Etichetă: grafic

  • GRAFIC. Falimentul sistemului pe înțelesul tuturor. În octombrie, Covid-19 a ucis un francez la 200 de bolnavi, respectiv un român la 50 de bolnavi

    O simplă comparație a situației pandemice din România cu alte două țări din Europa – Franța și Polonia –, în primele 13 zile din octombrie, ar trebui să fie suficientă pentru ca orice om să conștientizeze că ar fi mult mai bine să evite îmbolnăvirea, decât să mizeze pe faptul că se va face bine. Șansele să te vindeci de Covid, în România, sunt de circa 4,5 ori mai mici decât în Franța și considerabil mai reduse decât în Polonia.

    Am ales ca repere cele două țări considerându-le relevante din mai multe puncte de vedere. Franța este țara din Uniunea Europeană care înregistrează cel mai mare număr de infectări zilnice în acest moment, iar Polonia – relativ apropiată geografic de noi – a avut până acum câteva zile o rată de infectare destul de asemănătoare, pentru ca în ultima săptămână să cunoască o ascensiune abruptă a epidemiei.

    Rata fatalității Covid în octombrie. România – 2,16%. Franța – 0,49%

    Așa cum se poate vedea din tabelul alăturat, România a înregistrat 710 decese și 32.889 de cazuri noi în primele 13 zile din octombrie. În mod evident, în primele zile din octombrie victimele n-au provenit decât în mică măsură dintre cei care abia se infectaseră. Statistica este însă relevantă, arătând concret rata deceselor raportat la numărul de oameni nou infectați aflați în perioada critică.

    În România, numărul deceselor din totalul infectaților în octombrie reprezintă 2,16%. Aceasta este, acum, rata fatalității în epidemia Covid-19.

    În Franța – țară la care se raportează atât guvernanții, când invocă diverse măsuri, de relaxare sau de impunere a unor restricții – s-au înregistrat, într-adevăr, de peste 6 ori mai multe cazuri decât în România, în primele 13 zile din octombrie.

    În mod corect, se poate spune că indicele de răspândire a virusului la francezi este de două ori mai mare decât în România (populația Franței e de peste 3 ori mai mare decât a țării noastre, iar numărul cazurilor – de 6 ori mai mare).

    Dar ceea ce omit să spună atât guvernanții, cât și opozanții lor este că, la aproape 200.000 de cazuri în 13 zile, francezii au o rată de fatalității de doar 0,49%. Concret, asta înseamnă că, în timp ce în Franța moare de Covid un om din 200, la noi moare un om din mai puțin de 50!

    Este un adevăr copleșitor și, în egală măsură, foarte îngrijorător, care relevă mai multe probleme.

    Cauzele mortalității mai mari în România față de alte țări: sistem medical slab, lipsa cadrelor medicale competente, corupție, populație bolnavă și fără educație

    Un medic de familie consultat pe această temă de ziaristii.com a oferit o perspectivă mai largă asupra motivelor. Una ar fi, desigur, arhicunoscută, subfinanțarea cronică a sistemului sanitar, România investind, decenii la rând, cel mai puțin din întreaga Europă în sănătatea locuitorilor săi. O alta ar fi, de asemenea, intuibilă: corupția care deturnează o parte din fondurile și așa insuficiente.

    Lipsa cadrelor medicale bine pregătite e o altă realitate, numeroși doctori și asistenți competenți alegând să plece în alte țări, unde au salarii mai mari și posibilități mai bune de a-și practica meseria.

    Mai sunt însă câteva elemente foarte importante, trecute cu vederea la analiza cauzelor pentru care România are o rată a fatalității în Covid așa de ridicată, comparativ cu alții. E vorba despre faptul că avem, în ansamblu, o populație mai bolnavă decât alte popoare. Lipsa de educație și de mijloace materiale duce, în lanț, la alimentație mai proastă, la un stil de viață nesănătos și la o îngrijire necorespunzătoare. Avem mai mulți diabetici, cardiaci, hipertensivi și supraponderali, raportat la numărul total de locuitori, comparativ cu aproape orice altă țară din Europa.

    Aceste lucruri ies în evidență mai strident în momente precum epidemia de coronavirus, care pune în pericol în special persoanele cu afecțiuni cronice precum cele enumerate mai sus.

    De ce alții își permit să fie mai relaxați în fața Covid, iar noi – nu

    Polonia, o țară cu număr dublu de locuitori față de România, de asemenea provenind din fostul bloc comunist și cu o evoluție a numărului de infectări relativ apropiată de cea a țării noastre până acum o săptămână, stă – de asemenea – mult mai bine la raportul victime/cazuri de Covid.

    Polonezii au avut, în perioada 1-13 octombrie, 43.764 de noi infectări (cu peste 10.000 mai multe decât România), dar numai 588 de decese (cu peste 120 mai puține). Raportul victime/cazuri noi, în octombrie, a fost de 1,34% în Polonia.

    Concluzia imediată a acestor cifre ar fi că invocarea situației din alte state, pentru a face comparații (favorabile sau nu) cu România, nu este deloc potrivită. Dacă, în străinătate, metodele de tratament îmbunătățite față de astă-primăvară și starea de sănătate generală a populației ar putea permite o tratare mai lejeră a molimei, în România lucrurile nu stau așa.

    Avem o rată a fatalității de peste 4 ori mai mare decât cea a Franței, ceea ce înseamnă că, aici, este mult mai indicat să eviți infectarea, decât să speri că, ulterior, vei putea fi salvat.

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

    CITIȚI ȘI:

    * Prea Mitocanul Ignatie, episcopul Hușilor: „Virusul e pitit după colţul bisericilor, așteptând să-i înşface doar pe cei care sunt creştini ortodocşi şi fără buletin de Iaşi” / „Nu o veți putea carantina pe Sfânta Parascheva!”

    * VIDEO. Soțul judecătoarei „anti-botniță” din Piatra Neamț a adus un autocar cu moldoveni în Piața Universității, ca să nu fie „îmbotnițați”. El a găsit vinovații pandemiei: masoneria, „cârpa”, „musulmanu’”

  • România, printre cele 9 țări din Europa care n-au depășit încă momentul critic al epidemiei. Medicii recomandă mobilizare în continuare. Explicațiile

    România, alături de alte opt țări din Europa – printre care și Suedia –, este încă departe de a se putea considera victorioasă în lupta cu epidemia de coronavirus, iar pentru a ajunge la liman va trebui să mai ia măsuri serioase.

    Concluzia le aparține specialiștilor care susțin site-ul endcoronavirus.org, fondat de profesorul Yaneer Bar-Yam, doctor în fizică la celebra universitate MIT din Boston (SUA), colaborator al departamentului de biologie moleculară și celulară de la Harvard (tot din Boston).

    România, în categoria a treia, a țărilor care n-au câștigat încă lupta cu epidemia de coronavirus

    Pornind de la datele statistice existente până acum, au fost întocmite curbele cu noi cazuri zilnice de infectați pentru 73 de țări care au pus la dispoziție informații.

    Țările au fost împărțite în trei mari categorii:

    1. învingătoare în lupta cu Covid-19;
    2. aproape învingătoare;
    3. care trebuie să ia în continuare măsuri serioase pentru a scăpa.

    Curba evoluției acestui flagel arată clar că 20 de țări, din cele 73 de pe întregul glob ținute sub monitorizare, se pot considera scăpate de primul val al pandemiei.

    20 de țări, între care 9 din Europa, au depășit primul val al epidemiei de Covid-19

    Pe listă vigurează și 31 de țări europene.

    În prima categorie (învingătoare în lupta cu primul val al epidemiei) se numără 9 țări de pe continentul nostru: Austria, Croația, Estonia, Grecia, Islanda, Luxemburg, Norvegia, Slovacia, Slovenia.

    Alte 13 sunt, conform graficului, foarte aproape de ieșirea din epidemie: Azerbaidjan, Belgia, Cipru, Cehia, Danemarca, Franța, Germania, Italia, Olanda, Portugalia, Spania, Elveția, Turcia.

    Între țările monitorizate care sunt aproape de ieșirea din epidemie se regăsesc și 13 din Europa

    În ultima categorie, a țărilor care trebuie să se mobilizeze în continuare pentru a stopa virusul, ne regăsim și noi: Belarus, Finlanda, Ungaria, Polonia, România, Rusia, Suedia, Ucraina, Marea Britanie.

    De ce nu a depășit România momentul critic al epidemiei

    Explicațiile sunt multiple. Într-un interviu acordat săptămâna trecută pentru ziaristii.com, profesor doctor Doina Azoicăi, medic epidemiolog, a explicat că:

    1. România (alături de alte țări din Est) a intrat în pandemie cu câteva săptămâni mai târziu, ceea ce înseamnă – implicit – că va termina cu același decalaj;
    2. Există o situație diferită, pentru că populația țărilor din Occident a trecut deja, într-o măsură mare, prin infecție. S-a obținut astfel imunizarea unui procent ridicat din populație – cu un cost, însă, greu de suportat, contabilizat în mii și chiar zeci de mii de morți. În România, măsurile luate din timp de autorități au frânat răspândirea bolii și au limitat numărul deceselor.

    Țările care mai trebuie să ia măsuri pentru a ieși din epidemie, conform specialiștilor care publică graficele pe site-ul endocoronavirus.org

    Promovat intens, “modelul suedez” este fals. Nordicii au de peste 3 ori mai mulți morți decât România și n-au reușit să iasă mai repede din epidemie

    Se poate observa, din grafice, că “modelul suedez”, promovat intens pe rețelele de socializare și chiar de unii oficiali ai unor instituții internaționale, este fals. Se poate spune că Suedia și România – ambele intrate în pandemie mai târziu cu aproape o lună față de alte țări – au avut strategii diametral opuse. Suedia a optat, de asemenea, pentru măsuri restrictive, dar mai puțin severe. România a închis totul la jumătatea lunii martie, timp de două luni.

    Rezultatul este că, lovite aproximativ în același timp de epidemie, cele două țări se află acum oarecum în aceeași fază a evoluției. Adoptând o atitudine mai relaxată, Suedia n-a scurtat perioada critică. În schimb, la o populație de 10 milioane de locuitori – de aproape două ori mai puțini decât România –, are cu 10.000 mai multe cazuri (noi – 15.131, suedezii – 25.921) și de 3,4 ori mai mulți morți (România – 939, Suedia – 3.220).

    Chiar în momentul redactării acestui text, adică duminică, 10 mai, Suedia are de aproape două ori mai mulți pacienți în stare critică din cauza Covid-19 decât România: noi – 245, nordicii – 425.

    Concluzionând, “modelul suedez” a dus, până acum, la 319 morți de Covid-19 la milionul de locuitori, iar “modelul românesc” – la 49 de victime din cauza Covid-19 la milionul de locuitori.

    Numărul de teste efectuate la milionul de locuitori nu diferă foarte mult: 12.894 România, 14.704 Suedia.

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!