Generalul australian în retragere Mick Ryan, acum profesor și autor de studii militare, a făcut o scurtă analiză a situației de pe frontul ruso-ucrainean din zona Donbass, indicând cursul pe care-l pot lua luptele.
Prima observație a generalului – care și-a mai făcut și altădată publice constatările despre război pe contul său de Twitter – este că Rusia are în acest moment două opțiuni pe care să le încerce: fie o învăluire în profunzime a forțelor ucrainene din Donbass, fie una superficială. În primul caz s-ar viza un atac din două direcții până la Nipru, în cel de-al doilea caz – un atac mai scurt, tot din două direcții, care să cadă în spatele liniei frontului actual.
Mick Ryan constată că rușii au învățat din înfrângeri și și-au îmbunătățit tacticile de luptă, dar nu e încă suficient de clar cât de mult au reușit acest lucru. În plus, ei nu au nici acum superioritatea aeriană.
O sumedenie de alte elemente sunt importante în cursul bătăliei, scrie generalul Ryan: câte forțe se pot scoate din Mariupol, cât s-a îmbunătățit logistica armatei ruse, cât de serioasă este ofensiva din sud asupra orașului Zaporojie și cât de mult pot ucrainenii să perturbe ofensiva rusă prin contraatacurile lansate la Harkov.
Iată analiza făcută de generalul-maior australian Mick Ryan
„După cum am analizat de mai multe ori în ultima lună, Rusia are două opțiuni cheie pentru a-și operaționaliza obiectivele strategice în est. Acestea sunt fie învăluiri operaționale profunde, fie superficiale.
Opțiunea 1 este opțiunea „go big option” – o învăluire profundă a forțelor ucrainene în est. În acest caz, rușii ar încerca să avanseze spre orașul Dnipro dinspre nord-est și dinspre sud. Concomitent, ar trebui să fixeze forțele ucrainene din Luhansk și Donețk.
Opțiunea 2 rămâne învăluirea superficială a forțelor ucrainene. Aceasta ar vedea un design operațional similar de „fixare și învăluire”, în care rușii ar fixa ucrainenii în est prin atacuri în Donețk & Luhansk și i-ar înconjura cu un avans dinspre Izium în nord.
Examinând cursurile de acțiune „cele mai probabile” și „cele mai periculoase” ale Rusiei, având în vedere atacurile actuale ale Rusiei, precum și punctele forte și slabe demonstrate ale acesteia, cursul lor de acțiune cel mai probabil rămâne „opțiunea de învăluire superficială”.
Obiectivul lor pare să fie în continuare de a cuceri toate regiunile Donețk și Luhansk, o sarcină incompletă din 2014 și unul dintre obiectivele cheie ale lui Putin. De asemenea, ei urmăresc să reducă forța armatei ucrainene.
Dacă rușii reușesc să realizeze cu succes acest „cel mai probabil scenariu” în est și își apără teritoriul confiscat în sud, ar putea satisface actuala „teorie a victoriei” a lui Putin pentru operațiunea sa militară specială.
Rămân mai multe aspecte care pot avea un impact asupra capacității lor de a realiza acest lucru.
În primul rând, atacurile ucrainene din vecinătatea Harkovului. Aceste atacuri locale de stricare au perturbat operațiunile rusești, dar cât de important este acest lucru? Este oare începutul a ceva mai mare?
A 2-a problemă este cea a trupelor rusești din Mariupol. Câte trupe sunt redistribuite din acest oraș și care este pregătirea lor de luptă? Chiar și câteva BTG-uri suplimentare pentru operațiunile rusești din est i-ar ajuta.
O a 3-a problemă este logistica. Poate Rusia să își îmbunătățească aprovizionarea forțelor din est? Și-a adaptat suficient de mult sistemul logistic și abordarea securității zonei din spate pentru a permite acest lucru. Rapoartele Pentagonului au indicat că au existat unele îmbunătățiri, dar sunt ele suficiente?
O ultimă problemă este rolul altor forțe rusești din sud. Cele mai recente informații din
@DefenceHQ indică faptul că Ucraina crede că rușii ar putea lansa un avans în regiunea Zaporojie. Ar putea fi acesta brațul sudic al învăluirii sau doar o simulare?
O operațiune rusă care să vadă un avans spre nord din această regiune sudică ar putea fi periculoasă dacă angajează suficiente forțe. Ar putea, eventual, să ducă la un avans asupra Dnipro. Aceasta este o zonă de urmărit în zilele următoare.
Rușii, în avansurile lor din jurul Izei, au demonstrat unele îmbunătățiri în operațiunile lor tactice. Dacă își pot continua învățarea tactică, aceasta îi va face pe ruși mai periculoși. Dar ei trebuie să demonstreze că mai au de învățat încă. Și să obțină superioritatea aeriană.
Ofensiva estică a rușilor se află încă în stadii incipiente. În timp ce rușii au obținut câștiguri minore, ei nu și-au angajat încă toate forțele în această regiune. Trebuie să vedem încă dezvoltarea completă a acestui front estic. Sfârșit.“