Comisarul Costel Marian Șerban, fostul șef al Poliției orașului Bolintin Vale (județul Giurgiu), recidivează în ticăloșie. După ce a bătut sălbatic un bărbat deja imobilizat, culcat cu fața la pământ, Șerban și-a mințit șefii de la județ că a devenit violent pentru că în apropierea victimei sale se aflau, pe o masă, mai multe „obiecte contondente”, neprecizate însă.
În culpă se află și conducerea Inspectoratului de Poliție al Județului (IPJ) Giurgiu, care a acoperit atrocitățile de la Bolintin Vale timp de 5 zile, până când acestea au ajuns în spațiul public și n-au mai putut fi tăinuite. Șeful IPJ Giurgiu este comisarul-șef Constantin Cătălin Georgescu, care, ca și comisarul Costel Șerban, este un om de casă al baronului Niculae Bădălău, senator PSD de Giurgiu.
Imaginile cu romii culcați la pământ, cu mâinile legate la spate și loviți cu bestialitate de polițiștii din Bolintin Vale, au șocat România.
Șeful Poliției Bolintin Vale, care e filmat în timp ce lovește cu cruzime un bărbat imobilizat cu fața la pământ, a rămas în funcție 6 zile după incident, fiind demis de conducerea IPJ Giurgiu abia vineri, 24 aprilie.
Cu o zi înainte, șefii Poliției Române primiseră Raportului IPJ Giurgiu referitor la evenimentele de la Bolintin Vale. Tot joi, 23 aprilie, a fost sesizat și Parchetul de pe lângă Judecătoria Giurgiu. Cinci zile le-a luat polițiștilor din Giurgiu să sesizeze procurorii pentru „purtarea abuzivă” a colegilor lor!
Scandalagiii au fugit pe câmp, petrecăreții au luat bătaie
Ziarul „Libertatea” a intrat în posesia Raportului IPJ Giurgiu adresat șefilor Poliției Române. În documentul de două pagini se arată că polițiștii nu au fost sesizați să intervină în curtea romilor agresați, această intervenție s-a produs dintr-o întâmplare.
Sâmbătă, 18 aprilie, operațiunea a pornit de la un apel la 112, prin care o femeie raporta un conflict cu vecinul ei (cu toții, familii de romi). Au intervenit două patrule, care au primit ulterior întăriri de la Serviciul pentru Acțiuni Speciale (SAS). După ce suspecții au fugit pe câmp, polițiștii au plecat în urmărirea lor și au dat întâmplător de un grup de romi care petrecea în jurul unui grătar, în ajunul Paștelui.
În raport se precizează că romii ascultau muzică și consumau băuturi alcoolice în jurul grătarului. „La vederea forțelor de ordine, acestea au început să se manifeste agresiv verbal, adresând injurii forțelor de ordine”, se arată în documentul ajuns la șefii Poliției Române.
Dar raportul nu exprimă neapărat adevărul, dovadă amănuntele care-l înfundă o dată în plus pe mincinosul comisar Șerban, dar care-i lasă în ofsaid și pe autorii raportului.
„Obiectele contondente” de pe masa care nu se vede în filmare
Minciuna nr. 1. În raport se precizează că doar șeful Poliției Bolintin Vale „a intervenit violent”, deși în filmare apar doi polițiști care lovesc romii culcați la pământ,
Minciuna nr. 2. Comisarul Costel Șerban își scuză comportamentul, motivând că persoana pe care a agresat-o a încercat să se ridice în timpul controlului corporal. Pe filmare, comisarul Șerban îl lovește sălbatic, de mai multe ori, pe bărbatul care, culcat la pământ, îl imploră să se oprească.
Minciuna nr. 3. În fața șefilor, comisarul Șerban spune că s-a temut de „obiectele contondente” care se aflau pe o masă de lângă bărbatul agresat. Nu se menționează însă despre ce obiecte este vorba, iar pe filmare nu se văd nici obiectele, nici masa. Deci, masa respectivă, dacă exista (probabil, cu cuțite, furculițe, linguri, ca la grătar), se afla mai departe de bărbatul culcat la pământ.
Minciuna nr. 4. Inițial, Poliția Giurgiu a comunicat că polițiștii din Bolintin Vale au intervenit pentru a aplana conflictul dintre două familii de romi, sugerând că e vorba de cei puși cu fața la pământ. În realitate, bătăușii au fugit pe câmp, iar polițiștii i-au bătut pe petrecăreți, nu s-au limitat să-i amendeze.
Poliția a dat amenzi de 13.000 de lei pentru 8 persoane surprinse în jurul grătarului, în seara de 18 aprilie.
Medicii au sunat la 112
În raport se mai arată că ancheta cu privire la purtarea abuzivă a fost pornită de Poliția Giurgiu, după ce trei dintre bărbații culcați la pământ au ajuns la spital pentru îngrijiri medicale. Ei s-au plâns că au fost bătuți de forțele de ordine din Bolintin Vale, iar medicii au sunat la 112.
Ofițerilor din cadrul Biroului de Investigații Criminale al IPJ Giurgiu le-a luat însă 5 zile pentru a sesiza Parchetul.
Procurorii au aflat de incident abia joi, în aceeași zi în care filmarea scandaloasă a ajuns în spațiul public. Tot pe 23 aprilie au deschis un dosar pentru purtare abuzivă, care este instrumentat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Giurgiu.
Între timp, Ministerul de Interne a anunțat că va trimite Corpul de Control la IPJ Giurgiu.
Despotul român s-a întors extrem de nervos de la Moscova. Cei care l-au însoţit în avion şi-l amintesc ca fiind „irascibil”. Îi sărea ţandăra din orice şi nu mai avea răbdare să asculte pe nimeni. Veştile proaste îl asaltau din toate părţile, iar ultimele mişcări pe axa Moscova – Washington l-au convins că Gorbaciov şi Bush îi pregătesc ceva.
Mihail Gorbaciov povesteşte, în Memoriile sale, că a fost invitat de Ceauşescu să participe la vânătoarea din 10 decembrie. Invitaţia îi fusese făcută cu şase zile înainte, la sfârşitul întâlnirii de la Moscova.
Pe 10 decembrie, în pădurea Ogarca, situată la 40 de kilometri de Bucureşti, lui Ceauşescu şi partenerilor săi de vânătoare – înalţi demnitari comunişti – le-au fost aduşi în faţa puştii 4.000 de fazani dintr-o crescătorie a Direcţiei Silvice Giurgiu. În trei ore au fost doborâte 380 de păsări, majoritatea în standul comandantului suprem.
Ion Tache organizase atâtea mese de protocol pentru şeful statului, încât îi ştia preferinţele culinare. „Puii îi plăceau aşa, mai crocanţi. Îi stropea cu mujdei şi mai sorbea şi din vinul fiert. La o vânătoare, mulţumit de calitatea puilor mei, li s-a adresat membrilor din Comitetul Politic Executiv: «Auziţi! Voi când faceţi în crescătorii pui ca ăştia? Uite ce gustoşi sunt şi ce carne au!». Iar ăia au tăcut”, povesteşte Tache.
Vânătoarea din 10 decembrie avea să fie diferită de altele. Chiar de la venire, elicopterul prezidenţial a aterizat în alt loc ca de obicei. „Ceauşescu a ajuns pe la ora 10.00 şi a plecat pe la 14.00. El a venit cu elicopterul, iar restul membrilor din Comitetul Politic Executiv au fost aduşi cu un microbuz sau au venit cu maşinile. El ateriza, de obicei, undeva între păduri, pe drumul dintre Ghimpaţi şi Giurgiu. Pe 10 decembrie a aterizat pe câmpul de lucernă din pădurea Ogarca. De acolo a mers pe jos, câteva sute de metri, până la marginea pădurii, unde se organiza tragerea”, povesteşte Ion Tache.
După aproape trei ore de vânătoare, la final, Ceauşescu şi-a luat rămas-bun aşa cum nu o făcuse niciodată. Inginerul Ion Prodan, care în 1989 avea 37 de ani şi era şef al Ocolului Silvic Ghimpaţi, a reţinut un amănunt interesant. „Înainte de a se duce la elicopter, mulţumit de pradă, Ceauşescu a dat mâna cu oficialii, dar a venit şi la câţiva dintre cei care au pregătit vânătoarea şi a spus: «Vă mulţumesc, a fost foarte bine organizat!». Acest lucru nu-l mai făcuse până atunci. Să fost ăsta un semn…?”
Organizator al unor astfel de vânători, Mitică Georgescu îşi aminteşte cum se pândea vânatul pentru ca acţiunea să reuşească. „Am început din toamnă acţiunea de nădire cu hrană. A fost organizată minuţios observarea de la distanţă a punctajului trofeului. Au fost consemnate date despre starea timpului, despre comportamentul animalului, cât timp era în preajma observatorului. Fiecărui urs îi dădeam câte un nume. «Cocoşatul» – dacă avea greabănul mai înalt, «Guleratul» – dacă avea vreo pată în jurul gâtului.”