Darius Vâlcov, fostul senator PSD, consilier al premierului Viorica Dăncilă și „strateg“ al lui Dragnea pentru planul de guvernare din perioada 2017-2019, li s-a alăturat oficial, de marți, numeroșilor fugari căutați de justiția română care se ascund în Italia. Vâlcov a fost condamnat definitiv la 6 ani de închisoare în „dosarul tablourilor“, fiind găsit vinovat pentru corupție în perioada când era primar la Slatina. PSD-istul era însă deja fugit de mai multă vreme în Italia, unde obținuse rezidență, cumpărase proprietăți și-și deschisese afaceri. Cel mai probabil, nici el nu va fi extrădat.
„Europa Liberă“ a arătat cum numeroși infractori căutați de justiția din România au reușit să găsească un refugiu primitor în Italia și după 2021, când această țară și-a schimbat legislația. Tâlharii își folosesc averile acumulate din jaf și corupție pentru a obține rezidență și a-și deschide afaceri în Italia. Aceștia intră astfel sub prevederile noii legislații, fiind foarte greu de extrădat.
În ultimii ani, scrie HotNews.ro, în Italia s-au pus la adăpost de consecințele fărădelegilor lor Daniel Dragomir (fost ofițer SRI), afacerisul Dragoș Săvulescu, Mario Iorgulescu (fiul președintelui LPF care a ucis cu mașina un alt șofer), Alina Bica (fosta șefă a DIICOT), Ionel Arsene (fostul șef al Consiliului Județean Neamț din partea PSD), Cornel Bogdan Popa (fost director în Primăria Capitalei), afaceristul Romeo Albu. Ultimul pe listă e oficial, de marți, Darius Vâlcov.
Acesta din urmă a făcut o avere imensă, din corupție, încă din perioada când era primarul orașului Slatina. DNA l-a trimis în judecată în 2015, procesul fiind trenat de Justiție timp de opt ani, adică până pe 2 mai 2023, când s-a dat o sentință definitivă tardivă (infractorul avusese timp să-și aranjeze apele în Italia).
Vâlcov a primit șpagă 20% din valoarea contractelor de reabilitate și extindere a rețelelor de canalizare și apă în mai multe orașe din Olt. La percheziții, procurorii au descoperit, acum 10 ani, comori ca-n peștera lui Ali Baba: 1,3 milioane de lei, 90.000 de euro, 3 lingouri de aur în greutate de 3 kilograme, 3 tablouri originale ale pictorilor Renoir, Jean Cocteau și Aurel Acasandrei. În total, s-au descoperit 172 de tablouri, unele dintre acestea fiind ascunse în pereți falși ai unor imobile aparținându-i lui Vâlcov.
Aceasta este doar partea din avuțiile jefuite din bani publici ori europeni care a fost găsită de anchetatori.
Cu restul prăzii, scoasă din țară în anii care au urmat (PSD a avut majoritatea parlamentară, în ultimul deceniu, în perioadele 2013-2020 și 2021-2023), Darius Vâlcov și-a croit o nouă viață în Italia, unde și-a cumpărat proprietăți și și-a deschis afaceri.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
„Operațiunea militară specială” a dictatorului Vladimir Putin a fost abandonată și de o parte importantă a agenților săi din serviciile speciale. „Federalii” au început să fugă unul după altul din Rusia cu documente strict secrete și să dezvăluie crimele abominabile comise de „denazificatori” în Ucraina.
Mulți au reușit să treacă frontiera și s-au refugiat în state ale Uniunii Europene, unde au cerut azil politic. Au fost însă și spioni mai puțin norocoși, care au ales să se „ascundă” în țări precum Kazahstan, de unde au fost expulzați în Federația Rusă.
Dezvăluirile au apărut pe site-ul Obozrevatel.com. Sunt prezentate două astfel de cazuri recente. Primul îl vizează pe Emran Navruzbekov, locotenent-major în unitatea de informații a FSB. Acesta a dat bir cu fugiții în Polonia, solicitând dreptul de intrare și ședere pe o perioadă îndelungată, pe motiv că ar fi persecutat de camarila putinistă.
El a explicat situația sa într-un interviu acordat activistului rus pentru drepturile omului Vladimir Osecikin, în cadrul proiectului Gulagu.net.
Ofițerul FSB a povestit că, la un moment dat, ar fi trebuit să plece în Siria, dar și-a luat un concediu de odihnă din cauza unei „circumstanțe familiale”: soția sa urma să fie supusă unei operații.
„M-am gândit să iau legătura cu una dintre ambasadele străine de la Moscova, dar în paza lor am observat foști colegi din altă structură”
Mărturia lucrătorului FSB:„Apoi au vrut să mă trimită în RPD (autoproclamata Republică Populară Donețk – n. red.), pe teritoriul Ucrainei. Poate pentru muncă de sabotaj, poate pentru muncă sub acoperire – nu s-a menționat acest lucru. Sau era necesar să merg în Turcia și apoi în Siria”.
Panicat, Emran Navruzbekov a decis să rupă legăturile cu FSB și să evadeze din Rusia: „La început m-am gândit să iau legătura cu una dintre ambasadele străine de la Moscova, dar în paza misiunilor diplomatice am observat foști colegi din altă structură. Așa că am mers în Belarus, apoi la granița poloneză, unde mi-am prezentat actul de identitate la punctul de trecere a frontierei și am cerut azil politic”.
Obozrevatel.com:„Navruzbekov a depus deja mărturie despre implicarea FSB în crime importante pe teritoriul UE, precum și despre alte informații valoroase. Ele ne permit să dezvăluim agenții serviciilor speciale ruse care lucrează sub masca misiunilor diplomatice și a diferitelor organizații”.
„La aeroport, când Jilin era pe cale să zboare în altă țară, a fost reținut de kazahi și trimis la un centru de arest preventiv. Rusia îl pusese pe ofițerul FSO pe lista internațională de urmăriți”
Mai puțin inspirat s-a dovedit a fi un angajat al Serviciului Federal de Securitate (FSO), Mihail Jilin, însărcinat să deservească linia guvernamentală de informații. În încercarea de a evita prezența pe frontul din Ucraina, agentul și-a luat familia și s-a stabilit în Kazahstan. Lucrurile au luat însă o turnură neașteptată.
Prin pădure. „Împreună au ajuns la graniță: soția și copiii au trecut de punctul de control al frontierei, iar Jilin a trecut prin pădure. Cert este că, având acces la secrete de stat, ofițerul FSO nu avea dreptul de a părăsi Federația Rusă.”
Eliberat pe cauțiune. „Familia plănuia să ajungă la Astana și să solicite statutul de refugiat, dar lucrurile nu au mers conform planului. L-au reținut pe Jilin, apoi au aflat despre munca lui și l-au eliberat pe cauțiune. Nu a reușit să obțină statutul de refugiat, așa că l-au obligat să plece din Kazahstan.”
A doua fugă ratată. „Dar la aeroport, când Jilin era pe cale să zboare în altă țară, a fost reținut de kazahi și trimis la un centru de arest preventiv. S-a dovedit că Rusia l-a pus pe ofițerul FSO pe lista internațională de urmăriți sub acuzația de trecere ilegală a frontierei și dezertare. Jilin a fost deja predat Rusiei. Acum riscă urmărirea penală și 15 ani de închisoare.”
Precizare. La finele lunii septembrie, Ramazan Rasulov, ofițer FSB, a fost săltat de ofițerii ruși de contrainformații chiar la intrarea în Ambasada Marii Britanii. „Avea cu el un hard disk, care conținea informații despre crimele FSB din Ucraina și din alte țări. Iar fratele mai mic al lui Ramazan, Ruslan, care încerca să-l ajute, ar fi murit într-un accident”, a mai dezvăluit Obozrevatel.com.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Peste 2.000 de persoane din toată lumea, inclusiv fugari, politicieni controversați și oameni de afaceri care au probleme cu legea, au cumpărat pașapoarte din Vanuatu, cu care au acces, fără viză, în Uniunea Europeană, Marea Britanie și în alte peste 100 de țări, se arată într-o investigație publicată de The Guardian și preluată de Digi 24.
Printre cei care au primit cetățenie prin programul de sprijin pentru dezvoltarea țării și au beneficiat de „pașapoartele de aur” se numără:
un om de afaceri sirian ale cărui afaceri se află sub sancțiunile SUA;
un politician nord-coreean;
un om de afaceri italian acuzat de escrocherie;
un fost membru al unei bande notorii de motocicliști din Australia;
doi frați din Africa de Sud acuzați de un jaf de criptomonede în valoare de 3,6 miliarde de dolari.
Schema de pașapoarte permite cetățenilor străini să achiziționeze cetățenia pentru 130.000 de dolari, într-un proces care durează de obicei puțin peste o lună, totul fără a pune vreodată piciorul în țara insulară din Pacific.
Programul de sprijin pentru dezvoltare oferă acces fără restricții, fără vize, la 130 de țări, inclusiv Marea Britanie și statele din UE. Vanuatu – stat cu 300.000 de locuitori – funcționează și ca paradis fiscal, fără impozite pe venit, pe proprietăți sau pe avere.
Experții au avertizat că schema deschide „ușa din spate” pentru accesul în UE și în Marea Britanie și permite grupurilor infracționale transnaționale să stabilească o bază în Pacific.
În plus, legile fiscale din Vanuatu fac din micuța țară insulară un loc atractiv pentru spălarea banilor.
Programul de pașapoarte, care a generat guvernului din Vanuatu venituri de peste 116 milioane de dolari anul trecut, a fost extrem de controversat de la relansarea sa în 2017. Până acum, însă, nu au existat prea multe informații despre cine a cumpărat pașapoarte prin intermediul schemei.
O serie de documente guvernamentale interne obținute de „The Guardian” detaliază numele și naționalitatea unor beneficiari de pașaport Vanuatu prin programe speciale în anul 2020 și luna ianuarie 2021.
După o investigație de câteva luni, care a implicat căutarea dosarelor instanțelor publice, a listelor electorale, a înregistrărilor deceselor, a rețelelor sociale și după discuții cu polițiști și surse din întreaga lume, „The Guardian” a reușit să confirme identitatea a zeci de persoane din listă.
În 2020, Vanuatu a emis aproximativ 2.200 de pașapoarte prin intermediul acestor programe. Mai mult de jumătate (aproximativ 1.200) erau pentru cetățeni chinezi. După aceștia, cei mai mulți beneficiari au fost nigerieni, ruși, libanezi, iranieni, libieni, sirieni și afgani.
Doi americani, 6 australieni și câțiva europeni au fost, de asemenea, printre cei care au aplicat pentru „pașaportul de aur”.
Experții în securitate avertizează că ușurința cu care oamenii pot cumpăra pașapoarte ar putea face din această schemă un sistem atractiv pentru membrii grupurilor infracționale transnaționale.
„Nu doar că pot călători în UE sau pot înființa afaceri. Una dintre probleme este posibilitatea de a crea aceste rețele în Pacific, mai ales că Pacificul devine mai mult un centru de trafic de droguri. Iar cadrul legal privind paradisurile fiscale din Vanuatu fac țara foarte atractivă pentru spălarea banilor”, a explicat Jose Sousa-Santos, expert al Colegiul de Securitate al Pacificului din Australia.
Un nou nume, o nouă identitate
Sousa-Santo spune că un alt potențial pericol îl constituie cei care obțin cetățenia în Vanuatu și apoi își schimbă legal numele în această țară, ceea ce le conferă efectiv o nouă identitate.
Într-o broșură care promovează programul de sprijin pentru dezvoltarea țării, o agenție răspunde la o întrebare: „Își pot schimba beneficiarii pașaportului numele?”.„Odată ce vi se acordă cetățenia, vă puteți schimba numele trimițându-ne o scrisoare care explică motivația dvs. de a vă schimba numele, iar pașaportul va fi eliberat cu noul dvs. nume”, se arată în broșură.
Ca răspuns la aceste îngrijorări, Ronald Warsal, președintele Biroului pentru cetățenie din Vanuatu, spune că autoritățile fac verificări înainte de a permite schimbarea legală a numelui.
Printre beneficiarii „pașapoartelor de aur”: un șef FIFA și o prințesă din Emirate
Și în ianuarie 2021, Vanuatu a vândut pașapoarte către persoane care au legături cu fraude sau sancțiuni și altele care erau căutate de polițiști în țările lor de origine.
Lista prezintă o serie de personaje controversate, inclusiv un șef FIFA, o prințesă din Emiratele Arabe Unite și un tele-evanghelist nigerian.
Persoane care și-au cumpărat „pașapoarte de aur”
Raees și Ameer Cajee – fondatorii platformei Africrypt, o plaformă de tranzacționare a criptomonedelor. Aceștia au dispărut împreună cu 3,6 miliarde de dolari în Bitcoin. Banii virtuali s-au evaporat de pe platforma lor de investiții în criptomonede. Ar putea fi cea mai mare fraudă cu criptomonede din istorie.
Gianluigi Torzi – om de afaceri italian, acuzat de extorcare a oficialilor de la Vatican cu 15 milioane de euro.
Hayyam Garipoglu – mogul bancar turc, încarcerat pentru un scandal de delapidare de milioane de dolari și condamnat la închisoare pentru adăpostirea nepotului său după ce acesta a ucis o tânără de 17 ani.
Ghali Belkecir – fost șef al Jandarmeriei din Algeria, pe numele căruia au fost emise patru mandate de arestare.
Khaled al-Ahmad – om de afaceri sirian și consilier apropiat al președintelui Bashar Al-Assad. A obținut cetățenia Vanuatu în iunie 2019.
Alaa Ibrahim – fost guvernator sirian din Damasc.
Fayez al-Sarraj – fost prim-ministru al Libiei.
Vinay Mishra – fost politician indian acuzat de corupție, în prezent locuiește în Vanuatu.
Un politician nord-coreean și soția sa au primit cetățenia Vanuatu după ce au solicitat-o folosind pașapoarte chineze.
„Pașapoartele de aur” – cea mai mare sursă de venit pentru Guvernul din Vanuatu
Pe hârtie, Vanuatu împiedică cetățenii Siriei, Irakului, Iranului, Yemenului și Coreei de Nord să obțină cetățenia, cu excepția cazului în care pot dovedi că au locuit în afara acestor țări cel puțin 5 ani. Totuși, „The Guardian” a reușit să identifice un număr de solicitanți din acele țări care erau rezidenți în țările respective la momentul depunerii cererii.
Vanuatu este una dintre cele mai sărace țări din lume: 2.780 de dolari – PIB-ul pe cap de locuitor, conform Bănciil Mondiale. Țara este puternic îndatorată, în mare parte din cauza dezastrelor naturale care au lovit-o. După un ciclon în 2014, deficitul țării s-a dublat.
Vanuatu e un arhipelag situat în Pacificul de Sud, între Noua Caledonie și Fiji, la est de Australia
Vânzarea pașapoartelor este cea mai mare sursă de venituri pentru Guvernul din Vanuatu: 42% din totalul veniturilor guvernamentale în 2020.
În iunie 2021, Guvernul a raportat un surplus bugetar în ciuda pandemiei Covid-19, în mare parte datorită cererii continue de cetățenie. Guvernul a folosit profiturile pentru a achita o parte din datorii.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
În conferința de presă de marți, ministrul Justiției, Cărălin Predoiu, a trecut în revistă și situația procedurilor de extrădare în cazul marilor fugari. El a prezentat și pierderile sistemului judiciar pe frontul Covid-19, dar și stadiul restaurării legislației maltratate de „regimul Dragnea”.
„De la ultima informare s-au procesat 122 de procese. 109 sunt dosare de extrădare activă, România e stat solicitant”, a spus Predoiu. Apoi a vorbit despre cele mai cunoscuți fugari.
Cazul Puiu Popoviciu: „Mandatul european de arestare a fost emis de Curtea de Apel București, se judecă un apel în Marea Britanie. Azi avem o informare neoficială că procurorii au informat că audierile în apel vor începe pe 15 martie 2021”.
Cazul Alexander Adamescu: „Instanța britanică a dispus predarea lui, urmează soluționarea unei întrebări – procedură particulară din legislația britanică. Procedura se va desfășura mai rapid. E mai degrabă un demers de tergiversare, ce pare să nu aibă șanse mari”.
Cazul Dragoș Săvulescu: „Curtea de Apel Napoli a respins executarea mandatului din România, a dispus executarea pedepsei în Italia și suspendarea executării pedepsei. Îmi exprim dezamăgirea față de decizia instanței. Poate aude ministrul italian al Justiției”.
Cazul Mario Iorgulescu: „Procedură pe cale directă între instanțe, nu avem detalii în acest moment”.
Cazul Alina Bica: „Mandat european de arestare, localizată în Italia, procedură pe cale directă între instanțe. Instanța italiană nu a transmis oficial detalii”.
Cazul Cristian Rizea: „Așteptăm procedurile din Republica Moldova”.
Cazul Sebastian Ghiță: „Ministerul Justiției a făcut cerere de extrădare în 2017, apoi a retras cererea de extrădare în iunie 2018 și martie 2019 ca urmare a deciziilor de la Curtea SUpremă și Curtea de Apel Ploiești. La acest moment nu există un mandat de arestare pe numele lui Sebastian Ghiță”.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
