ziaristii.com

Etichetă: fonduri UE

  • Investiție istorică: fonduri UE de 6 miliarde de euro pentru sistemele de irigații din România. Guvernul va încadra banii în planul național de investiții trimis la Bruxelles

    România va trimite la Bruxelles, în cadrul planului național de relansare economică, și proiectul construirii de irigații pe 3 milioane de hectare de teren arabil. Lucrarea ar costa aproximativ 6 miliarde de euro și guvernul de la București va cere să fie finanțată din fondurile UE destinate combaterii schimbărilor climatice, a anunțat duminică ministrul Fondurilor Europene, Marcel Boloș.

    României îi revin, din fondul european pentru relansarea economică, circa 33,5 miliarde de euro, dar banii pot fi accesați pe baza proiectelor și a unor sectoare clare. Țara noastră trimite planul național de relansare, urmează discuțiile cu Comisia Europeană, apoi sunt disponibilizați banii cuveniți României din NextGenerationUE (fondul european de relansare economică).

    Cele 6 miliarde de euro vor fi pentru proiecte de irigații, drenări, desecări pe 3 milioane de hectare

    ”Vom introduce în planul național de relansare componenta de irigații, care va fi încadrată la schimbări climatice și combaterea secetei. Sunt investiții pe care sperăm să le putem negocia cu Comisia Europeană și implementa ulterior. Vor fi proiecte de irigații, drenări, desecări, astfel încât aproximativ 3 milioane de hectare de teren să fie valorificate. E un buget de 6 miliarde de euro de negociat cu Comisia, vorbim de o investiție istorică”, a comentat Boloș la Digi 24.

    Cele 33,5 miliarde de euro rezervate României de Comisia Europeană vor trebui să respecte criterii convenite la summit-ul UE. În primul rând, banii sunt condiționați de respectarea democrației și a statului de drept – unde Guvernul actual are o restanță majoră, fiind atenționat în repetate rânduri că n-a făcut nimic pentru a repara distrugerile provocate de PSD în perioada 2017-2019.

    În al doilea rând, banii vizează relansarea economiei prin investiții orientate spre viitor, care să protejeze mediul.

    Sumele date de UE vizează dezvoltarea infrastructurii, digitalizarea societății, politicile de sănătate, educație și reforma administrației, și în niciun caz finanțarea măririlor de pensii, ajutoarele sociale și a salariilor pentru bugetari.

    Din cele 33,5 miliarde de euro, 16,8 miliarde vor fi bani nerambursabili, iar alte 16,7 miliarde vor fi împrumuturi contractate de UE în numele țărilor membre la dobânzi foarte avantajoase (aproape 0), imposibil de accesat de România pe cont propriu.

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

    CITIȚI ȘI:

    * Finul Negoiță o pulverizează pe nașa Firea: “E foarte periculoasă. Minte cu o lejeritate dezarmantă. Îmi spunea să ne facem partid și să plecăm împreună din PSD”

    * Sondaj IMAS: PNL – 33,4%, PSD – 23,4%, USR-PLUS – 17,2%. Pro România scade sub 10%, ALDE se stinge

  • Cum a organizat și condus Liviu Dragnea banda cu care a jefuit sume colosale din bugetul național și al UE. Amănunte de la DNA

    Liviu Dragnea a capturat mai întâi administrația publică din Teleorman, apoi structurile centrale ale statului român, organizând o rețea mafiotă prin care a jefuit banii naționali și cei ai UE. Dosarul modelului infracțional organizat de fostul „Erdogan de România”, prin intermediul și cu ajutorul PSD, este expus de DNA, care l-a inculpat oficial.

    DNA a emis vineri un comunicat în care anunță că fostul lider al PSD este trimis în judecată, în dosarul Tel Drum, sub acuzația de constituire a unui grup infracțional organizat cu care a jefuit banii publici – atât de la bugetul României, cât și cei europeni.

    Potrivit DNA, Liviu Dragnea a inițiat și condus, în perioada 2011-2017, o bandă infracțională în care a cooptat funcționari din administrația locală și afaceriști. Tâlhărirea banilor publici a început pe când Dragnea era șeful județului Teleorman – ocupa funcția de președinte al Consiliului Județean.

    “Suveica” era simplă: banii publici erau direcționați de Dragnea și funcționarii corupți din camarila sa către firme private care aveau conexiuni subterane tot cu el.

    Constituire de grup infracțional organizat, evaziune fiscală în formă continuată, complicitate la abuz în serviciu cu obținere de foloase pentru sine

    DNA l-a inculpat, în dosarul Tel Drum, sub acuzațiile de

    – constituire de grup infracțional organizat,

    – evaziune fiscală în formă continuată (10 acte materiale),

    – două infracțiuni de complicitate la abuz în serviciu cu obținere de foloase pentru sine sau pentru altul.

    Prin aceste procedee enumerate mai sus, sume uriașe au fost obținute fraudulos de la buget, sub forma unor contracte finanțate din fonduri UE sau naționale. Pe măsură ce Dragnea și ceilalți hoți din banda sa prosperau, se extindeau, își cumpărau domenii și creșteau ca influență, județul pe care îl sugeau de resurse rămânea tot mai în urmă ca dezvoltare.

    Teleorman este azi o ruină, printre ultimele din România la toate capitolele, depopulat, sărac, fără infrastructură, fără nicio perspectivă (în tot județul nu există, de exemplu, nici măcar o singură librărie!), condus în continuare de ciraci ai lui Dragnea.

    Jecmănirea a fost primitivă și fără perdea. Dragnea nu s-a ferit și nici nu s-a preocupat să-și ascundă urmele pentru că în județul Teleorman el era Alfa și Omega, niciun pai nu mișca fără autorizația lui. Își numise slugile și apropiații pretutindeni, administrația publică era controlată de sus până jos, iar prin ei erau controlate și afacerile din mediul privat.

    Pentru deturnarea fondurilor, scrie DNA, s-au făcut infracțiuni de abuz în serviciu, evaziune fiscală, s-au folosit informații care nu sunt destinate publicității și li s-a permis unor persoane neautorizate să aibă acces la date confidențiale.

    Banda lui Dragnea a privatizat Tel Drum, prin interpuși, chiar către fostul lider al PSD, apoi au început să curgă contractele către companie

    Dragnea a ordonat și coordonat acest jaf, punându-i pe funcționarii publici să acționeze în interesul firmelor private. Pentru a eficientiza și ușura hoția, Dragnea a pus mâna pe SC Tel Drum SA, care a fost mutată din proprietatea statului (Consiliul Județean Teleorman), prin intermediul unor oameni de paie, în proprietatea sa.

    Compania publică pe care a capturat-o Dragnea a început, apoi, să primească preferențial contracte uriașe cu statul, mai întâi în județ, apoi în toată țara, odată cu ascensiunea baronului în ierarhia PSD și în cea a statului român.

    Drumul lui Dragnea: de la sluga umilă, care purta șosete albe la sandale, la stăpânul României și, apoi, în celula de la Rahova

    A fost incredibila istorie de parvenire prin hoții a unui individ despre care Cozmin Gușă povestea, în urmă cu câțiva ani, că l-a întâlnit prima oară prin 2001, în biroul lui Adrian Năstase.

    La acea oră, Dragnea era un baronaș, parvenit abia ridicat de la nivelul rigolei, umil și obedient, gata de orice: „Îmi aduc aminte de o fază comică. În urmă cu ceva ani, în biroul lui Adrian Năstase, intră Miron Mitrea cu Marian Oprişan. Aceştia îi spun: «Domnule preşedinte, am făcut o nouă achiziţie de la PD-ul lui Băsescu». A intrat un băiat modest pe care eu nu îl cunoşteam, dar pe care Adrian Năstase parcă îl ştia. Era Liviu Dragnea, care foarte modest şi-a făcut, în poziţia ghiocelului, o prezentare. Era în sandale și cu șosete albe în picioare”.

    Dragnea este deja după gratii de un an și o lună, fiind condamnat definitiv în alte două dosare: a fraudat rezultatele referendumului pentru demiterea președintelui Traian Băsescu în 2012 (condamnat la un an cu suspendare) și a angajat fictiv în administrația publică membri ai PSD care luau bani de la stat și munceau pentru partid (3 ani și 6 luni cu executare).

    Comunicatul dat publicității de DNA:

    „Ca răspuns la solicitările formulate de mass media în cursul zilei de 26 iunie 2020, Biroul de Informare și relații publice este abilitat să transmită următoarele:

    În cauza mediatizată prin comunicatele 1056 din 13 noiembrie 2017, 1110 din 21 noiembrie 2017 și 72 din 17 ianuarie 2018, procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Secția de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție au dispus punerea în mișcare a acțiunii penale față de inculpatul Liviu Nicolae Dragnea, pentru următoarele infracțiuni, săvârșite în calitate de președinte al Consiliului Județean Teleorman:
    – constituire a unui grup infracțional organizat,
    – două infracțiuni de abuz în serviciu cu obținere de foloase pentru sine sau pentru altul,
    – instigare la infracțiunea de folosirea sau prezentarea cu rea-credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri europene, în forma participației improprii.

    În cauză s-a dispus punerea mișcare a acțiunii penale și față de alte persoane care la data faptelor erau funcționari în cadrul Consiliului județean Teleorman și față de administratori/reprezentanți ai firmei SC Tel Drum SA și ai altor societăți comerciale, pentru infracțiuni de constituirea unui grup infracțional organizat, folosirea sau prezentarea cu rea-credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri europene, complicitate la abuz în serviciu și evaziune fiscală.

    De asemenea, s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale față de inculpata persoană juridică SC TEL DRUM SA, pentru următoarele infracțiuni:
    – constituire a unui grup infracțional organizat,
    – evaziune fiscală în formă continuată (10 acte materiale),
    – două infracțiuni de complicitate la abuz în serviciu cu obținere de foloase pentru sine sau pentru altul.

    În ordonanța procurorilor se arată că, în cauză, există date și probe care conturează următoarea stare de fapt:

    Inculpatul Liviu Nicolae Dragnea, președinte al Consiliului Județean Teleorman, ar fi inițiat un grup infracțional organizat din care ar fi făcut parte funcționari din administrația locală și persoane din mediul de afaceri. Grupul ar fi acționat în perioada 2001-2017 în scopul de a obține, în mod fraudulos, sume importante din contractele finanțate din fonduri publice (naționale și europene), prin infracțiuni de abuz în serviciu, de fraudare a fondurilor europene, de evaziune fiscală și folosirea de informații ce nu sunt destinate publicității ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informații.

    Sub coordonarea și decizia inculpatului Liviu Nicolae Dragnea, în cadrul grupului, funcționarii publici ar fi acționat în interesul unor societăți private. Pentru funcționarea grupului ar fi fost necesară privatizarea SC Tel Drum SA, trecerea ei din proprietatea Consiliului Județean Teleorman, prin persoane interpuse, în patrimoniul lui Liviu Nicolae Dragnea, achiziționarea din fonduri publice a unui utilaj special de asfaltare și atribuirea, în mod discreționar, a contractelor de reabilitare a drumurilor din județ către Tel Drum SA.
    SC Tel Drum SA ar fi fost principala societate comercială din grup, capitalizată masiv și folosită la obținerea contractelor de lucrări, pentru distribuirea capitalului către celelalte societăți comerciale și membrii grupului, pentru achiziționarea de bunuri mobile și imobile care sunt folosite de membrii grupului, pentru a transfera dreptul de proprietate asupra bunurilor mobile și imobile către aceiași membri.

    Unul dintre scopurile grupului ar fi fost ca firma Tel Drum SA să câștige un contract de reabilitare a 55 km de drum județean din Teleorman, DJ 701, în valoare de 114.263.011 lei, dintre care suma de 13.772.603 euro provenea din fonduri europene.

    În acest context, în calitate de reprezentant al Consiliului Județean Teleorman, Liviu Nicolae Dragnea ar fi emis și semnat hotărâri și dispoziții, cu încălcarea legii, acte indispensabile pentru procedura de atribuire a contractului care, între altele, au inclus o condiție restrictivă ce avantaja SC Tel Drum SA. Cu ajutorul altor două persoane din grup ar fi folosit la organismul intermediar ADR Sud Muntenia documente false și inexacte. Ar fi fost falsificate și înlocuite date din proiectul tehnic, inclusiv prin inserarea unei condiții care îi asigura firmei Tel Drum câștigarea licitației. In plus, firma Tel Drum ar fi beneficiat și de date confidențiale ce au avantajat-o la obținerea contractului.

    În mod similar, în calitate de reprezentant al Consiliului Județean Teleorman, inculpatul Liviu Nicolae Dragnea, ar fi făcut demersuri și ar fi contribuit astfel încât firma Tel Drum SA să câștige și contractul de reabilitare a peste 50 km din DJ 506, un alt drum județean din Teleorman, în valoare de 62.482.442 lei, dintre care suma de 6.930.138 euro provenea din fonduri europene.

    În cursul procedurii de atribuire s-ar fi falsificat și înlocuit date, inclusiv prin introducerea condiției restrictive ce favoriza societatea Tel Drum, asigurându-i câștigarea licitației.
    De asemenea, s-ar fi majorat artificial devizul lucrărilor aferente contractului de reabilitare a drumului.

    Cu referire la cele două contracte de reabilitare drumuri județene din Teleorman, prejudiciul creat în dauna bugetului public ar fi de:
    – 25.600.927 lei (diferența dintre prețul ofertat de Tel Drum SA și prețul cel mai mic ofertat) – contractul DJ 701,
    – 5.742.872 lei (diferența dintre devizul real prevăzut în proiect și devizul modificat) – contractul DJ 506.

    Prejudiciul creat bugetului public este de 31.343.799 lei, sumă ce constituie un beneficiu necuvenit pentru firma câștigătoare SC Tel Drum SA.

    Inculpaților li s-a adus la cunoștință calitatea procesuală, în conformitate cu prevederile art. 309 Cod de procedură penală.

    Facem precizarea că punerea în mișcare a acțiunii penale este o etapă a procesului penal reglementată de Codul de procedură penală, având ca scop crearea cadrului procesual de administrare a probatoriului, activitate care nu poate, în nici o situație, să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție“.

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

    CITIȚI ȘI:

    * Jaf PSD-ist în Giurgiu: peste 53 de milioane de euro, din bani publici, pentru firmele familiei Bădălău!

  • Poza României profunde: viceprimarul unei comune sucevene, prins noaptea cu un camion cu numere false, plin cu lemne. Primarul aceleiași localități e judecat pentru fraudă cu fonduri UE

    Niculai Romică Floriștean, viceprimarul liberal al comunei Valea Moldovei, din județul Suceava, a fost prins de poliție în timp ce se afla la volanul unui camion cu remorcă, plin cu lemne, cu numere false. Fapta s-a petrecut pe 25 mai și a fost prezentată de publicația monitorulsv.ro.  

    Interesant este că, anul trecut, primarul aceleiași comune, Constantin Moroșan, a fost trimis în judecată de DNA pentru fraudă cu fonduri europene! Edilul, în fruntea comunei de 20 de ani, tocmai a trecut în această primăvară de la PSD la PNL și va candida pentru un nou mandat.

    Viceprimarul liberal – recidivist în transporturi ilegale de lemne. Primarul ex-PSD, acum PNL – trimis în judecată de DNA pentru fraudă cu fonduri UE

    Viceprimarul liberal Floriștean, care mai are două rude în Consiliul Local al comunei Valea Moldovei – Elena Mihaela Floriștean, din partea PSD, și Vasile Floriștean, de la PNL –, a fost oprit în trafic de polițiști, în timp ce se afla la volanul unui cap tractor cu remorcă plin cu lemne. Cineva sunase la 112 pentru a reclama un transport ilegal de lemne. La verificare, s-a descoperit că remarca tractorului avea un număr care nu corespundea cu cel trecut în dreptul seriei de șasiu, iar vehiculul avea ITP-ul expirat.

    Foarte interesant este că, scrie jurnalistul Florin Paiu, de la Monitorul de Suceava, oficialul comunei Valea Moldovei este recidivist în astfel de fapte, el fiind prins și acum 3 ani cu transport ilegal de lemne și chiar conducând cu permisul de conducere expirat.
    Niciodată n-a pățit nimic, iar dosarele penale n-au ajuns în instanță.

    A încercat să se strecoare cu camionul noaptea. Când l-au prins, a spus că e victima unor răzbunări

    Viceprimarul liberal Floriștean se consideră victima noului său coleg de partid, primarul comunei. FOTO: Facebook

    Viceprimarul liberal Floriștean a încercat să se strecoare cu camionul de lemne la adăpostul întunericului, dar la ora 22.00 a fost oprit de polițiștii unei alte comune, de la Secția Rurală Vama, pe DN 17.

    După ce au constatat că ITP-ul este expirat, motiv pentru care i-au reținut certificatul de înmatriculare și i-au dat o amendă șoferului, polițiștii au descoperit și altceva. Seria de șasiu a remorcii, trecută în certificatul de înmatriculare nu coincidea cu cea de pe plăcuța de omologare RAR. Remorca plină cu lemne nu avea aviz de însoțire.
    A fost chemată Garda Forestieră Suceava, care a constatat că e vorba de 43 de metri cubi de lemn rotund de rășinoase (brazi), iar marfa a fost confiscată. Viceprimarul a încercat să le bage sub nas polițiștilor un aviz de însoțire a lemnului care nu era valabil pentru remorcă.

    Viceprimarul s-a ales cu dosar penal pentru infracțiunea “punerii în circulație sau conducerea unui vehicul neîmnatriculat”. Pe lângă confiscarea lemnului, liberalul a primit și o amendă de 1.000 de lei.

    Floriștean a declarat, pentru monitorulsv.ro, că este o victimă: “Eu am șofer la acel camion, lemnul nu este al meu, eu doar făceam un transport între două puncte. Pe drum, șoferul s-a enervat, a oprit și a plecat din mașină. Am rămas doar eu și am fost nevoit să conduc mai departe. Nu știu nimic de acele numere false, șoferul le-o fi schimbat, eu am intrat pe mâna poliției ca din oală, am fost lucrat de cei care îmi poartă de grijă și mă vânează”.

    Acum trei ani, când a fost prins prima oară cu lemne fără acte, poliția a anunțat că-i deschide viceprimarului dosar penal și pentru că avea permisul auto suspendat

    “Vânătorul” lui Floriștean ar fi nimeni altul decât proaspătul său coleg de partid, primarul comunei, Constantin Moroșan, ex-PSD – el însuși trimis în judecată de DNA pentru fraudă cu fonduri UE. Primarul Moroșan se plânge că Romică Floriștean vine la primărie doar ca să semneze condica și că se ocupă doar de afaceri cu lemn.

    Acum 3 ani, Romică Floriștean a fost prins la volanul unei autoutilitare plină cu cherestea de brad pentru care nu avea acte. Polițiștii din Valea Moldovei care l-au oprit au chemat ajutoare, așa au ajuns la fața locului colegii lor de la Biroul de Combatere a Delictelor Silvice și inspectorii Gărzii Forestiere Suceava. Viceprimarul a scăpat cu o amendă de 5.000 de lei și cu cei 15,3 metri cubi de cherestea confiscați. Poliția a anunțat inițial și că i-a deschis dosar penal pentru că, atunci când a fost surprins la volan, avea permisul suspendat. În mod misterios, acest dosar a dispărut.

    Primarul comunei e trimis în judecată de DNA pentru că, în cârdășie cu sora sa, ar fi falsificat acte pentru care a primit 1,2 milioane de lei din fonduri UE – subvenții pentru pășune

    Primarul aceleiași comune Valea Moldovei, Constantin Moroșan – care are și el două rude în Consiliul Local, Dumitru Moroșan și Ștefan Florin Moroșan, ambii la PSD – este judecat pentru că ar fi fraudat fonduri europene. Cazul a fost prezentat anul trecut de obiectivdesuceava.ro, dar între timp s-a trecut de faza cercetărilor și procesul e pe rol la Tribunalul Suceava.

    Procurorii anticorupție de la Suceava l-au inculpat, alături de sora sa Magdalina Radu. Sora primarului, președinte al Asociației Utilizatorilor de Pășune “Runcul Văii Moldovei”, e judecată pentru săvârșirea infracțiunii de folosire sau prezentare cu rea-credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, având ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri europene, în formă continuată.

    Fratele primar este judecat pentru săvârșirea infracțiunilor de complicitate la infracțiunea de folosire sau prezentare cu rea-credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri europene, în formă continuată și folosirea funcției pentru favorizarea unor persoane.

    La anchetă s-a descoperit că, în perioada 2010-2014, cei doi frați au depus acte false și inexacte la APIA (Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură), primind 1.200.511 lei ca subvenții de la UE pentru suprafețe de pășune pe care nu le dețineau în realitate.

    „În același context, la data de 19 martie 2014, inculpatul Constantin Moroșan, în calitate de primar al comunei Valea Moldovei a încheiat cu sora sa un contract de închiriere a 280 de hectare de pășune, obținându-se în mod direct un folos pentru aceasta din urmă, constând în acordarea preferențială, cu încălcarea dispozițiilor legale, a folosinței terenurilor cu destinația de pășune și posibilitatea ca acesta să obțină subvenții din fonduri europene“, se arată în rechizitoriu.

    Lui Moroșan i-a plăcut la PSD, dar acum, de dragul locuitorilor, a hotărât să se sacrifice și să treacă la PNL

    De dragul oamenilor, Constantin Moroșan a decis să abandoneze PSD-ul trecut în opoziție și sa se multe la PNL-ul venit la putere. FOTO: suceavalive.ro

    DNA Suceava a pus sechestru pe bunuri ale fraților Magdalina Radu și Constantin Moroșan.

    Pe 10 martie 2020, publicația suceavalive.ro a anunțat că “după 20 de ani de PSD, primarul Constantin Moroșan va candida din partea PNL la alegerile locale”.

    Moroșan a explicat pentru site-ul menționat mai sus că a făcut acest sacrificiu cu durere în suflet, dar pentru binele locuitorilor pe care îi iubește și pentru care e dispus la orice: „Pentru interesul comunității mele fac orice compromis. Am fost primarul comunei 20 de ani din partea Partidului Social Democrat, un partid în care m-am integrat foarte bine, iar astăzi nu voi aduce nicio jignire foștilor colegi. Pe Gheorghe Flutur îl cunosc dinainte de a intra în politică, înainte de anul 2000. Îl respect pe domnul Flutur în primul rând ca bărbat adevărat, iar la alegerile locale, da, voi candida din partea PNL”.

    Publicația suceavalive.ro estima, la acel moment, că baronul liberal Flutur va racola de la PSD, până la alegerile locale următoare, cel puțin 15 primari din județul Suceava.

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

    CITIȚI ȘI:

    * Violențe neobișnuite împotriva jurnaliștilor, în anarhia din SUA. Reporteri arestați în direct sau orbiți cu gloanțe de cauciuc. Sediul CNN, sub asediu

    * De ce a trecut România peste epidemie mai bine decât state mai dezvoltate? Medicul Virgil Musta: “Am limitat impactul datorită măsurilor corecte, deși dure, luate la timp”

  • Un obiectiv prioritar pentru Guvernul Orban: relansarea anchetelor penale în dosarele de fraudare a fondurilor europene

    Numirea Laurei Codruța Kovesi în funcția de procuror-șef european reprezintă un motiv de mândrie și bucurie pentru toți cei care ne-am asumat lupta împotriva corupției. Totuși, entuziasmul nu trebuie să ne afecteze realismul.

    Parchetul European (EEPO) va fi funcțional abia spre sfârșitul anului viitor. Obiectul de activitate al procurorilor europeni (procurorul-șef, cei doi procurori-șefi adjuncți și câte un procuror european desemnat de către fiecare țară membră a UE care a participat la fondarea acestei instituții) îl reprezintă fraudele cu fonduri europene în valoare de peste 10 milioane de euro.

    Prin urmare, o mare parte a luptei anticorupție la nivel național rămâne în sarcina Direcției Naționale Anticorupție.

    În acest context, Guvernul Orban are datoria de a elimina toate normele anti-justiție adoptate de guvernarea PSD-Dragnea prin care activitatea DNA a fost blocată. Efectul acestui jihad anti-justiție a fost devastator: cele mai multe dintre dosarele penale pentru fapte de corupție, inclusiv cele de fraudare a fondurilor europene, zac prin fișetele procurorilor.

    În România, situația fraudelor comise în utilizarea fondurilor europene este extrem de gravă și implică persoane și instituții din aproape toate domeniile de activitate: administrație publică, agenți economici privați, învățământ public, ONG-uri, entități din componența cultelor religioase etc.

    Persoanele anchetate pentru fraude comise în utilizarea fondurilor europene ocupă funcții importante în societatea românească, de la primari și funcționari publici până la oameni de afaceri, lideri de partide și de organizații nonguvernamentale, membri ai ierarhiei Bisericii Ortodoxe Române – fapt care ne arată cât de extinsă, de puternică și de periculoasă este mafia fraudatorilor de fonduri europene.

    Conform rapoartelor OLAF, în ultimii cinci ani, în România, numai în domeniul agriculturii s-au fraudat peste 60 de milioane de euro. În perioada 2014-2018 au fost raportate 250 de fraude și peste 2.200 de nereguli comise de entități românești în utilizarea fondurilor europene alocate pentru dezvoltare rurală.

    Într-un studiu realizat în cadrul Proiectului „Cohesion Policy: Better Understanding, Reporting, Dissemination” și publicat de colegii de la Presshub.ro, cele mai multe fraude comise asupra fondurilor europene au fost înregistrate în proiectele destinate sprijinirii agriculturii și dezvoltării resurselor umane.

    Activitatea procurorilor DNA a înregistrat succese remarcabile în anul 2017, când au fost trimise în instanțe peste 100 de cazuri de fraudare a fondurilor UE. În 2018, numărul trimiterilor în judecată a scăzut la 50% față de anul precedent, pe fondul ofensivei anti-justiție declanșată de PSD și de mafia condusă de actualul deținut de drept comun Dragnea Liviu Nicolae.

    La începutul anului 2019, ca urmare a reacțiilor Uniunii Europene de apărare a statului de drept și luptei anticorupție din România, activitatea DNA a început treptat să fie relansată, astfel că în primul trimestru al acestui an au fost trimise în instanța de judecată 20 de dosare penale privind fraudarea fondurilor europene.

    În acest context, Guvernul Orban trebuie să asigure toate condițiile necesare relansării activității anticorupție a DNA. Acest demers este obligatoriu pentru refacerea capacității României de a accesa și utiliza legal și moral fondurile europene.

    Orice ezitare, orice amânare în asumarea acestui demers de relansare a anchetelor penale în dosarele de fraudare a fondurilor europene va reprezenta un act de trădare națională și va afecta grav șansele PNL de a primi votul de încredere al cetățenilor români la viitoarele alegeri locale și parlamentare din 2020.

    Liderul PNL, Ludovic Orban, trebuie să profite de contextul european favorabil pentru intensificarea luptei anticorupție, oferit de numirea Laurei Codruța Kovesi în funcția de procuror-șef european, și să-și asume, la nivel guvernamental, toate deciziile necesare normalizării activității anticorupție a DNA și a Justiției din România.

    Un nou eșec al luptei anticorupție ar oferi mafiei politice transpartinice și trans-instituționale posibilitatea de a se reorganiza, păstrând ostatic statul român și risipind în folosul unor grupări oculte și criminale resursele naționale și fondurile UE alocate țării noastre.

    În concluzie, Ludovic Orban și PNL au șansa istorică de a rămâne în amintirea românilor ca politicienii care au avut curajul și îndemânarea să destructureze și să lichideze mafia din România.

    Alte comentarii de VLADIMIR MUNTEANU:

    * Nu Dăncilă e de vină. PSD dispare pentru că a trădat social-democrația

    * Claudiu Manda vrea să „make PSD great again” pe online, că în lumea reală „PSD is in a big shit”

    * „Secretele chiliilor” și secretele sinodalilor din BOR

    * Crimele de la Caracal și aberația interimarului Fifor. Nume de cod: „Proiect de Lege privind căutarea persoanelor dispărute”

    * Lia Olguța Vasilescu și crimele de la Caracal – hidoșenia tupeului „made in PSD”

    * „Dragă mamă…” O zguduitoare scrisoare imaginară. În mintea Alexandrei și o ultimă rugăciune

    * 14 iulie – Celebrarea Revoluției Franceze din 1789. Adevăruri incomode

    * Patriarhia Română îi condamnă definitiv pe Sfinții Închisorilor comuniste la veșnică detenție în arhivele Istoriei

  • România e pe ULTIMUL loc în Europa la atragerea fondurilor pentru combaterea şomajului la tineri. Suma accesată: ZERO. Corina Crețu mai demontează o minciună a Guvernului Dăncilă

    Comisarul european Corina Crețu a publicat, pe Facebook, un tabel care arată că România e pe ultimul loc în UE, la mare distanță de celelalte țări, în clasamentul cheltuirii fondurilor europene destinate combaterii șomajului tinerilor.

    Conform graficului, care e luat de pe site-ul Uniunii Europene, România nu a cheltuit niciun leu din banii alocați pe acest program, iar sumele programate sunt sub 5% din alocare.

    Banii puteau fi atrași doar până în 30 iunie 2018, adică până în vara anului trecut, precizează Corina Crețu. Toți aceşti bani sunt pierduți, nu mai pot fi recuperați.

    Această informare poate fi considerată un răspuns elegant la minciunile guvernamentale din ultima vreme, conform cărora România stă foarte bine al aceesarea fondurilor europene, ba chiar n-a pierdut niciun ban!

    Mesajul Corinei Crețu

    „Aveți mai jos situația implementării programului destinat combaterii șomajului în rândul tinerilor între 18 și 25 de ani, din toate statele Uniunii Europene, tabel ce poate fi consultat pe site-ul Comisiei Europene. Sumele destinate acestui program lansat în 2015 puteau fi accesate până în 30 iunie 2018″.

  • Corina Creţu îi pune oglinda în faţă lui Dăncilă: doar România întoarce spatele UE cu fondurile europene

    Comisarul european Corina Creţu şi-a cerut scuze, sâmbătă, pentru faptul că munca oficialilor de la CE a fost ignorată în toate interviurile şi declaraţiile guvernanţilor. Ea a mai spus că Viorica Dăncilă este dezinformată de cei din subordinea sa, lucru pe care i l-a transmis personal.

    ”Am urmărit cu mare interes declaraţiile autorităţilor privind absorbţia fondurilor europene de către România. Dacă aceste rezultate vor fi confirmate de serviciile mele, a căror evaluare pe ţări va fi definitivată în ianuarie, nu pot decât să felicit autorităţile naţionale, în mod sincer. Ceea ce este trist în toate aceste declaraţii triumfaliste este ignorarea completă nu neapărat a muncii mele, dar a întregii echipe de experţi de la DG Regio, care au venit cu soluţii, discutate la zecile de întâlniri bilaterale, atât în ce priveşte achiziţionarea de ambulanţe, redirecţionarea fondurilor către IMM-uri, etc. Nu cred că există vreo ţară, după cum văd în Revista Presei pe care o primesc în fiecare zi, în care să nu fie menţionată Comisia Europeană atunci când se vorbeşte de fonduri europene”, a scris pe Facebook Corina Creţu, citată de Mediafax.

    Nu este prima declaraţie de acest gen a comisarului european. Corina Creţu a mai avut recent două astfel de reacţii, chiar mai dure decât această ultimă ieşire, în care soma guvernul Dăncilă să nu mai mintă legat de absorbţia fondurilor UE. Capii guvernului PSD-ALDE au spus că renunţă la fondurile UE în dauna parteneriatului public-privat (care nu este supus controalelor europene).