Adevărata criză bate insistent la ușa României: prețurile facturilor cresc vertiginos, pe fondul deciziei Rusiei de a reduce cantitatea de gaze livrată Europei. Institutul Național de Statistică anunță vineri că facturile la electricitate au crescut în august, comparativ cu luna iulie, cu 25%, iar cele la gaze – cu 20%. Rata inflației a ajuns la 5,3% în august, comparativ cu 5% în iulie.
Scumpirea gazului și a materialelor de construcție au generat creșteri în lanț la toate produsele. Mărfurile nealimentare s-au scumpit cu 7,92%, cele alimentare cu 2,7%, serviciile cu 2,97% – comparativ cu august 2020, anunță INS.
Creșterea abruptă a prețurilor nu este specifică României și îngrijorează analiștii economici și politici din întreaga Europă. Dar în țara noastră pericolul este mărit de criza guvernamentală izbucnită brusc acum două săptămâni.
La nivelul continentului s-au întâlnit două cauze majore care au stat la baza crizei prețului la gaze:
1. Europa își revine economic după căderea de anul trecut, iar creșterea consumului de gaze e unul din efecte,
La aceasta, spus specialiștii, se adaugă perturbarea gravă a lanțurilor de producție produsă în 2020 de lockdown.
Iarna care se apropie se anunță deosebit de dificilă, existând temerea că facturile la gaze vor crește și cu 200-300%, ceea ce ar putea genera ample mișcări sociale.
România, a doua cea mai săracă țară din UE după Bulgaria, ca nivel de trai, se înscrie în peisaj, iar o soluție propusă de profesorul de economie Mircea Coșea, fost secretar de stat la Ministerul Finanțelor, este plafonarea temporară a prețurilor de către Guvern. În caz contrar, avertizează acesta, prețul facturilor va deveni de nesuportat pentru populație, iar pericolul unei explozii sociale este mare.
Premierul Florin Cîțu a dat asigurări miercuri că „voi identifica rapid cele mai bune soluții pentru a trece cu bine peste iarnă“, făcând referire la explozia prețului la gaze. Dar criza guvernamentală și incertitudinea privind viitorul Guvernului pun sub semnul întrebării capacitatea de a gestiona situația.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Câteva zeci de femei afgane au protestat și în acest weekend la Kabul, pentru a-şi susţine drepturile şi a cere egalitate, justiţie şi democraţie. Talibani înarmați au făcut ca manifestația să degenereze în violențe. Mai multe imagini video distribuite prin rețelele sociale au arătat fotografii cu femei care se plângeau că au fost bătute de talibani. Unele tușeau, abia respirau și aveau usturime la ochi, urmare a gazelor iritante folosite de talibani.
Sâmbătă, activistele au organizat un protest în apropierea Palatului prezidenţial, purtând bannere pe care scria: „Nu suntem femeile anilor 1990”.
Scenele violente au avut loc atunci când peste protestatare au dat buzna forţe de securitate ale talibanilor, relatează agenția DPA.
Femeile puteau fi văzute tuşind, semn că au fost folosite gaze lacrimogene. Alte manifestante au spus că au fost bătute.
Cel puţin o femeie a fost rănită, potrivit jurnaliştilor care au distribuit imagini cu una dintre ele având o rană sângerândă la cap.
Femei afgane au demonstrat în ultimele două zile la Kabul pentru a-şi susţine drepturile şi a cere egalitate, justiţie şi democraţie. Ele au fost brutalizate de talibanii înarmați care au încercat să le disperseze.
Video: A number of women rights activists and reporters protested for a second day in Kabul on Saturday, and said the protest turned violent as Taliban forces did not allow the protesters to march toward the Presidential Palace. #TOLOnewspic.twitter.com/X2HJpeALvA
Talibanii au susținut în repetate rânduri că vor respecta drepturile femeilor în conformitate cu interpretarea pe care ei o dau învăţăturilor islamice, Sharia.
Un lider taliban, Shir Mohammad Abbas Stanekzai, a afirmat marţi la BBC că nu crede că în noul guvern vor intra femei în funcţii înalte, însă aceasta vor avea un rol.
Când talibanii s-au aflat la putere în anii 1990, femeile erau obligate să poarte veşminte care să le acopere integral şi nu li se permitea să iasă din casă fără un însoţitor bărbat din familie. În plus, femeile nu aveau voie să meargă la şcoală sau să aibă un loc de muncă.
Protestul femeilor, la Kabul
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Un anunț de la sfârșitul săptămânii trecute, de pe pagina electronică oficială a Ministerului Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri (MEEMA), ignorat de mass-media românească, reprezintă, de fapt, o informație de o importanță excepțională. Miza: exploatarea noilor perimetre de gaze naturale de pe platforma continentală a Mării Negre, resurse naturale subterane extrem de valoroase, care aparțin României.
„Lunga vară fierbinte” a anului 2018 a fost una a… gazelor: Piața Victoriei (10 august) și Legea Offshore. Amândouă, cadou de la infractorul Dragnea. La Legea Offshore a contribuit și penalul Vâlcov.
Decizia Ministerului Economiei constituie cel dintâi pas pozitiv concret pe care-l fac autoriățile române executive (Guvernul, în speță) în materie de exploatare a gazelor românești de la Marea Neagră, de la momentul verii agitate a anului 2018. Atunci, cvasi-pușcăriașul Liviu Dragnea încerca să-și câștige un masiv suport popular prin promovarea unei Legi Offshore populiste, implicit catastrofale, pe care-o concepuse împreună cu Darius Vâlcov, penalul care era consilierul economic al Guvernului Dăncilă.
Dezastruosul act legislativ a fost, atunci (iulie 2018), votat în Parlament, de către majoritatea toxică a PSD.
Legea a fost returnată Parlamentului de președintele Klaus Iohannis, pentru reexaminare. A fost modificată în toamna aceluiași an și promulgată de șeful statului în noiembrie 2018.
Modificările au fost operate nu numai la cererea investitorilor americani și vest-europeni (Ambasada SUA și chiar președintele Donald Trump au lansat avertismente dure), dar chiar și a… ALDE-iștilor lui Tăriceanu, care s-au raliat criticilor opoziției parlamentare (PNL, USR și PMP).
Noul proiect de lege, promovat de Guvernul Dăncilă în septembrie 2018, venea la doar o lună după ce președintele Klaus Iohannis semnase, la Washington, împreună cu președintele Donald Trump, o Declarație-Comună în care era menționată explicit necesitatea schimbării legislației privind investițiile în România, pentru a o face mai predictibilă, cu trimitere clară către mizerabila Lege Offshore și la sinistra Ordonanță 114.
De asemenea, proiectul apărea cu doar câteva zile înainte ca Viorica Dăncilă, șefa Guvernului, să meargă și ea într-o vizită în SUA, unde se aștepta să fie abordată tema investițiilor în energie.
Din păcate, îmbunătățirile aduse legii nu au fost îndeajuns de consistente și, oricum, în unele cazuri, cum ar fi cel al concesiunilor americanilor de la Exxon Mobil, a fost prea târziu. Aceștia și-au anunțat retragerea din afacere, pentru că România ajunsese deja să fie considerată o țară nesigură din punct de vedere legislativ, impredictibilă în materie de normare a mediului economic și social-politic ori a modului de derulare a investițiilor, mai ales în exploatații subterane, în domeniul hidrocarburilor.
Autorizație pentru conducta submarină din zona Vadu
Așa cum a fost anunțat oficial, vineri, 21 februarie a.c., Virgil Popescu, ministrul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri, a emis autorizația pentru executarea lucrărilor de foraje geotehnice offshore pe segmentul submarin al viitoarei conducte de alimentare din amonte Ana-STG, în apropierea țărmului, în zona Vadu (comuna Corbu, la nord de Midia-Năvodari), județul Constanța.
Autorizația, emisă la solicitarea firmei americane Black Sea Oil&Gas, permite activități de investigații geotehnice în interiorul culoarului pe care va fi amplasată conducta submarină ce va transporta gazele extrase din perimetrul offshore Midia, către țărm.
Aria proiectului MGD cuprinde zăcămintele de gaze Ana și Doina, situate la aproxiamativ 120 km de țărmul României, în zona cu apă de mică adâncime (70 de metri, în medie) a perimetrului XV Midia.
Virgil Popescu, ministrul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri:
„Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri susține demararea proiectelor de exploatare din perimetrele offshore. Am făcut astăzi un pas esențial în dezvoltarea proiectului de extracție de gaze din zăcămintele Ana și Doina, prin semnarea autorizației care permite investigațiile geotehnice.
Această autorizație este vitală în dezoltarea proiectului offshore, întrucât studiul geotehnic va determina adâncimea de amplasare a conductei, pentru a se asigura conformitatea cu cerințele tehnice și cele prevăzute în Legea Offshore.
În absența acestui studiu, nu se poate proiecta și nici nu se poate construi conducta submarină”.
Virgil Popescu, ministrul Economiei în Guvernul Orban, în vizită la Șantierul Naval „Damen” – Mangalia, februarie 2020 / Foto: Octavian-Mihail Șerbănescu
Antrepriza-generală a lucrărilor din cadrul proiectului MGD aparține românilor de la GSP: numeroase locuri de muncă pentru compatrioții noștri!
Pe 23 noiembrie 2018, după promulgarea Legii Offshore (modificate) – Legea nr. 256 din 12 noiembrie 2018 -, la sediul BSOG din București a fost semnat contactul de antrepriză generală pentru proiectul MGD, între Black Sea Oil&Gas SRL şi GSP Offshore SRL.
Astfel, Black Sea Oil&Gas SRL (BSOG), împreună cu partenerii săi de concesiune, Petro Ventures Resources SRL (Petro Ventures) şi Gas Plus International B.V. (Gas Plus), au acordat firmei GSP Offshore SRL (GSP) contractul de antrepriză-generală pentru toate lucrările offshore și onshore, precum și contractul de foraj pentru sondele de dezvoltare.
Contractul de antrepriză generală vizează serviciile de proiectare, achiziție, construcție, instalare și punere în funcțiune (EPCIC),
Contractul de foraj vizează realizarea Proiectului Dezvoltare Gaze Naturale Midia (Proiectul MGD), localizat în platforma continentală a Mării Negre aparținând României.
Execuția contractului EPCIC, care va fi realizată doar în cazul luării Deciziei Finale de Investiție (FID) în proiectul MGD, acoperă:
achiziția, construirea, instalarea și punerea în funcțiune a ansamblului submarin de producție aferent zăcământului Doina;
construcția, instalarea și punerea în funcțiune a unei noi platforme de producţie automate, amplasată pe zăcământul Ana, care va fi construită în şantierul GSP din Constanţa;
sistemul de conducte submarine ce va lega platforma de producţie de ţărm;
conducta de pe uscat;
noua staţie de tratare a gazelor (STG) care va fi construită în satul Vadu.
De asemenea, un alt contract a fost încheiat pentru forajul celor cinci sonde de producție (o sondă submarină pe zăcământul Doina și patru sonde de producţie pe zăcământul Ana), pentru care GSP va mobiliza platforma de foraj de tip „jack-up” GSP-Uranus.
În momentul semnării contractului de atribuire a antreprizei-generale (28 noiembrie 2018), data finalizării construcției întregii infrastructuri a proiectului era estimată la finalul lui 2020 sau începutul lui 2001.
Companiile estimează că 70% din costurile aferente activităților contractate, care reprezintă majoritatea costurilor totale ale proiectului în valoare de 400 de milioane de dolari USA, vor reprezenta aport din România.
Semnarea contactului de antrepriză generală pentru proiectul MGD dintre Black Sea Oil & Gas SRL şi GSP Offshore SRL, la sediul BSOG din Bucureşti, 23 noiembrie 2018
La vremea respectivă, Mark Beacom, directorul general executiv al BSOG, declara:
„În conformitate cu obiectivul nostru de a aduce acest proiect în punctul în care partenerii şi acţionarii vor putea lua decizia de a investi, am anunțat recent semnarea contractului de transport al gazelor, cu Transgaz, precum și un acord de vânzare a gazelor, cu firma ENGIE.
Acum suntem bucuroși să anunțăm că am încheiat, cu cel mai mare contractor offshore din România, contractul de antrepriză-generală EPCIC și contractul de foraj pentru sondele de dezvoltare, pentru proiectul nostru MGD.
Proiectul de pionierat MGD ar putea acoperi 10% din necesarul de gaze naturale al României, va utiliza serviciile contractorilor și subcontractorilor locali, va livra gaze naturale pe piața din România și va aduce beneficii semnificative atât comunității noastre locale, cât și țării”.
Dar în acel moment era în plină derulare scandalul politic și mediatic legat de proiectul Legii Offshore, ca urmare a demersului unui Liviu Dragnea disperat să obțină susținere populară, căci era deja cu un picior în pușcărie. Proiectul anunțat de liderul de atunci al PSD era unul eminamente electoral-populist și, prin urmare, profund antieconomic. Prin el, infractorul teleormănean încerca să-și demonstreze, în mod ipocrit-„suveranist”, așa-zisul său „patriotism”, prin grija ca resursele naturale ale „țărișoarei” să nu încapă „pe nimica” pe mâna „străinilor cei haini și lacomi”.
În acel context, americanul Mark Beacom a ținut să adauge și un avertisment: „Abilitarea noastră de a lua o decizie finală de a investi, odată ce am parcurs toate etapele rămase din proiect, este condiționată de aprobarea partenerilor și acționarilor, aprobare care la rândul ei depinde de impactul pe care noua Lege Offshore, în special noile prevederi fiscale cuprinse în lege, îl va avea asupra deciziei menționate de a trece la realizarea investiţiilor în proiectul respectiv”.
Directorul-general al GSP, Gabriel Comănescu, declara atunci: „Suntem mândri că am fost selectați pentru acest proiect, atât de important pentru România. Compania GSP s-a lansat în domeniul construcțiilor offshore în anul 2009 și a dobândit o experiență valoroasă, în proiectele similare din alte zone. Experienţa noastră, locală şi globală, în domeniul forajelor şi construcţiilor offshore, alături de activele și capabilitățile noastre din România, ne vor permite să realizăm cu succes proiectul MGD”.
Ce este, de fapt, Proiectul MGD
Zona proiectului MGD cuprinde zăcămintele de gaze Ana şi Doina, situate la aproximativ 120 km de ţărmul României, în zona cu apă de mică adâncime (circa 70 de metri) a perimetrului XV Midia.
Ministerul Energiei anunța, la începutul lunii, că Black Sea Oil&Gas va fi prima companie petrolieră care începe producţia de gaze în Marea Neagră, în prima parte a anului 2021.
Black Sea Oil & Gaz este titulara Proiectului de Dezvoltare Gaze Naturale Midia (MGD), primul proiect nou de infrastructură şi de producţie de gaze naturale din offshore-ul românesc al Mării Negre desfăşurat în ultimii 30 de ani în România. Data estimată a finalizării lucrărilor şi a începerii producţiei de gaze naturale este prima jumătate a anului 2021.
Proiectul MGD constă în săparea a cinci (5) sonde de producţie (una pe zăcământul Doina şi patru pe zăcământul Ana) şi realizarea unui ansamblu submarin de producţie pe zăcământul Doina. Acesta va fi conectat printr-o conductă de 18 kilometri la platforma de producţie monitorizată şi operată de la ţărm, amplasată pe zăcământul Ana. O conductă submarină de 126 kilometri va asigura transportul gazelor de la platforma Ana la ţărm, până la noua staţie de tratare a gazelor din comuna Corbu, judeţul Constanţa.
Capacitatea de producţie estimată va fi de un miliard de metri cubi de gaze pe an, echivalentul a 10% din consumul de gaze al României. Gazele tratate vor fi livrate în Sistemul National de Transport al Gazelor Naturale, operat de SNTGN Transgaz SA.
În luna februarie a anului trecut (2019), Black Sea Oil&Gas a anunţat că a luat decizia finală de investiţie pentru Proiectul de Dezvoltare Gaze Naturale Midia (proiectul MGD), localizat în zona românească a Mării Negre, unde va investi 400 de milioane de dolari.
Firmele implicate în Proiectul MGD
Black Sea Oil&Gas SRL, deţinută de Carlyle International Energy Partners şi Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, este o companie independentă de petrol şi gaze cu sediul în România, care desfăşoară operaţiuni de explorare, dezvoltare şi exploatare a resurselor convenţionale de ţiţei şi gaze naturale.
În prezent, portofoliul companiei este alcătuit din concesiunea privind perimetrele XV Midia – Zona de Apă de Mică Adâncime şi XIII Pelican, situate în platforma continentală a Mării Negre, în care BSOG deţine o participaţie de 65% şi calitatea de operator.
În acest proiect mai sunt implicaţi Petro Ventures, un fond privat de investiţii, care deţine 20%, precum şi Gas Plus (15%), care este al patrulea cel mai mare producător de gaze naturale din Italia.
Gas Plus este activ în principalele sectoare ale industriei gazelor naturale, în special în domeniul explorării, producției, achiziției, distribuției și vânzării cu amănuntul. La 31 decembrie 2017, grupul avea 45 de concesiuni de exploatare situate pe întreg teritoriul Italiei, un total de aproximativ 1.600 de kilometri de rețea de distribuție în 39 de municipalități, deservind peste 72.000 de utilizatori finali, şi un număr de 181 de angajați.
Gas Plus deține o participație de 15% în concesiunea privind perimetrele XV Midia – Zona de Apă de Mică Adâncime şi XIII Pelican, situate în platforma continentală a Mării Negre.
Petro Ventures, un grup privat de investiții, deține o participație de 20% în concesiunea privind perimetrele XV Midia – Zona de Apă de Mică Adâncime şi XIII Pelican, de pe platforma continentală a Mării Negre.
GSP este o firmă privată românească (înregistrare și capital), lider național în sfera serviciilor integrate offshore pentru industria de petrol și gaze.
Prin exploatarea resurselor de la Marea Neagră, România ar renunța complet la gazele din Rusia și i-ar ajuta și pe alții să o facă!
Potențialul zăcămintelor de gaz din apele românești de la Marea Neagră, descoperite până acum, este de până la 200 de miliarde de metri cubi.
România are deja capacitatea de a-și asigură aproape întreg consumul de gaz din producția onshore proprie și și-ar putea chiar dubla cantitățile de gaze produse în următorii 20 de ani, odată cu exploatarea resurselor offshore din Marea Neagră.
Actualmente, producem anual 10,5 miliarde de metri cubi de gaz, majoritatea onshore, și consumăm 11-12 miliarde de metri cubi, ceea ce face să fim, spre deosebire de alte țări din Europa de Est și Centrală, o țară independentă în cea mai mare parte de importurile de gaz rusesc.
Alte state membre ale UE se chinuie între timp să elaboreze strategii energetice coerente, care să le reducă dependența de importurile rusești. Prin urmare, ele sunt interesate de zăcămintele de gaz disponibile în România, ca și de cele din Norvegia sau SUA.
Ungaria a fost prima țară care a încercat să se asigure de accesul la gazul românesc din Marea Neagră. Budapesta a convenit cu firma americană ExxonMobil ca livrările a 4,4 miliarde de metri cubi de gaz anual să înceapă în 2022. Acestea ar fi urmat să acopere aproape jumătate din necesarul maghiar de gaz, care se ridică la 10 miliarde de metri cubi pe an.
Dar prin retragerea Exxon, proiectul acesta este suspendat. Iar acest lucru ar putea afecta exploatările de la Blocul Neptun din Marea Neagră, un proiect comun al aripii românești a OMV (OMV Petrom) și ExxonMobil.
În 2012, cele două companii au anunțat că au descoperit rezerve de gaz cuprinse între 42 și 84 de miliarde de metri cubi la exploatarea Domino-1, operată de ExxonMobil.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Ar fi normal să avem o dezbatere Klaus Iohannis – Viorica Dăncilă. Dar ar fi fost normal și ca Vasilica să fi răspuns convocărilor lui lui Werner la Cotroceni, când țara ardea și era nevoie de dialog președinte – premier. Ea l-a refuzat, pentru că asculta de borfașii PSD. Acum o refuză el, pentru că-și urmează strategia electorală. Iar Vasilica nu are loc în această strategie.
Ar fi normal să avem o dezbatere Klaus Iohannis – Viorica Dăncilă. Dar ar fi fost normal și ca Vasilica să fi fost prim-ministrul românilor, nu al borfașilor. Să-i fi apărat pe români, nu să-i fi gazat! Să le fi oblojit rănile, nu să fi spus că ei dau lovituri de stat!
În condițiile astea, face bine Klaus Iohannis că o ține la respect pe Viorica Dăncilă? Face foarte bine! Trebuia să-i dea cineva o lecție acestei impostoare: cucoană, tu i-ai gazat pe români, i-ai bătut și i-ai jignit, i-ai nenorocit cu guvenarea ta sinistră, iar acum vrei o confruntare cu președintele românilor? Marș de-aici! Să faci confruntări cu Dragnea și cu Mazăre, la Rahova! Cu Iordache, Nicolicea și Șerban Nicolae, la televiziunile infractorilor!
Ați putea spune: bine-bine, dar nu-i normal să ne cunoaștem candidații, ca să știm pe cine punem votul? Stați liniștiți, îi cunoaștem. Ei nu vin de nicăieri, unul e președinte de cinci ani, cealaltă a fost prim-ministru până de curând. Dacă ar fi de aflat noutăți despre cei doi, le-am afla oricum pe alte canale. Dar văd că dinspre PSD vin doar valuri de fake news. Sau tocmai ăsta ar fi rostul dezbaterii: să rostogolească fake news-urile și pe televiziune, într-un cadru special, pe o audiență-record?
Și totuși, Klaus Iohannis ar putea accepta o dezbatere cu Viorica Dăncilă. Una singură, în condiții speciale. Iată-le!
La locul dezbaterii să fie adusă o brigadă de jandarmi, conduși de Cucoș și înarmați exact ca-n Piața Victoriei pe 10 august 2018. Pe tot timpul dezbaterii, candidata Dăncilă să primească bâte-n cap, gaze-n nas și să fie fugărită cu tunul de apă. În același timp, moderatorul dezbaterii să-i spună că e plătită de Soros și s-o întrebe de ce dă lovituri de stat.
Acesta ar trebui să fie formatul dezbaterii. Unicul format! Și apoi ar începe întrebările. De fiecare dată când moderatorul i-ar solicita lui Klaus Iohannis să-i adreseze o întrebare Vioricăi Dăncilă, președintele ar trebui să nu scoată niciun cuvânt, ci să proiecteze o scurtă secvență video, în care se aude vocea diafană a contracandidatei sale: „reducem democrația… reducem democrația… reducem democrația…”.
La următoarea întrebare, aceeași muțenie, dublată de necesara secvență video: „am devastat Franța și Germania… am devastat Franța și Germania… am devastat Franța și Germania…”
Și încă una: „mă bucur să fiu astăzi la Priștina, în prima vizită a unui prim-ministru român în Muntenegru…”
Și tot așa, până la finalul dezbaterii. Klaus Iohannis să nu pronunțe niciun cuvânt, ci s-o mitralieze pe imbecila din fața sau cu propriile tâmpenii și minciuni.
Iar în acest timp, candidata PSD să simtă, fără mască, usturimea gazelor lacrimogene și a celor cu piper, prin jeturi aplicate de aproape, de la mai puțin de un metru. Nu de alta, dar ca să fie exact ca în Piața Victoriei.
P. S. La negocierea formatului dezbaterii, să fie prevăzută și o mască de gaze pentru Klaus Iohannis. Nu el ne-a gazat, nu el trebuie să le simtă usturimea.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Jandarmeria malformată de Carmen Dan (ministrul demisionar de la Interne) continuă să ofere exemple de non-profesionism. Brutele Jandarmeriei nu sunt în stare să-i pună cătușe unui posibil infractor. Soluția lor e mai simplă: gaz în nas și bagă-l în spital! Dacă iese din comă, bine; dacă nu, să fie sănătos!
Un bărbat de 50 de ani din Vatra Dornei, reclamat că ar fi atins indecent o fetiță în timpul unui spectacol, a ajuns în comă profundă la spital, după ce jandarmii chemați să intervină l-au ținut minute bune la pământ și i-au pulverizat în față spray lacrimogen de la doar câțiva centimetri distanță. După o noapte de comă, bărbatul a murit.Medicii de la Spitalul din Vatra Dornei suspectează că bărbatul a suferit un infarct și au cerut să fie transferat cu un echipaj al Ambulanței la Spitalul din Suceava.„Decesul a fost declarat sâmbătă, în jurul orei 11.00. Dosarul este instrumentat de un procuror al Parchetului de pe lângă Tribunalul Militar Iaşi”, a declarat, pentru Mediafax, inspectorul Corina Dumitraş, purtător de cuvânt al IPJ Suceava.La rândul său, purtătorul de cuvânt al Spitalului Județean de Urgență Suceava, Mircea Macovei, a declarat, pentru Mediafax, că bărbatul fusese adus la spital în stop cardiorespirator, resuscitat și ventilat mecanic.„A fost internat pentru supraveghere. În cursul dimineţii, din cauza fenomenelor simptomatologice digestive, s-a intervenit chirurgical și s-a găsit un infrarct enteromezenteric masiv. S-a intervenit chirurgical, însă la ora 11.00 s-a declarat decesul”, a spus Mircea Macovei.
De unde a pornit totul
Incidentul în urma căruia bărbatul și-a pierdut cunoștința s-a petrecut vineri seara în Vatra Dornei, în timpul unui spectacol de muzică populară. Tatăl unei fete de 12 ani a cerut ajutorul jandarmilor, reclamându-l pe bărbatul de 50 de ani că ar fi atins-o indecent pe fetiță.VIDEO: Intervenția jandarmilor o puteți vedeaAICI.Inspectoratul de Jandarmi Judeţean Suceava a explicat, printr-un comunicat: „Echipajul de jandarmerie s-a deplasat în zona indicată, a identificat persoana în cauză și i-a solicitat acesteia să se deplaseze în afara zonei de spectacol, în vederea stabilirii identității. Bărbatul, în vârstă de aproximativ 50 de ani, din municipiul Vatra Dornei, a devenit recalcitrant și agresiv, jandarmii fiind nevoiți să folosească materialele de intervenție din dotare. La scurt timp, bărbatul și-a pierdut cunoștința, iar jandarmii au solicitat imediat echipajul medical pentru acordarea primului ajutor. Bărbatul a fost stabilizat și transportat la spitalul din localitate”.În acest caz, Inspectoratul de Poliție Suceava a deschis o anchetă. Verificări sunt efectuate și de conducerea Inspectoratului de Jandarmi Judeţean Suceava.
Poziția Ziaristii.com.Individul care s-a comportat indecent față de fetiță trebuia aspru pedepsit. Fără milă, la maximum prevăzut de lege! Dar nu trebuia omorât!!! Acum trebuie pedepsită sever jandarmerița care i-a pulverizat spray în față de la câțiva centimetri, l-a băgat în comă și l-a omorât! Și ea a încălcat legea, pentru că nu așa se procedează cu infractorii. Îi imobilizezi, nu-i omori! Bărbatul nu era înarmat, nu avea nici cuțit sau bâtă, deci putea fi imobilizat în condiții regulamentare, fără a fi gazat barbar, mai ales că la acțiune participau mai mulți jandarmi.
Donați AICI pentru a susține proiectul ZIARISTII.COM!
O puzderie de oficiali ruși și ”analiști” militari care miros de la o poștă a GRU s-au apucat, ca din senin, să vânture ideea unui război iminent în regiune și să ne amenințe. Vorbesc cu lejeritate de rachetele Tomahawk cu încărcătură nucleară pe care SUA le va plasa în România în curând, despre cât de ușor ar putea distruge baza de la Deveselu și cum rachetele hipersonice Kinjal, așa-zisele arme invincibile ale Kremlinului, au fost create special pentru a lovi țara noastră. Nu este deloc întâmplător.
Rusia se folosește de mult de sistemul antirachetă de la Deveselu pentru a-și juca sceneta favorită, în care se prezintă drept victima agresiunilor SUA și NATO. Așa justifică și încălcarea Tratatului Forțelor Nucleare Intermediare. Cu toate că știe foarte bine că ”scutul” este doar un scut, nu o suliță. Dar pentru că nu au o minciună mai bună nici măcar atunci când sunt întrebați de ce nu mai permit monitorizarea aeriană a enclavei Kaliningrad, vorbesc despre Deveselu.
Există vreo amenințare reală pentru România, dincolo de retorică? Nu. În cei 15 ani de când am intrat în NATO, Rusia nu a avut o putere executivă la București care să-i priască mai mult decât cea instalată în decembrie 2016. De ce ne-ar ataca acum, când îi convin de minune foarte multe lucruri care se întâmplă la București?!
Despre acțiunile programatice de slăbire a încrederii cetățenilor în instituțiile statului am scris de nenumărate ori. La fel și despre conflictul coaliției de guvernământ cu Uniunea Europeană. Ambele servesc de minune Moscovei. Se vorbește, însă, prea puțin despre cel mai palpabil cadou pe care regimul Putin l-a primit anul trecut: amânarea începerii investițiilor pentru exploatarea gazelor din Marea Neagră. Care echivalează cu întârzierea obținerii independenței energetice și perpetuarea dependenței de gazul rusesc. (…)
Lipsa de predictibilitate poate scoate complet o țară de pe lista marilor proiecte economice. Când nu știi precis ce taxe va trebui să plătești sau pe ce venituri poți să contezi, este imposibil să întocmești un plan de afaceri care să convingă acționarii. Nimeni nu poate garanta o doză mare de probabilitate că el se va și realiza. Și nimeni nu se încurcă cu o țară făcută parcă pe nisipuri mișcătoare când există multe altele care se întrec în a oferi marilor investitori cele mai bune condiții posibile, care să le minimizeze riscurile și să le maximizeze profitul.
Așa trebuie înțeleasă și decizia de acum câteva zile a grupului OMV Petrom de a amâna începerea exploatării gazelor din Marea Neagră. Guvernarea PSD-ALDE nu oferă în clipa de față garanția că planul de afaceri pe care și l-au făcut nu va fi dat peste cap de alte decizii contradictorii, pripite, luate înaintea unor studii de impact solide, nediscutate cu mediul de afaceri, precum cele adoptate la sfârșitul anului trecut, când au introdus celebra ”taxă pe lăcomie.”
Asta blochează punctual, în acest moment, demararea celui mai mare proiect energetic al țării, care ne-ar putea aduce nu doar independența energetică, ci și șansa de a deveni un jucător regional important în acest domeniu.
Doar că lipsa de claritate și de predictibilitate nu reprezintă decât o parte a problemei. Cealaltă parte, despre care companiile implicate nu vorbesc public, reprezintă marea dilemă pe care o ridică nu doar ”taxa pe lăcomie”, ci toate măsurile adoptate în ultimele luni. Asistă la o demonstrație monumentală de prostie și de incompetență, sau la un plan deliberat de sabotare a șansei istorice de a ne elibera de servituțile pe care le implică dependența de gazul rusesc?
Ce a făcut coaliția PSD-ALDE, cu susținerea UDMR, în domeniul energetic se pliază la fel de bine pe interesele Rusiei, pe cât s-au pliat și acțiunile ostile împotriva explorării gazelor de șist, de acum șase ani. Cifrele vorbesc de la sine: importul de gaze naturale din Rusia s-a majorat, în luna noiembrie 2018,cu 45% față de noiembrie 2017, în timp ce prețul de import a crescut cu 40%!
Așadar, nu doar nu că nu am făcut pași să valorificăm gazele din Marea Neagră, dar importăm mult mai mult, la un preț crescut semnificativ. Cum am ajuns aici? Simplu. Măsurile luate anul trecut au descurajat producția internă. Avantaj Gazprom!
Și acesta este doar începutul. Dacă puterea persistă în planul ei de a lovi în producătorii interni, mai multe zăcăminte existente vor deveni nefezabile economic, astfel încât producția internă va scădea și mai mult. Ceea ce înseamnă că, în absența începerii extracției de gaze din Marea Neagră, vom importa din ce în ce mai multe gaze din Rusia.
Ca să înțelegem și mai bine absurdul situației în care ne aflăm trebuie să ne uităm la Polonia. Țară care importă 75% din necesarul de gaze, 63% venind din Rusia. Faptul că nu au avut norocul să descopere o rezervă semnificativă de hidrocarburi precum cea din Marea Neagră nu i-a împiedicat să își facă o strategie prin care să se desprindă din încleștarea Gazprom. Pentru ei, șansa se numește gazul lichefiat, adus din SUA și din Qatar.
Polonia a început de acum 13 ani construcția unui terminal de gaz lichefiat, la Świnoujście. Nici la ei lucrurile nu merg perfect, astfel încât proiectul a fost terminat abia în 2016. Cu toate astea, a fost încheiat la timp pentru a profita de pe urma revoluției gazelor de șist, care a avut loc în Statele Unite, și care a dus la scăderea drastică a prețui gazelor.
Spre deosebire de România, Polonia s-a folosit de această oportunitate atât pentru a-și reduce dependența de gazul din Rusia, cât și pentru a-și consolida parteneriatul strategic cu SUA pe o dimensiune pe care Washingtonul o consideră esențială, cea energetică.
Concret, anul trecut, PGNiG, compania națională de petrol și gaze a Poloniei, a semnat contracte pe 20 de ani cu trei companii americane de la care va importa aproape 6 milioane de tone de gaz lichefiat, anual. Asta înseamnă 40% din consumul de gaze anual, actual, al Poloniei.
Împreună cu importul de gaze lichefiate din Qatar și de gaze prin conductă din Norvegia, contractele cu firmele americane îi vor permite Poloniei să nu mai reînoiască contractul cu Gazprom, care expiră în 2022. Așadar, nu doar că își vor reduce importurile de gaze din Rusia. Nu vor mai importa deloc de la fostul mare frate de la Răsărit! Și deși grosul importurilor va veni, pe vase, tocmai din Statele Unite, prețul pe care îl vor plăti va fi cu cel puțin 20% mai mic decât cel al Gazprom.
În antiteză, România ratează șansa, pe care Polonia nu o are, de a-și exploata propriile resurse, fără să apeleze la importuri care vin de la mii de kilometri depărtare, cu prețuri pe măsură. România, care reproșează de ani buni Americii că nu investește mai mult la noi, ratează șansa de a-și vedea visul cu ochii și de a întări parteneriatul economic cu principalul aliat, oferind ceva ce nu costă nimic: claritate și predictibilitate.
Și mai ratează ceva, foarte important! Până o să descoperim formula creșterii economice miraculoase, este limpede că nu avem resurse pentru a ne proteja singuri de amenințările externe. Azi, depindem de SUA și de celelalte țări din NATO pentru a ne apăra în cazul unui atac. Pornirea investițiilor americane în exploatarea gazelor off-shore va oferi Washingtonului un motiv în plus să se implice și mai mult în apărarea Mării Negre. Cine are de pierdut din asta? Doar Rusia. De aceea, Putin face tot ce ține de el ca Marea Neagră să rămână ”lac rusesc.”
