Valul doi al pandemiei de coronavirus lovește în plin Europa, care revine, încet-încet, la situația din primăvară. Franța a anunțat că, de sâmbătă, se reinstituie starea de urgență, oamenilor fiindu-le interzis să mai iasă din case între orele 21.00 și 6.00. Numărul cazurilor a explodat în ulltimele săptămâni, Franța înregistrând peste 215.000 de noi infecții numai de la începutul lui octombrie.
Guvernul a anunțat: „În contextul propagării pe teritoriul naţional, epidemia de Covid-19 reprezintă o catastrofă sanitară care pune în pericol, prin natura şi gravitatea sa, sănătatea populaţiei. Se justifică decretarea stării de urgenţă sanitară, pentru a putea fi aplicate măsuri proporţionate cu riscurile medicale“.
Autoritățile de la Paris dau asigurări că situația este însă sub control, iar sistemul lor medical face față. Acesta este și adevărul, pentru că francezii s-au pregătit, începând de astă-primăvară, pentru momentul greu din iarnă.
Dacă în martie-aprilie (la apogeul primului val pandemic) aveau 1.000 de morți pe zi la 4-5.000 de cazuri, acum sunt circa 100 de decese la peste 20.000 de cazuri zilnic.
În primele 14 zile din octombrie, rata deceselor de Covid, comparativ cu numărul total de infectări, a fost în Franța 0,48% – adică mai puțin de un francez din 200 de bolnavi a murit.
Aceste realități au dat acoperire afirmației făcute de președintele Emmanuel Macron miercuri seara, când s-a anunțat reintroducerea stării de urgență: “Nu am pierdut controlul. Suntem într-o situaţie preocupantă, care arată că nu putem fi inactivi, dar nici nu trebuie să intrăm în panică. Am tras învăţăminte din primul val epidemic. Am avut 30.000 de victime, iar de atunci încă 2.000 de victime suplimentare. Virusul revine. Suntem în ceea ce adesea este numit drept al doilea val epidemic, iar acest lucru este în întreaga Europă“.
Nici Marea Britanie nu pare departe de momentul reinstituirii stării de urgență. Miercuri au fost 19.724 de cazuri și 137 de decese. Și în această țară, sistemul medical s-a pregătit și adaptat după șocul de astă-primăvară, iar situația este ținută sub control. Dar ascensiunea valului doi preocupă Guvernul de la Londra, care a avertizat că numărul cazurilor a crescut cu 40% într-o singură săptămână.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
O simplă comparație a situației pandemice din România cu alte două țări din Europa – Franța și Polonia –, în primele 13 zile din octombrie, ar trebui să fie suficientă pentru ca orice om să conștientizeze că ar fi mult mai bine să evite îmbolnăvirea, decât să mizeze pe faptul că se va face bine. Șansele să te vindeci de Covid, în România, sunt de circa 4,5 ori mai mici decât în Franța și considerabil mai reduse decât în Polonia.
Am ales ca repere cele două țări considerându-le relevante din mai multe puncte de vedere. Franța este țara din Uniunea Europeană care înregistrează cel mai mare număr de infectări zilnice în acest moment, iar Polonia – relativ apropiată geografic de noi – a avut până acum câteva zile o rată de infectare destul de asemănătoare, pentru ca în ultima săptămână să cunoască o ascensiune abruptă a epidemiei.
Rata fatalității Covid în octombrie. România – 2,16%. Franța – 0,49%
Așa cum se poate vedea din tabelul alăturat, România a înregistrat 710 decese și 32.889 de cazuri noi în primele 13 zile din octombrie. În mod evident, în primele zile din octombrie victimele n-au provenit decât în mică măsură dintre cei care abia se infectaseră. Statistica este însă relevantă, arătând concret rata deceselor raportat la numărul de oameni nou infectați aflați în perioada critică.
În România, numărul deceselor din totalul infectaților în octombrie reprezintă 2,16%. Aceasta este, acum, rata fatalității în epidemia Covid-19.
În Franța – țară la care se raportează atât guvernanții, când invocă diverse măsuri, de relaxare sau de impunere a unor restricții – s-au înregistrat, într-adevăr, de peste 6 ori mai multe cazuri decât în România, în primele 13 zile din octombrie.
În mod corect, se poate spune că indicele de răspândire a virusului la francezi este de două ori mai mare decât în România (populația Franței e de peste 3 ori mai mare decât a țării noastre, iar numărul cazurilor – de 6 ori mai mare).
Dar ceea ce omit să spună atât guvernanții, cât și opozanții lor este că, la aproape 200.000 de cazuri în 13 zile, francezii au o rată de fatalității de doar 0,49%. Concret, asta înseamnă că, în timp ce în Franța moare de Covid un om din 200, la noi moare un om din mai puțin de 50!
Este un adevăr copleșitor și, în egală măsură, foarte îngrijorător, care relevă mai multe probleme.
Cauzele mortalității mai mari în România față de alte țări: sistem medical slab, lipsa cadrelor medicale competente, corupție, populație bolnavă și fără educație
Un medic de familie consultat pe această temă de ziaristii.com a oferit o perspectivă mai largă asupra motivelor. Una ar fi, desigur, arhicunoscută, subfinanțarea cronică a sistemului sanitar, România investind, decenii la rând, cel mai puțin din întreaga Europă în sănătatea locuitorilor săi. O alta ar fi, de asemenea, intuibilă: corupția care deturnează o parte din fondurile și așa insuficiente.
Lipsa cadrelor medicale bine pregătite e o altă realitate, numeroși doctori și asistenți competenți alegând să plece în alte țări, unde au salarii mai mari și posibilități mai bune de a-și practica meseria.
Mai sunt însă câteva elemente foarte importante, trecute cu vederea la analiza cauzelor pentru care România are o rată a fatalității în Covid așa de ridicată, comparativ cu alții. E vorba despre faptul că avem, în ansamblu, o populație mai bolnavă decât alte popoare. Lipsa de educație și de mijloace materiale duce, în lanț, la alimentație mai proastă, la un stil de viață nesănătos și la o îngrijire necorespunzătoare. Avem mai mulți diabetici, cardiaci, hipertensivi și supraponderali, raportat la numărul total de locuitori, comparativ cu aproape orice altă țară din Europa.
Aceste lucruri ies în evidență mai strident în momente precum epidemia de coronavirus, care pune în pericol în special persoanele cu afecțiuni cronice precum cele enumerate mai sus.
De ce alții își permit să fie mai relaxați în fața Covid, iar noi – nu
Polonia, o țară cu număr dublu de locuitori față de România, de asemenea provenind din fostul bloc comunist și cu o evoluție a numărului de infectări relativ apropiată de cea a țării noastre până acum o săptămână, stă – de asemenea – mult mai bine la raportul victime/cazuri de Covid.
Polonezii au avut, în perioada 1-13 octombrie, 43.764 de noi infectări (cu peste 10.000 mai multe decât România), dar numai 588 de decese (cu peste 120 mai puține). Raportul victime/cazuri noi, în octombrie, a fost de 1,34% în Polonia.
Concluzia imediată a acestor cifre ar fi că invocarea situației din alte state, pentru a face comparații (favorabile sau nu) cu România, nu este deloc potrivită. Dacă, în străinătate, metodele de tratament îmbunătățite față de astă-primăvară și starea de sănătate generală a populației ar putea permite o tratare mai lejeră a molimei, în România lucrurile nu stau așa.
Avem o rată a fatalității de peste 4 ori mai mare decât cea a Franței, ceea ce înseamnă că, aici, este mult mai indicat să eviți infectarea, decât să speri că, ulterior, vei putea fi salvat.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Tensiunea în apele Mediteranei de Est continuă să fie la cote maxime. Erdogan a trimis o altă navă turcă de foraj, Yavuz, în apele maritime unei țări membre UE, Cipru, după ce făcuse același lucru cu nava Oruc Reis în apele Greciei.
Uniunea Europeană i-a cerut dictatorului să dispună retragerea navei Yavuz, care caută zăcăminte de petrol și gaze în apele cipriote, dar Erdogan refuză.
În urmă cu câteva zile, după eforturi conjugate ale UE și SUA, se reușise evacuarea navei Oruc Reis din apele grecești.
Franța și-a sporit prezența militară navală în Mediterana de Est
“Recenta retragere a navei de cercetări seismice Oruc Reis este o etapă importantă care deschide calea spre un dialog semnificativ între Grecia şi Turcia. UE lansează un apel la o decizie similară în ce priveşte Ciprul“, a declarat Peter Stano, un reprezentant al lui Josep Borrell, șeful diplomației UE. În caz contrar, afirmă diplomatul european, „se vor alimenta tensiunile şi lipsa de securitate în Mediterana de Est într-un moment în care este posibilă detensionarea imediată şi reluarea dialogului şi negocierilor, singura cale spre soluţii durabile”.
Dincolo de limbajul de lemn al diplomației stau faptele. Franța și-a sporit prezența militară navală în Mediterana de Est. Grecia a cumpărat în regim de urgență 18 avioane de vânătoare Rafale de la francezi. Președintele american Donald Trump a purtat lungi conversații cu cei doi aliați din NATO, președintele turc Erdogan și premierul grec Mitsotakis.
Turcia „e dispusă la negocieri“, dar doar dacă primește zăcămintele din apele teritoriale ale Greciei și Ciprului
Alternativ cu chemările la negocieri și reținere, există și avertismente. Charles Michel, președintele Consiliului European, a mers la Nicosia, capitala Ciprului, unde a declarat că „trebuie să fim fermi când vine vorba despre a apăra drepturile tuturor statelor membre UE, inclusiv ale Ciprului“.
Statele membre UE se întâlnesc la Bruxelles, pe 24-25 septembrie, să discute dacă vor impune sancțiuni Turciei.
Erdogan, care revendică dreptul de a exploata zăcăminte de hidrocarburi în zone maritime ale Greciei și Ciprului, nu se arată deloc impresionat. Turcia are a doua cea mai mare armată din NATO, după SUA, iar în ultimii ani s-a apropiat de Rusia, de unde a cumpărat sisteme antiaeriene.
În timpul unei videoconferințe cu cancelarul german Angela Merkel, dictatorul turc n-a ezitat să-i spună direct, acesteia, că Turcia “își va apăra interesele în Marea Mediterană”. Erdogan este tot mai tentat să recurgă la forța armată pentru a smulge Greciei și Ciprului perimetrele cu hidrocarburi la care râvnește.
Angela Merkel încearcă să medieze între Turcia și Grecia, dar președintele turc, considerând că este avantajat de superioritatea militară a țării sale, este puțin dispus la compromisuri. El i-a atras atenția cancelarei germane că dezacordurile din Mediterana de Est pot fi soluționate prin negocieri doar dacă va fi “echitate” – cu alte cuvinte, Cipru și Grecia să împartă resursele lor naturale cu Turcia. Acest stat „va continua să pună în aplicare o politică decisă şi activă pentru a-şi apăra drepturile”, a avertizat Erdogan.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Politica agresivă a dictatorului turc Erdogan a redeschis, după mulți ani, cursa înarmărilor în Balcani. Amenințată deschis cu războiul și confruntată cu tot mai multe provocări din partea Turciei, Grecia e nevoită să iasă din politica de austeritate dusă după criza din 2009 și își cheltuiește rezervele valutare pentru a cumpăra urgent armament modern.
Situația din Mediterana de Est este explozivă, nimeni nu știe ce are de gând Erdogan, așa că Grecia n-are timp de pierdut. Presa elenă a scris luni că Atena achiziționează 18 avioane de vânătoare Rafale, produse de francezii de la Dassault.
Este vorba de 10 aparate noi, din ultima generație, la care Franța va adăuga alte 8 aparate deja în uz, dintr-o versiune mai veche. Graba e atât de mare, încât s-a discutat ca o altă comandă de 20 de avioane Rafale, făcută de guvernul egiptean, să fie amânată pentru a se da prioritate livrărilor către Grecia amenințată de turci.
Ministrul grec al finanțelor, Christos Staikouras, a informat că țara sa este pregătită să investească în armament pentru a crește “forța de disuasiune”. Un alt oficial din guvern a menționat că “ne aflăm în discuții cu Franța și nu doar cu Franța pentru a crește potențialul apărării țării noastre”.
Turcii vor să exploateze economic o zonă care aparține Greciei. Erdogan le-a cerut generalilor să provoace incidente militare cu vecinii și amenință cu războiul
Turcia, frustrată de faptul că în Mediterana de Est s-au găsit mari zăcăminte de hidrocarburi, dar niciunul nu se află în apele sale, joacă la intimidare pentru a smulge o parte din aceste perimetre de la vecinii Cipru și Grecia. În acest scop, Erdogan a semnat un tratat cu una din taberele care luptă pentru putere în Libia, prin care cele două părți convin să exploateze în comun o porțiune din Mediterana care începe de pe coasta turcă și se termină pe coasta libiană.
Problema e că respectiva zonă trece de-a dreptul peste mai multe insule grecești.
În ultimele săptămâni, turcii au căutat să provoace incidente cu grecii. Și-au trimis nave de explorare în zonele pe care le revendică și au intensificat activitatea marinei de război. Uniunea Europeană susține Grecia și Cipru, în timp ce Donald Trump încearcă să medieze conflictul dintre cei doi aliați ai SUA din NATO (Turcia și Grecia).
Erdogan are în acest moment la dispoziție a doua cea mai mare armată din NATO, după cea a SUA. Dictatorul le-a cerut generalilor săi să provoace incidente militare cu Grecia, scufundându-le vecinilor o navă de luptă sau o aeronavă, a scris presa germană. Generalii au reușit, până acum, să-i țină piept lui Erdogan, refuzând să execute ordinul.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Un scandal imens a izbucnit în jurul procedurii de achiziție a rachetelor antinavă pentru armata română. Ministerul Apărării renunță la o licitație pe care urma, foarte probabil, să o câștige consorțiul european MBDA, pentru a încredința direct contractul către americanii de la Raytheon. Condițiile sunt net dezavantajoase pentru România, iar europenii de la MBDA fac acum scandal, acuzând vehement Ministerul Apărării de la București!
Se crease un cadru legal pentru organizarea unei licitații, Armata română urmând să achiziționeze sisteme de coastă cu rachete anti-navale în valoare de 137 de milioane de euro, cu offset de 80% (adică firma care câștiga urma să investească 80% din sumă în industria din România, care urma să producă aici o parte din compomente). Favorită la această licitație era firma europeană MBDA, care își anunțase intenția de a intra în competiție.
Ministerul Apărării renunță la licitația unde europenii erau favoriți și vrea să cumpere direct de la americani, în condiții economice și financiare net dezavantajoase
Sistemul NSM propune o tehnică total nouă, cu ghidaj infraroșu, care-l face mult mai greu detectabil de inamic. Există însă dubii în ce privește funcționarea pe vreme rea și n-a fost testat în luptă. În plus, racheta pe care o vrea Ministerul Apărării e mai scumpă și americanii nu vor face transfer de tehnologie în industria românească
Numai că, acum, MApN promovează un proiect de lege care prevede achiziționarea directă a sistemelor de rachete anti-navă, în condiții net mai dezavantajoase, pe linia guvern – guvern, de la Statele Unite!
Favorizată este firma americană Raytheon (care produce rachetele Patriot). În loc de 137 de milioane de euro (cât era prețul oferit de statul român la licitație), suma va crește la 200 de milioane de euro. Americanii ne vor livra sistemele fără offset (deci în economia română nu se întoarce niciun șfanț), fără asistență tehnică și fără transportul echipamentelor!
MApN a lansat în dezbatere publică Hotărârea de Guvern care anulează licitația de 137 de milioane de euro pentru “Sisteme de Instalații Mobile de Lansare rachete antinavă (SIML)”. În același timp, MApN a lansat în consultare publică proiectul de lege prin care România achiziționează direct, de la SUA, sisteme mobile de lansare rachete anti-navă NSM pentru 200 de milioane de euro.
Explicațiile oferite de Armată: rachetele americanilor erau singurele care corespundeau.
Explicațiile MapN: „În urma analizei documentelor, a reieșit că singurul sistem de rachete antinavă modern, testat și livrat către forțe armate aliate, complet operațional, este sistemul bazat pe racheta Naval Strike Missile“
Iată o parte din explicațiile oferite de Ministerul Apărării: „Astfel, realizarea capabilității de luptă împotriva navelor de suprafață aferentă programului de înzestrare SIML implică înzestrarea Forțelor Navale Române cu un sistem de instalații mobile de lansare rachete antinavă nou, modern, interoperabil cu navele care urmează sa intre în dotarea forțelor navale și cu cele din dotarea altor state membre NATO, adaptat misiunilor. (…) În urma analizei documentelor de program, a reieșit că singurul sistem de instalații mobile de lansare rachete antinavă modern, testat și livrat către forțe armate aliate, complet operațional, este sistemul bazat pe racheta Naval Strike Missile (NSM)“.
Reacția europenilor de la MBDA: „Am fost singurii care am acceptat în scris regulile offset. Am fost singurii dintre competitori care am acceptat offset de 80% și cooperarea industrială. Avem cea mai modernă soluție, dovedită în luptă”
Racheta franceză Exocet folosește ghidaj cu radar propriu și și-a dovedit eficiența pe toate marile teatre de război în ultimii 40 de ani. Varianta propusă românilor este mai ieftină decât cea americană, iar compania s-a angajat să reinvestească în industria română de apărare 80% din suma plătită de statul nostru, inclusiv prin transfer de tehnologie modernă
Europenii de la MBDA, care urmau să liciteze cu celebrele rachete Exocet, sunt în schimb foarte furioși. „Aceste justificări, și-mi cântăresc bine cuvintele, sunt părtinitoare și înșelătoare. Am fost singurii care am acceptat în scris regulile offset. Am fost singurii dintre competitori care am acceptat offset de 80% și cooperarea industrială“, a declarat, pentru HotNews, vicepreședintele companiei europene MBDA, Didier Philippe.
Acesta a afirmat, pentru HotNews, că racheta propusă de MBDA era perfect operațională și integrabilă, îndeplinind toate cerințele impuse prin procedura de achiziție. „Avem un produs modern, dovedit în luptă, care este desfășurat în multe flote marine la bordul corvetelor, fregatelor și ca apărare de coastă. Acum chiar avem în producție pentru doi clienți baterii de coastă bazate pe Exocet cu o configurație similară. Ultimul contract a fost semnat în decembrie anul trecut. Toate elementele pe care le-am propus sunt nou proiectate, nou calificate și sunt în producție. Nu se poate spune că nu este modern. Este cea mai modernă soluție bazată pe elemente finanțate de Franța și Marina franceză și este în curs de producție pentru Franța și pentru unele țări exportatoare”, a spus francezul.
“Cine are experiență în luptă cu Exocet? Multe țări, inclusiv Franța. Cine are experiență în luptă cu NSM? În niciun caz SUA, nici măcar nu este acum în dotarea SUA!“
Acesta a afirmat că argumentele aduse de Ministerul Apărării din România sunt mincinoase, de natură să înșele factorii de decizie precum premierul, dar și opinia publică. Statele Unite n-au în dotare sistemele pe care Armata Română ar urma să le cumpere de la Raytheon și, deci, experiența de luptă pe așa ceva este zero: “Cine are experiență în luptă cu Exocet? Multe țări, inclusiv Franța. Cine are experiență în luptă cu NSM? În niciun caz SUA, nici măcar nu este acum în dotarea SUA, nu există absolut nicio experiență operațională până acum. Argumentele folosite sunt părtinitoare, sunt înșelătoare pentru cei care trebuie să ia o decizie – primul ministru, ministrul economiei, ministrul finanțelor. Acest lucru nu este corect, este o distorsiune totală a concurenței și este, de asemenea, dăunătoare în ceea ce privește imaginea“.
Diferența într NSM-ul american și Exocet-ul francez: primul are ghidaj cu infraroșu, al doilea – cu radar propriu. Fiecare are avantaje și dezavantaje
Diferența fundamentală între rachetele Exocet și NSM (Naval Strike Missile) este sistemul de ghidaj. Exocet folosește sistemul clasic, cu radar propriu. NSM folosește senzor infraroșu. Sunt avantaje și dezavantaje pentru fiecare. NSM, dezvoltată de o companie norvegiană, dar produsă și de americanii de la Rayhteon, are un cap de luptă mai ușor și, datorită ghidajului prin senzor infraroșu, e mult mai greu de detectat de către inamici. În schimb, lipsa radarului clasic ridică semne de întrebare asupra eficienței în condiții meteo dificile. Norvegienii și americanii susțin că racheta ar fi “al weather”, dar există dubii în această privință.
NSM este printre cele mai noi rachete anti-navă din lume și a mai fost achiziționată, în 2008, de Polonia. Va mai fi cumpărată de Germania și urmează să fie folosită și de marina SUA.
Exocet este o rachetă cu radar propriu și poate fi folosită și la atacarea unor ținte pe uscat. Folosită extensiv în războiul pentru Insulele Malvine/Falklands, din 1982, între Argentina și Marea Britanie, Exocet a fost verificată în nenumărate operațiuni militare și reprezintă o certitudine. Franța, Germania, Grecia, Turcia, Cipru și Bulgaria se numără printre țările care o au în arsenal.
MBDA propunea României modeul MM40 Block 3C, cea mai modernă variantă a Exocet.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Liban este într-o situație disperată și ar putea să dispară de pe harta lumii, dacă nu se stopează rapid criza politică, economică și sanitară, a avertizat Jean-Yves Le Drian, ministrul de Externe al Franței. Țara este în colaps, și soluțiile de a o salva se împuținează cu fiecare zi care trece.
Statul din Orienul Mijlociu ar putea să se dezintegreze, dar există și o inițiativă cetățenească, a locuitorilor, care solicită Franței să preia administrarea acestui teritoriu la 74 de ani după ce tot libanezii obținuseră independența față de fosta putere colonială.
„Astăzi, riscul este dispariţia Libanului, aşa că trebuie luate aceste măsuri. Preşedintele (n.r. – Emmanuel Macron, șeful statului francez) a spus-o când s-a aflat în Liban, în 6 august, şi o va spune din nou când va fi la Beirut marţi”, a declarat ministrul Le Drian la postul de radio RTL, preluat de Agerpres.
Situația este critică în Liban, care acum poate fi numit stat eșuat. Șeful diplomației franceze spune că reformele nu pot fi făcute de clasa politică libaneză, care e total decredibilizată și contestată vehement de locuitorii țării.
„Fiecare ştie ce trebuie să facă, dar nu mai există guvern în acest moment în Liban”, a adăugat ministrul de Externe francez. Premierul libanez Hassan Diab a demisionat după explozia nimicitoare de acum câteva săptămâni, petrecută în portul din capitala Beirut și soldată cu moartea a sute de oameni, rănirea altor mii, distrugerea a kilometri pătrați din oraș și avarierea clădirilor pe alte zeci de kilometri pătrați. O cantitate uriașă de îngrășăminte chimice, depozitate în condiții improprii în port de peste 6 ani, a sărit în aer, provocând o deflagrație care s-a resimțit, sub forma unui cutremur, până în Cipru.
„Această ţară este pe marginea prăpastiei. Jumătate din populaţie trăieşte sub pragul sărăciei, tineretul este dezorientat, şomajul este înspăimântător, inflaţia este stupefiantă“
Ancheta a scos la iveală incompetență și corupție, pentru că funcționari din port avertizaseră de nenumărate ori asupra faptului că substanțele zac nepăzite și în condiții periculoase, dar nimeni din administrație nu i-a băgat în seamă.
Președintele libanez Michel Aoun intenționează să organizeze consultări cu partidele parlamentare, ca să numească un nou guvern, dar problema e că populația, care protestează masiv, nu mai are nicio încredere în politicienii locali. Acuzați de hoție și incompetență, aceștia au devenit total nereprezentativi. Libanul se confruntă cu o devastatoare criză economică și alimentară, iar soluțiile de redresare nu se întrevăd.
„Trebuie să se facă un guvern şi trebuie să se facă repede, pentru că există o urgenţă, deopotrivă umanitară şi sanitară (…) şi apoi urgenţa politică, dacă vrem ca această ţară să reziste. Această ţară este pe marginea prăpastiei. Jumătate din populaţie trăieşte sub pragul sărăciei, tineretul este dezorientat, şomajul este înspăimântător, inflaţia este stupefiantă”, a descris situația ministrul francez de Externe.
Ziaristii.com a descris pe larg povestea Libanului. Antica țară a Feniciei a fost, de-a lungul istoriei, scena confruntării imperiilor. Acum 1.000 de ani, odată cu cruciadele, s-a stabilit o legătură între aceste teritorii și Franța, prin nobilii francezi care veneau să lupte pentru locurile sfinte ale creștinismului. Apoi, sute de ani, Libanul a făcut parte din Imperiul Otoman.
Franța a revenit, cu mandat de administrare a teritoriilor, după Primul Război Mondial, când Imeriul Otoman s-a destrămat. Libanezii au declanșat o luptă pentru obținerea independenței, în cadrul mai larg al mișcărilor naționaliste arabe de la începutul secolului trecut. Independența a fost proclamată în 1943 și obținută efectiv în 1946, odată cu retragerea trupelor și a administrației fanceze.
De atunci, Libanul se zbate într-o continuă criză care a luat adesea forma războiului civil. Statul a fost invadat de Israel, cuprins de lupte între miliții împărțite pe criterii religioase și sfâșiat de corupție.
După 4 august, momentul exploziei din portul Beirut, zeci de mii de cetățeni libanezi au semnat o petiție către președintele Franței, solicitând ca fosta putere colonială să se întoarcă și să preia administrația, sub forma unui mandat internațional, măcar pentru următorii zece ani.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Explozia dezastruoasă petrecută acum câteva zile, în portul Beirut, și care s-a soldat cu pierderi catastrofale, a avut printre nenumăratele consecințe și o inițiativă absolut neașteptată. Peste 44.000 de locuitori ai Libanului au semnat în doar câteva ore o petiție online prin care solicită ca fosta putere colonială, Franța, să preia controlul țării din Orientul Mijlociu!
Documentul, lansat miercuri de câțiva libanezi, s-a bucurat de un impact surprinzător, fiind semnat în nici măcar 24 de ore de peste 0,6% din populație.
Președintele Franței, Emmanuel Macron, a început joi o vizită oficială la Beirut, pentru a vedea cu ce poate fi ajutat Libanul.
S-au luptat decenii la rând să-și obțină independența față de Franța, iar după ce au reușit, s-au trezit invadați de alții și măcinați de războaie civile
Inițiativa locuitorilor din Țara Cedrilor nu e chiar atât de nebunească precum pare. Statul este, de mii de ani, într-o zonă de conflict. Cu Franța s-a stabilit o legătură specială în urmă cu circa 1.000 de ani, în timpul Cruciadelor. În ultimele sute de ani, a fost ocupat de Imperiul Otoman.
Apoi, după Primul Război Mondial, în contextul confuzei lupte pentru independență a arabilor și al jocului influențelor în zonă între francezi, britanici și bolșevicii care sperau să-și răspândească doctrina și în Orientul Mijlociu, zona care cuprinde azi Liban și Siria a intrat sub mandatul Franței, sub numele “Libanul Mare”. Scopul era ghidarea țării către independență și democrație, iar în 1926 s-a adoptat o constituție, înființându-se și un parlament. Francezii nu se grăbeau însă să plece și libanezii au intrat într-o luptă pentru câștigarea independenței.
Evenimentul s-a produs în Al Doilea Război Mondial, când Franța a fost învinsă de Germania, iar Libanul și Siria au fost ocupate de britanici. Pe 22 noiembrie 1943, Libanul și-a proclamat independența, în ciuda opoziției Franței. Mandatul francez s-a încheiat oficial pe 24 octombrie 1945, iar din 17 aprilie 1946, Libanul a devenit efectiv liber, odată cu retragerea ultimelor trupe franceze.
Acesta n-a fost însă decât începutul a 76 de ani de tulburări. Libanul a fost măcinat, în acest timp, de corupție, războaie civile și invazii străine. Turcia, Iran și Israel duc o luptă pentru controlul țării (Israelul a și ocupat o mare parte din Liban zeci de ani).
Statul e acum în faliment, iar explozia din 4 august 2020 a 2.700 de tone de îngrășăminte chimice, care zăceau în port de 6 ani, n-a făcut decât să scoată la iveală incompetența, corupția și dezorganizarea administrației.
Sătui de o independență care a însemnat, de fapt, moarte, distrugere, sărăcie și corupție, mulți libanezi privesc acum nostalgici la perioada în care țara lor era sub tutela unei puteri europene.
„Credem că Libanul ar trebui să se întoarcă sub controlul Franței pentru a fi restabilită o guvernare curată și durabilă“
„Oficialii din Liban și-au arătat în mod clar inabilitatea de a conduce țara. Cu un sistem eșuat, corupție, terorism și miliții, țara a ajuns la ultima suflare. (…) Credem că Libanul ar trebui să se întoarcă sub controlul Franței pentru a fi restabilită o guvernare curată și durabilă”, scrie în petiția semnată de zecile de mii de libanezi. Ei cer ca „Libanul va fi plasat sub un mandat francez pentru următorii zece ani”.
Reacția oamenilor este perfect înțeleasă și explicată de cei care cunosc situația din Liban. „Asta arată cât de disperați sunt unii dintre libanezi. Și-au pierdut casele, și-au pierdut bunurile, nu-și pot salva copiii. Chiar nu știu ce să facă”, spune jurnalista Dima Tarhini.
Deja în colaps economic, Libanul a fost lovit cumplit de distrugerea portului. Țara depinde de importuri, care se fac prin această poartă de intrare. Cea mai mare parte a rezervelor de cereale se aflau în port când a avut loc explozia, fiind distruse, iar acum e nevoie urgentă de aducerea unor cantități masive de grâu, pentru a nu se instaura foametea.
Inflația galopantă, datoriile uriașe, economia nefuncțională, teritoriul împărțit între miliții și înțesat de agenți străini nu lasă prea multe speranțe de redresare, în viitorul apropiat, pentru Liban.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Republica Franceză nu are de gând să-și șteargă istoria și nici să își demoleze nicio statuie, a anunțat președintele Emmanuel Macron într-un discurs care a făcut valuri, dar a și fost întâmpinat cu satisfacție de opinia publică din Hexagon.
Declarația șefului statului francez vine într-un moment în care, în Statele Unite și Marea Britanie mai ales, grupuri mai mult sau mai puțin organizate distrug statui ale unor personalități din istoria acestor țări sau ale unor exploratori celebri.
Franța nu are de gând să-și demoleze statuile și nici să șteargă numele personalităților din istoria sa, avertizează președintele Macron
Consemnată de rfi.ro, luarea de poziție a președintelui francez a fost făcută în contextul unei presiuni apărută și în această țară, diverși activiști încercând să culpabilizeze statul și poliția pentru rasism sistemic.
Macron a menționat că există intransigență față de rasism, dar cu aceeași măsură vor fi tratate separatismul și încercările de secesiune culturală bazată pe criterii religioase sau etnice. Republica Franceză nu va șterge nicio urmă și niciun nume din istoria ei și nu își va desprinde de pe soclu nicio statuie, a subliniat Macron, conform rfi.ro.
Scriitorul și jurnalistul Matei Vișniec, corespondent al RFI la Paris, își încheie textul cu fraza: “Un mod (n.r. – al lui Macron) de a spune că Franța nu va ceda unor acuzații nefondate și nici isteriei emoționale și de grup, atât de ușor de întreținut astăzi prin rețelele de socializare”.
În SUA și Marea Britanie, scopul legitim al protestelor împotriva rasismului a fost rapid deturnat de activiști și de grupuri interesate politic
Plecând de la uciderea unui infractor de culoare de către polițiști albi, în Statele Unite au izbucnit, în ultimele săptămâni, proteste de amploare împotriva rasismului. Ele s-au extins rapid în Europa, în special în Marea Britanie.
Numai că, în foarte scurt timp, țelul legitim al manifestărilor a fost alterat. Grupuri de infractori s-au folosit de haos pentru a devasta magazine și de a trece la jafuri. Partidul Republican i-a acuzat pe activiștii Partidului Democrat că au încercat să deturneze acțiunile într-o mișcare de masă împotriva președintelui Donald Trump, în perspectiva alegerilor din toamnă.
Grupuri de simpatizanți ai ideologiilor de stânga au trecut la devastarea unor monumente, sub pretextul că glorifică niște deținători de sclavi.
O statuie a lui Columb a fost decapitată în SUA. În Londra s-a urinat pe statuia lui Churchill
O statuie a exploratorului italiano-spaniol Cristofor Columb – cel care în 1492, dovedind un curaj și o intuiție nemaipomenite, a străbătut Atlanticul pentru a descoperi America – a fost dislocată și aruncată în apă. O altă statuie a lui Columb a fost decapitată. În Londra, mai mulți tineri au urinat pe statuia lui Winston Churchill, eroul Marii Britanii și al lumii care a condus lupta împotriva lui Hitler.
Tot în Marea Britanie, la presiunea activiștilor, autoritățile au scos statuile unor personalități istorice acuzate acum, la sute de ani distanță, că ar fi fost adepte ale sclaviei. În Noua Zeelandă, edilii orașului Hamilton, localitate înființată și numită de un erou al armatei britanice care a luptat în războaiele cu maorii, au decis să elimine statuia ofițerului.
Au apărut și reacțiile adverse. La Londra s-au înregistrat conflicte între poliție și manifestanți de dreapta.
Valul pare să se fi oprit, însă, la granița Franței, unde președintele țării a avertizat că nu există nicio intenție să fie rescrisă istoria.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Italia continuă să fie marele bolnav al Europei în epidemia de coronavirus, dar Spania și Franța par să-i calce pe urme. Ziua de joi a fost neagră pentru toate aceste trei mari națiuni mediteranene.
Italia a depășit China în ceea ce privește numărul total al deceselor provocate de coronavirus: 3.405 față de 3.245.
În ultimele 24 de ore, Italia a consemnat 427 de morți, iar China niciunul. Acestea sunt cifrele oficiale, dar există suspiciuni că regimul comunist al Chinei nu declară toate cazurile.
Populația Italiei (61 de milioane de locuitori) este de 22 de ori mai mică decât cea Chinei (1,34 miliarde).
În acest moment, țările cu cele mai multe decese din cauza COVID-19 sunt:
1. Italia ……… 3.4052. China …….. 3.2453. Iran ………. 1.2844. Spania …….. 8305. Franța ……… 3726. SUA …………. 171
ITALIA
Italia a anunțat primele două decese în 22 februarie. De atunci, în 27 de zile, au fost depistate 41.035 de persoane infectate, dintre care 3.405 au decedat, iar 4.440 s-au vindecat.
În ultimele 24 de ore, Italia a raportat 5.322 de cazuri noi de infectare și 427 de morți. A fost prima zi în care, în Peninsulă, este depășită bariera de 5.000 de noi cazuri în 24 de ore.
Evoluția morților în ultimele 5 zile (15-19 martie): 368 – 349 – 345 – 475 – 427.
Evoluția cazurilor de îmbolnăvire în ultimele 5 zile (15-19 martie): 3.590 – 3.233 – 3.526 – 4.207 – 5.322.
SPANIA
A doua țară îndoliată în ultimele 24 de ore a fost Spania, cu 192 de morți. Totalul a ajuns la 830. Este a treia zi consecutivă cu peste 100 de decese.
Și numărul noilor cazuri de îmbolnăvire este alarmant: 3.194 (total: 17.963). Cifrele încep să semene cu cele ale Italiei, cu un decalaj de maximum o săptămână.
Evoluția morților în ultimele 5 zile (15-19 martie): 98 – 48 – 191 – 105 – 192.
Evoluția cazurilor de îmbolnăvire în ultimele 5 zile (15-19 martie): 1.597 – 1.954 – 1.884 – 2.943 – 3.194.
FRANȚA
Într-o situație gravă se află și Franța, cu 108 de morți în ultimele 24 de ore. Totalul a ajuns la 372. Pentru Franța, este prima zi cu peste 100 de decese.
Numărul noilor cazuri de îmbolnăvire: 1.861 (total: 10.995).
Evoluția morților în ultimele 5 zile (15-19 martie): 36 – 21 – 27 – 89 – 108.
Evoluția cazurilor de îmbolnăvire în ultimele 5 zile (15-19 martie): 924 – 1.210 – 1.097 – 1.404 – 1.861.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Coronavirusul se apropie de noi! Prima sa victimăîn Europa este un turist chinez care a murit sâmbătă în Franța, transmite BBC News.
Victima este un bărbat de 80 de ani, originar din provincia Hubei (în care se află orașul-carantină Wuhan). Anunțul a fost făcut de ministrul francez al Sănătății, Agnès Buzyn.
Bărbatul a ajuns în Franța pe 16 ianuarie și a fost plasat în carantină într-un spital din Paris, unde a și murit.
Este cea de-a patra victimă a noului virus în afara teritoriului Chinei, după decesele înregistrate în Hong Kong, Filipine și Japonia. În China sunt înregistrate oficial peste 1.500 de decese.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
