în urma reorganizărilor pe care le vom face, economia la salarii va fi de aproximativ 6 milioane de euro. În fiecare an, acești bani se vor vedea în lucrări de investiții în județ și voi putea să îi multiplic“.

    Noul șef al județului povestește siderat dezmățul din bani publici născut în administrația locală după 2017, când Dragnea și PSD au dat undă verde ca primarii să-și stabilească singuri atât propriile salarii, cât și pe cele ale angajaților din primării: “Din 101 unități administrativ teritoriale, 42 de primării au cheltuieli de personal peste totalul veniturilor proprii, plus banii pe care îi primesc de la Ministerul Finanțelor! Și stau cu mâna întinsă la CJ, să le dea bani.

    M-am uitat peste gradul de încasare a veniturilor. Dacă ai 50-60-70% grad de încasare constant, înseamnă că nu faci ce trebuie să încasezi impozitele. Nu este corect ca bani pentru dezvoltare, care ar putea merge la cofinanțarea unor proiecte pe fonduri europene, să îi duc într-o comună în care primarul nu și-a făcut datoria, doar pentru că el este de la partidul de guvernământ. Voi stabili reguli în perioada următoare, prin hotărâri de CJ, standarde minimale, chestiuni de bună guvernare, cei care le respectă vor primi bonificații, cei care nu, trebuie să înțeleagă că nu mai merge cum a mers“.

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

  • VIDEO. Bolojan concediază jumătate din Consiliul Județean Bihor! Erau atât de mulți angajați, aduși de UDMR-PSD-ALDE, încât nici nu încăpeau toți în birouri

    Liberalul Ilie Bolojan, fostul primar al Oradei ales pe 27 septembrie președinte al Consiliului Județean Bihor, a anunțat într-o conferință de presă că, de la 1 decembrie, demarează o amplă operațiune de reorganizare a instituției, în urma căreia va concedia jumătate din personal, relatează ebihoreanul.ro.

    Recunoscut la nivel național pentru eficicența cu care a reorganizat orașul Oradea, din care a făcut un exemplu pentru întreaga țară, Bolojan e pregătit acum să aplice rețeta la nivelul întregului județ.

    Noul șef al județului a explicat că va aborda activitatea pe două fronturi simultan: eficientizarea și reorganizarea Consiliului Județean, pe de o poarte, și dezvoltarea economică și a nivelului de trai pentru locuitorii din Bihor, pe de altă parte.

    În ultimii 4 ani, Consiliul Județean Bihor a fost condus de alianța UDMR – PSD – ALDE, cu Pastor Sandor (UDMR) președinte, Ioan Mang (PSD) și Traian Bodea (ALDE) vicepreședinți.

    Salarii de 270.000 de euro lunar, plus sporuri de 50%

    Depolitizarea și profesionalizarea instituției este o provocare majoră. Bolojan spune că a găsit atât de mulți angajați, încât unii nici nu încăpeau fizic în birouri. Departamente întregi n-au obiectul muncii. În schimb, salariile erau mari, iar CJ Bihor cheltuiește 270.000 de euro lunar pentru plata celor 174 de funcționari. La acești bani se adaugă și sporurile care merg până la 50% din salariul de bază.

    De la 1 decembrie, la CJ Bihor vor rămâne 88 de angajați, restul de 86 urmând a fi disponibilizați.

    Restructurarea va fi masivă și începe chiar “de sus”: Bolojan spune că va reduce de la 6 la 3 numărul angajaților la cabinetul președintelui CJ. Vicepreședinții CJ rămân cu un secretar în loc de doi. Unele direcții vor dispărea cu totul, pentru că n-au obiectul muncii. Direcția Patrimoniu dispare și devine simplu compartiment, Direcția Generală Economică se reduce de la 52 la 27 de salariați, Direcția Arhitectului Șef scade de la 21 la 16, iar Direcția Tehnică – de la 37 la 20. Dispare Biroul de Presă și Imagine.

    Bolojan a găsit două direcții de turism, departamente camuflate, să li se piardă urma, și secții care n-au obiectul muncii

    Bolojan a arătat că, în timp ce un jurist de la Primăria Oradea gestiona fără probleme 200 de dosare, cei de la Consiliul Județean au doar câte 30 de om. O structură se ocupa, pe hârtie, de gestionarea ariilor protejate, dar în realitate de doi ani nu făcea nimic, pentru că această atribuție cade acum în sarcina unei alte autorități a statului. Noul șef al CJ Bihor a găsit și departamente-fantomă, dublate: “o direcție de turism vizavi de teatru și o alta vizavi de Primărie!”. El a spus că a identificat și departamente “care au fost scoase din aparatul propriu al CJ pentru a li se pierde urma”.

    În timp ce, la Primăria Oradea, echipe restrânse de funcționari lucrau pe proiecte majore cu bani europeni nerambursabili și primeau bonus de maximum 30% din salariu, la CJ Bihor se lucra în echipe numeroase, pe proiecte cu mize și valori mici, de pe urma cărora funcționarii primeau bonus de 50%.

    Actuala organigramă a Consiliului Județean Bihor fusese pusă la punct în 2018 de UDMR-istul Pasztor Sandor, precedentul președinte al instituției.

    Bolojan înțelege că vor fi nemulțumiri, dar garantează că “nu va fi adusă altă clientelă politică” în locul celor dați afară: „Nu vom înlocui politrucii altora cu politrucii noștri”. Cei 88 de oameni care rămân în Consiliul Județean vor fi aleși în urma unor teste de evaluare, iar unde vor fi mai mulți pe un loc se va da examen.

  • Noua aroganță a primăriței Firea: nu acceptă sfaturi de la primarul Oradei, „care gestionează 4 intersecții”

    Primărița-horror a Capitalei continuă seria aroganțelor de țoapă parvenită. Acum l-a luat în colimator pe Ilie Bolojan (PNL), primarul orașului Oradea. Acesta a comis „păcatul” de a spune public ce măsuri prioritare crede el că ar fi necesare în București. Bietul om s-a trezit cu un butoi de lături în cap.

    Ilie Bolojan a spus, la Adevărul Live, cum vede el rezolvată problema traficului din București: șosea de centură cu patru benzi, pasaje subterane și supraterane, parcări la marginea orașului și transport public la standarde înalte, plus „două-trei mandate de primar”.

    Deși Bolojan nu a pronunțat numele Gabrielei Firea și nici măcar nu a pronunțat numele acesteia, Vrăjitoarea din Voluntari a luat foc! Ea s-a dezlănțuit pe Facebook, recurgând la aroganța ei favorită: nu primește sfaturi de la primarii unor orașe mai mici decât Bucureștiul. Adică, de la nimeni din România.

    Otrava vărsată de Gabriela Firea pe Facebook

    • „Nu este suficient că tot felul de miniștri incompetenți și semidocți își fac publicitate prin atacuri la adresa mea, acum au programat la interviuri și primari PNL din țară.”
    • „E un progres, totuși! Până acum, îmi dădeau lecții primari care au condus localități cu 25.000 de suflete, acum unii între 70.000 și 120.000 de cetățeni. Cât două-trei cartiere dintr-un sector al Capitalei, ei gestionând 4 intersecții principale, față de peste 450 în București!”
    • „Cu o zugrăveală în centru, fără consolidare, cu câteva autobuze noi – nu 400 ca în București -, cu grave probleme sociale în oraș, suspiciuni de corupție a unor subordonați favoriți, proiecte minore pe fonduri UE, comparativ cu ce am obtțnut eu și echipa mea – proiecte de aproape 1 miliard de euro -, nu cred că ar fi normal ca acei primari PNL la care mă refer să-și consume timpul pe la București, dându-mi mie lecții!”
    • „Ar fi fost cu adevărat utili dacă ar fi făcut-o pe profesorii în administrație față de colegii lor de la PNL, care au zero rezultate în București pentru cetățeni.”

    Luna trecută primea lecții de la primarii Parisului, Londrei, Vienei, Pragăi…

    Nu e prima ieșire de acest fel a primăriței Capitalei. Luna trecută, pe 16 decembrie, în cadrul Conferinței extraordinare a PSD București, Firea i-a atacat pe foștii primari ai unor orașe nedemne de măreția ei: Sibiu (Klaus Iohannis) și Caransebeș (Marcel Vela).

    Gabriela Firea: „Este adevărat, noi avem capitale europene după care ne ghidăm. De aceea nici nu doresc să primesc lecții de la oameni care au condus orașe de 20-30.000 sau 150.000 de oameni, pentru că noi administrăm un oraș cu 4.000.000 de locuitori. Primim exemple, sunt binevenite, și chiar lecții, dar de la primarul Parisului, primarul Londrei, primarul din Praga, din Viena, nu de la primarii respectivelor localități care au 100 de străzi, noi avem peste 5.000 de străzi. Ca să înțelegem dimensiunea, să înțelegem unde ne aflăm”.

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

    CITIȚI ȘI:

    * Arsene de la Neamț, tovarășul lui Dragnea, mai bagă niște bani publici în buzunarele lui Cumpănașu

    * Acestui nesimțit îi vom plăti pensie mare și lungă. A fost prins beat la volan și, de ciudă, s-a pensionat la 51 de ani