România intenționează să achiziționeze, începând cu 2030, aeronave de vânătoare F-35 de generația a V-a, a anunțat chiar șeful Statului Major al Forțelor Aeriene Române, generalul Viorel Pană. Declarația a fost făcută într-un reportaj despre escadrila de avioane F-16 (avioane de generația a IV-a) realizat de Antena 3 pentru CNN, în cadrul emisiunii CNN News Hour.
Generalul Pană a spus că tranziția către F-35 va fi făcută în următorii ani cu aeronave F-16, România urmând să cumpere încă două escadrile în curând, afirmațiile fiind preluate de DefenseRomânia.ro.
Șeful forțelor aeriene a fost destul de clar, iar declarația sa este prima a unui înalt oficial în care se proiectează un orizont de timp bine delimitat la care România se va înzestra cu tehnică de luptă de vârf la nivel mondial: “România intenţionează să îşi realizeze o capacitate de apărare aeriană, începând cu 2030, cu avioane de generaţia a cincea. Până atunci, această capacitate de apărare de tranziţie va fi asigurată de F-16 avion multirol de generaţia a patra. Escadrila a doua şi a treia (de F-16 – n.red.) sunt în curs de analiză, foarte probabil se va ajunge la nişte decizii în perioada imediat următoare“.
România va avea 3 escadrile de F-16 pe care piloții se vor antrena pentru a trece pe următorul tip de avioane, F-35
În 2019, fostul ministru al Apărării, Gabriel Leș, spunea că România se gândește să cumpere avioane de generația a V-a, dar nu o poate face înainte de 2028.
Privită prin prisma acestor declarații, strategia de înzestrare cu armament a României începe să capete sens. S-a discutat foarte mult despre faptul că țara noastră a preferat să cumpere F-16 vechi de 35 de ani, la mâna a doua, la preț mai mic, în locul unor avioane noi, europene, precum Eurofighter, Rafale sau JAS 39 Gripen. Propaganda rusă a speculat prompt subiectul, acreditând ideea că România e coșul de gunoi al Americii, care ne vinde toate vechiturile.
Avioanele F-16 achiziționate mai au însă resursă de zbor de circa 4.500 de ore, adică pentru aproximativ 20 de ani, dar mult mai important este că sunt esențiale pentru ca românii să capete experiența pilotării acestui tip de tehnică de luptă americană deosebit de sofisticată. Achiziționarea și pilotarea de F-16 va asigura tranziția de la tehnica de luptă rusească (Mig-21 și Mig-29) la cea mult mai performanță și mai complexă.
Comandorul Cătălin Micloș, comandantul Escadrilei 53 Vânătoare, a menționat, dealtfel, că acum are loc un proces de selecție extrem de elaborat și sever, doar cei mai buni piloți urcând pe F-16: “Ajung doar cei mai buni dintre cei mai buni. Procesul de selecţie este destul de elaborat, începând de la experienţa de zbor pe care o au anterior, până la un anumit set de insuşiri psihologice în spcial care să le permită adaptarea şi ducerea acțiunilor de luptă cu un avion foarte complicat, din punct de vedere tactic“.
În mod evident, acesta va fi pasul intermediat înainte de urcarea pe niște avioane și mai complexe, aeronavele F-35.
Dacă planul de înzestrare a României cu F-35 va fi dus la bun sfârșit, va fi prima oară în istoria țării noastre când armata română va fi înzestrată cu tehnică aeriană de ultimă generație.
În Al Doilea Război Mondial, România a început cu avioane autohtone IAR relativ bune, apoi a fost echipată de Germania cu Messerschmit 109, dar care nu erau de ultimă generație
În Primul Război Mondial, francezii au adus în Moldova, în 1917, 199 de avioane de recunoaștere și de luptă.
În perioada interbelică, eforturile de înzestrare cu aviație militară au fost subminate de afacerile de corupție ale viitorului rege Carol al II-lea, pe atunci prinț. În urma unui astfel de scandal, prințul a și renunțat la tron, plecând din țară.
În preajma celui de-Al Doilea Război Mondial, România a reușit să producă avioane de recunoaștere și de bombardament relativ performante la acel moment, seria fiind denumită IAR-37, IAR-38, IAR-39. De asemenea, s-a produs și un avion de vânătoare și bombardament în picaj numit IAR-80 și IAR-81, de asemenea competitiv la momentul lansării. Ambele modele au fost însă foarte rapid depășite tehnologic de progresele făcute la nivel mondial, așa că în ultimii ani ai războiului România a fost echipată de Germania cu modele de Messerschmitt 109-G, care nu erau însă de ultimă generație.
Ceaușescu a vrut să construiască în România un avion de luptă autohton de generația a IV-a, dar industria nu era capabilă de așa ceva
După război, România a intrat în orbita Rusiei sovietice, care a vândut țării noastre tehnică de luptă depășită. Sovieticii aveau obiceiul să livreze aliaților (țările satelite din Europa de Est, țările arabe, țările africane) armament care, chiar dacă pe hârtie era de ultimă generație, în realitate era lipsit de unele echipamente sau avea instalate diverse dispozitive perimate. România a primit în anii ’60 numeroase MiG-uri 21, apoi câteva MiG-uri 29.
Conștient că tehnica de luptă sovietică livrată este veche, dictatorul Ceaușescu a demarat proiecte pentru echiparea cu avioane de generația a IV-a construite în România. Țara noastră nu avea însă capacitatea de a produce așa ceva – în special motoarele necesare erau imposibil de realizat de către industria românească, iar sovieticii și britanicii au refuzat să le livreze. Așa că proiectul a rămas doar pe hârtie.