Faptul că drama Alexandrei a avut loc în județul Olt nu e întâmplător. Un caz atât de cumplit nu apare peste noapte, semințele lui sunt sădite cu mulți ani în urmă. În ultimele trei decenii, Oltul a fost mafiotizat constant, devenind Sicilia României. Teroarea nu este adusă de o organizație criminală numită Mafia, ci de una numită PSD. Doar într-un județ PSD-izat până în ultima văgăună era posibilă o asemenea nenorocire!
Cu câțiva ani în urmă, doar Constanța mai rivaliza cu Oltul în privința famigliilor PSD-iste care au acaparat totul: economie, comerț, proprietăți, pământ, păduri, lacuri etc. Și, mai presus de toate, putere politică. Putere de decizie. Bugete locale. Plus influență la București.
După ce au picat Radu Mazăre și Nicușor Constantinescu, Constanța a mai decăzut, dar tot se ține tare, prin personaje precum Felix Stroe și Nicolae Moga.
La capitolul influență politică la Centru, ultimii ani au fost dominați de Teleorman. Arestarea lui Liviu Dragnea a făcut ca hegemonia teleormăneană să scadă brusc. Doi dintre primii trei din schemă – Dragnea și Carmen Dan – nu mai sunt. Rezistă încă Vasilica Dăncilă, dar ea e o glumă pe lână tandemul Dragnea – Carmen Dan.
În schimb, în toți acești ani, Oltul a devenit tot mai influent, tot mai puternic. Și asta, pentru că a dezvoltat în timp patru piloni de susținere a Mafiei județene care radiază puternic până la Centru: Florin Iordache, Darius Vâlcov, Paul Stănescu și Dan Ciocan.
Cei patru apostoli ai Apocalipsei
Florin Iordache – deputat de Olt, fost inginer la Fabrica de mobilă din Caracal – a fost ministrul Justiției (Ordonanța 13 – „Altă întrebare!”), este vicepreședinte al Camerei Deputaților, iar Dragnea obișnuia să-i lase în locul la conducerea Camerei, atunci când interesul i-o cerea.
Darius Vâlcov ajunsese „eminența cenușie” a programului de guvernare, Dragnea avea încredere totală în viziunea lui speculativ-infracțională. Dezastrul bugetaro-financiar al României are legătură directă (și) cu iresponsabilul Vâlcov.
Paul Stănescu, tractoristul cu puțină școală, a ajuns până la nivelul de vice-prim-ministru. E influent în partid, are aliați, face jocuri. A fost, cândva, directorul Fabricii de conserve Caracal. Și-a băgat și fratele în Parlament: Alexandru Stănescu a ajuns la al treilea mandat de deputat.
Dan Ciocan se află la al doilea mandat de deputat. Trecutul său de milițian l-a recomandat pentru o carieră politică, dar și pentru rolul de căpușă bugetară (contracte cu statul în valoare de aproape 100 de milioane de euro). Fratele lui Dan Ciocan, afaceristul Cornel Ciocan, a fost condamnat definitiv la 5 ani de închisoare pentru evaziune fiscală, într-un dosar DNA cu prejudiciul de 6,5 milioane de lei (provocat bugetului de stat).
Caracalul fraților Ciocan
Cei patru PSD-iști dominanți din Olt au încercat să-și confecționeze o mască onorabilă, bazată pe diplome luate la talcioc și, de regulă, la bătrânețe. Dan Ciocan, milițianul, și-a luat Bac-ul la 50 de ani. „Ciordache” a făcut Dreptul la 42 de ani și și-a cumpărat un doctorat plagiat la Bălți (Republica Moldova).
Cei patru stâlpi ai Mafiei PSD Olt și-au împărțit puterea, banii și influența în județ. Fiecare domină și jefuiește anumite orașe, comune, instituții și obiective economice. Dominația înseamnă și numirea în funcții publice, precum șefia Primăriei, a Poliției, a Poștei, Educației, Sănătății sau Mediului la nivel de localitate ori de județ.
Dominația mai înseamnă ceva: exclusivitatea în gestionarea relațiilor cu clanurile interlope din zonă. Asemenea relații se dezvoltă pe principiul „win-win” („toată lumea câștigă”): politicienii și polițiștii-șefi numiți de ei le asigură interlopilor protecție în fața legii, interlopii lucrează și pentru bunăstarea politicienilor și a polițiștilor-șefi. Altfel spus, se împart „frățește” banii rezultați din crima organizată.
Caracalul se află în zona de dominație a fraților Dan și Cornel Ciocan, fondatorii firmei Dancor, un adevărat Tel Drum al județului Olt, abonată la zeci de contracte din bani publici. Aceștia au avut cuvântul decisiv în numirea lui Nicolae Mirea – o calamitate profesională și umană – la conducerea Poliției Caracal. Ceilalți trei piloni ai Mafiei PSD Olt – Iordache, Vâlcov și Stănescu – și-au dat acordul, așa cum și frații Ciocan au parafat numirile din zonele de influență ale acestora.
Hegemonia PSD în Olt i-a determinat pe destui „grei” de la Centru să candideze pe lista partidului în județul care l-a dat țării pe Nicolae Ceaușescu. Printre aceștia: Florin Georgescu (fost ministru de Finanțe, actual viceguvernator BNR) și Rodica Stănoiu (fost ministru al Justiției).
Justiție à la Olt: Rodica Stănoiu, Magdalena Iordache, Maria Huza, Lidia Bărbulescu
Mandatul de senator de Olt (1996-2000) și cel de ministru al Justiției (2000-2004) ale Rodicăi Stănoiu au avut urmări nefaste pentru România. Din poziția influentă deținută la București, informatoarea „Sanda” a ajutat-o pe soția lui Florin Iordache, judecătoarea Magdalena Iordache, să promoveze la București, la Înalta Curte de Casație și Justiție. Magdalena Iordache s-a revanșat cu vârf și îndesat: ea a făcut parte din completurile care i-au achitat pe doi PSD-iști cu greutate: fostul premier Adrian Năstase (în dosarul „Mătușa Tamara”) și pe Șerban Mihăilescu („Miky Șpagă”).
Rodica Stănoiu și Magdalena Iordache nu au fost singurele curele de transmisie din Justiție dintre Mafia politico-judiciară din Olt și cea similară de la Centru. Din acest joc murdar au mai făcut parte:
- Maria Huza – fostă preşedintă a Tribunalului Olt, promovată preşedintă a Tribunalului Bucureşti;
- Lidia Bărbulescu – fostă preşedintă a Tribunalului Olt, promovată preşedintă a Înaltei Curți.
