Etichetă: fisc

  • Inspectorii ANAF au primit normă de sancțiuni pe care trebuie să le dea firmelor private care n-au proptele la partid! Cine nu face norma e penalizat

    Inspectorii ANAF au primit de la conducerea PSD-PNL plan de sume pe care trebuie să le strângă cu orice preț din sancțiunile date firmelor private controlate, dezvăluie Profit.ro, publicația prezentând și documentul emis către lucrătorii Fiscului. Cine nu-și îndeplinește planul încasează calificativ mic și nu mai poate avansa în funcție.

    Acesta este încă unul din atacurile nevăzute pe care puterea PSD-PNL le lansează în războiul contra economiei private. Sancțiunile vizează, bineînțeles, firmele corecte, care n-au legătură cu partidele ori cu clientela acestora. Scopul primordial este aducerea pe orice căi de bani suplimentari la bugetul de stat. Companiile private primesc astfel încă o factură de achitat după ce, astă-iarnă, ministrul PSD de la Finanțe, Adrian Câciu, a greșit alcătuirea bugetului pe 2023, iar apoi cele două partide aflate la guvernare au continuat jefuirea banului public direcționat către buzunarele oligarhilor, ale clientelei de partid și ale unor interpuși ai liderilor. Numai actualul premier Marcel Ciolacu coordonează o rețea de peste 100 de persoane care au contracte cu statul în valoare de peste 6 miliarde de euro. Cum PSD-PNL refuză să facă și reforma pensiilor speciale (aproape 2,5 miliarde de euro pe an), banii trebuie scoși de undeva. Iar soluția este exploatarea celor care muncesc și produc plusvaloare.

    Conform Profit.ro, un inspector are normă de 866.667 lei sume pe care trebuie să le scoată, din amenzi sau prin alte mijloace, prin inspecțiile fiscale la firme. Alți 100.000 de lei suplimentari trebuie să fie scoși de la firme prin sancționarea de nereguli găsite la verificarea documentelor.

    Aceste norme impuse inspectorilor de la Fisc sunt ilegale, pentru că îi împing pe aceștia la abuzuri împotriva firmelor verificate.

    De curând, Marcel Boloș – noul ministru de Finanțe – a confirmat la postul B1 TV că deficitul bugetar a ajuns după 7 luni la 40 de miliarde de lei, adică 2,44% din PIB.

    Principalul vinovat pentru această nenorocire, Adrian Câciu, a fost păstrat de Marcel Ciolacu în Guvern, fiind mutat la alt minister-cheie, care gestionează bani foarte mulți – Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene. Deloc surprinzător, lucrurile merg foarte prost și la noul minister preluat de Câciu, România fiind în pericol iminent de a pierde miliarde de euro din fondurile UE.

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

    CITIȚI ȘI:

    * Al doilea „Colectiv” în guvernările Iohannis-PSD: doi morți și 56 de răniți în iadul de la Crevedia. Afacerea criminală a primarului PSD din Caracal

    * Accident grav: fostul ministru Ilan Laufer a intrat cu mașina într-un copac. Atât el, cât și soția sa și copiii lor sunt răniți

    * Sindicatul Europol acuză: pentru a-i proteja pe șmecherii veniți la mare, șefii IPJ Constanța le-au interzis polițiștilor să facă testări pentru alcool și droguri!

    * PSD și-a trimis avocata din Constanța să salveze de pușcărie beizadeaua drogată care a omorât doi tineri

    * Stolojan: „Reforma de acum a pensiilor speciale e o caricatură. Cei care se revoltă contra PNRR nu înțeleg nimic”

    * Încă o pensionare rușinoasă, după cea a șefului DNA: procurorul general „a tras pe dreapta” la 50 de ani, cu o pensie de peste 5.000 de euro!

    * A murit un turnător odios al Securității: Bălăceanu-Stolnici. Cazul Vlad Georgescu – Radio Europa Liberă

    * Putin, deasupra cadavrului lui Prigojin: „O persoană cu o soartă complicată, care a făcut greșeli grave în viață”. Totuși, „un om de afaceri talentat”

    * Penetrarea Chinei la vârful statului român. Episodul 1: Iohannis și Ciolacu dau undă verde companiei Lenovo să intre pe piața 5G. Episodul 2: Premierul Ciolacu îl reactivează pe Ponta consilier

    * Orlando Teodorovici se gudură grețos pe lângă Șoșoacă: „S.O.S. este un partid frecventabil” / „Doamna Șoșoacă este omul cu care poți să faci echipă” / „Oamenii din S.O.S. vor binele României”

  • Culise: pus de Ciucă să demisioneze, șeful Fiscului arată că dezastrul pleacă de la PSD. Ministrul Câciu a greșit bugetul, iar șeful de la Mari Contribuabili a strâns cu 9 miliarde mai puțin în 5 luni

    Pus să demisioneze de către premierul Nicolae Ciucă și să-și asume răspunderea pentru gaura de miliarde de lei din buget după doar câteva luni din 2023, Lucian Heiuș, șeful Fiscului, a prezentat date care arată că, de fapt, problema a fost generată de oamenii băgați de PSD la Finanțe. Ministrul Adrian Câciu a greșit bugetul, proiectând o neverosimilă creștere de 14% a veniturilor, în timp ce șeful de la Mari Contribuabili, susținut de Marcel Ciolacu, a colectat în realitate cu 8,9 miliarde de lei mai puțin în primele 5 luni din acest an.

    Lucian Heiuș, șeful ANAF susținut de PNL, a demisionat fără să prezinte motivele gestului său. Surse liberale spun că a fost vorba, de fapt, de o cerere venită de la premierul Nicolae Ciucă, acesta cerându-le conducătorilor de la ANAF, Vamă și Mari Contribuabili să-și asume abaterea enormă de la încasările prevăzute de Ministerul Finanțelor când s-a făcut bugetul.

    Problema este că încă de astă-toamnă, de când Adrian Câciu, ministrul pus de PSD la Finanțe, a prezentat proiectul de buget toți analiștii financiari au avertizat că e făcut prost. Din dorința de a cheltui cât mai mult, PSD și PNL au exagerat încasările, subestimând cheltuielile. Realitatea n-a putut ține pasul cu ficțiunea din buget și după doar câteva luni România are o imensă gaură bugetară.

    Dacă ministrul Câciu rămâne de neatins, în ciuda dezastrelor în lanț pe care le-a provocat, în schimb restul Guvernului e în degringoladă.

    Lucian Heiuș n-a spus de ce pleacă, dar a prezentat în scrisoarea de demisie cifrele seci care sugerează ce s-a întâmplat. El a inclus un tabel care arată estimările făcute de Ministerul Finanțelor și cât s-a încasat efectiv. Aproape toată gaura bugetară este la Mari Contribuabili, unde conduce PSD-istul Ionuț Mișa.

    Mai jos, declarația lui Lucian Heiuș făcută la plecarea de la ANAF.

    „În primele cinci luni din 2023 s-au încasat 148,02 miliarde lei, cu 9,4 miliarde lei mai mult decât în perioada similară a anului precedent. Față de programul comunicat de Ministerul Finanțelor, se înregistrează un minus de 8,9 miliarde lei, din care 8,5 miliarde lei sume necolectate de către Direcția Generală de Administrare a Marilor Contribuabili“

    „Mi-am înaintat astăzi demisia din funcția de președinte al Agenției Naționale de Administrare Fiscală. A fost o onoare pentru mine să conduc această instituție și le mulțumesc colegilor mei pentru profesionalismul și implicarea de care au dat dovadă în acest an.

    Totodată, sunt mulțumit de faptul că, în acest mandat, ANAF a reușit să atingă cu succes toate jaloanele stabilite prin PNRR și toate obiectivele asumate prin programul de guvernare, cu onestitate, responsabilitate și respect față de contribuabili.

    În 2022, am reușit să colectăm la buget 353,3 miliarde lei, cu 58 miliarde mai mult față de anul precedent, și să rambursăm TVA în valoare de 27,99 miliarde lei, față de anul anterior când s-au rambursat doar 24,34 miliarde Lei.

    În primele cinci luni din 2023, s-a rambursat TVA în valoare de 11.451 milioane lei, și s-au încasat 148,02 miliarde lei, cu 9,4 miliarde lei mai mult decât în perioada similară a anului precedent. Iar față de programul comunicat de Ministerul Finanțelor, se înregistrează un minus de 8,9 miliarde lei, din care 8,5 miliarde lei sume necolectate de către Direcția Generală de Administrare a Marilor Contribuabili.

    În plus, în luna aprilie 2023 am trimis 780 de notificări către persoane fizice care nu-și pot justifica veniturile.

    Totodată, în acest mandat, au fost efectuate 50.979 verificări la contribuabili persoane juridice şi fizice în urma cărora s-au stabilit sume suplimentare în valoare totală 3.688,5 milioane lei. Au fost efectuate 25.274 verificări documentare la contribuabili persoane juridice şi fizice, în urma cărora au fost stabilite sume suplimentare în valoare totală de 554,2 milioane lei.

    În aceeași perioadă, colegii mei de la direcția antifraudă fiscală au cuantificat/estimat implicaţii fiscale – reprezentând TVA, impozite, contribuţii sociale şi de sănătate, alte creanţe – în sumă totală de 2.471,1 mil. lei și au înaintat organelor de urmărire penală 289 acte de sesizare, pentru prejudicii în sumă totală de 621,8 mil. lei. În plus, în urma activităţii de verificare documentară au fost emise decizii de impunere, pentru 1.904 entităţi, valoarea obligaţiilor stabilite însumând 604,9 mil. lei.

    Nu în ultimul rând, sunt mândru că, în mandatul meu, administrația fiscală a deschis căi de acțiune către zone de evaziune care n-au mai fost abordate până acum.

    Regret că nu pot duce până la capăt procesul de modernizare al ANAF și proiectele începute acum și sper ca viitorul președinte să continue proiectele de digitalizare ale instituției.“

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

    CITIȚI ȘI:

    * Guvernul PSD-PNL trece la represalii: a modificat legea pe furiș, prin ordonanță de urgență, în a treia zi de grevă, astfel încât profesorilor să le fie afectată vechimea în muncă dacă participă la protest

    * Iohannis mai dă o șansă PSD-ului: amână „rotativa“ guvernamentală pentru ca decontarea electorală a grevei profesorilor să nu cadă pe Ciolacu

    * EDITORIAL CARTIANU. Tăiați, bă, pensiile speciale!

    * Profesorii, îndemnați să condiționeze încetarea grevei de tăierea pensiilor speciale, a salariilor nesimțite la stat și concedierea clientelei politice

    * Minciuni ordinare: secretarul general al Guvernului spune că salariile profesorilor nu pot fi mărite din cauza PNRR, deci a UE și a USR!

    * Sentințe definitive: ministrul lui Tăriceanu – 7 ani și 4 luni; cumnatul lui Geoană – 6 ani. Boureanu a scăpat prin prescrierea faptelor. Șpăgi de 20 de milioane de euro la modernizarea căii ferate București – Constanța

    * Prânzul cel de taină al Statului Paralel: Florian Coldea (ex-SRI), Claudiu Târziu (AUR), Vasile Dîncu (PSD) și „deputatul lui Dan Diaconescu”, la un restaurant din Capitală

    * ANALIZĂ. Cum i-a trecut României glonțul pe la ureche, sub Năstase, Ponta, Dragnea și Dăncilă. China, „cel mai neiertător creditor din lume“, distruge țările pe care le împrumută

    * Olaianos și-a retras pe șest plângerea împotriva TVR, după ce făcuse tam-tam că a ratat deplasarea în Qatar și cerea 200.000 de euro!

    * Lăsați de Farul fără titlu, ai lu’ Becali s-au dezintegrat: FCSB – Rapid 1-5. Bilanțul ultimelor 160 de minute din Superligă: 1-8!

  • Cîțu anunță controlul Fiscului la FRF! Se strânge lațul și pentru oamenii lui Dâncu la fotbal

    Florin Cîțu, ministrul Finanțelor, a anunțat marți că, începând de săptămâna trecută (din data de 17 noiembrie), Fiscul a demarat un control financiar la FRF. Ministrul s-a rezumat să explice demersul prin sintagma „în urma informaţiilor apărute în spaţiul public“, cu promisiunea că va face public raportul atunci când acesta va fi finalizat. Întreaga poveste pare să fi plecat de la Tudor Iacov, președintele clubului Progresul București, cel care a reclamat faptele și la DNA.

    Ziaristii.com vă prezintă însă, în exclusivitate, ce caută inspectorii Fiscului la federația intrată, începând cu 2014, sub tutela lui Vasile Dîncu. Neregulile sunt majore și au fost semnalate de-a lungul timpului atât de oameni din fotbal, cât și de presă. În ciudat semnalelor, nici regimul PSD, nici DNA n-au mișcat un deget, până acum, pentru a verifica dacă activitatea FRF este sau nu legală, deși acolo se rulează anual peste 17 milioane de euro.

    FRF este un ONG care trebuie să declare beneficiarul real al sumelor încasate. Dar federația n-are nici Comitet Executiv legal, nici membri asociați. Așadar, unde se duc 17 milioane de euro pe an?

    Situația este foarte simplă: FRF își desfășoară activitatea ca ONG. Începând de anul trecut, Parlamentul României a transpus și în legislația noastră o directivă a Parlamentului European emisă încă din 2016, conform căreia orice ONG are obligația să declare, într-un interval rezonabil de timp, beneficiarul sumelor pe care le încasează.

    Acești beneficiari pot fi, conform legii, doar de două feluri: Comitetul Director (în cazul FRF, Comitetul Executiv) sau membrii afiliați.

    Federația Română de Fotbal condusă din martie 2014 de Răzvan Burleanu nu are însă nici Comitet Director validat de instanță, nici membri afiliați!

    Comitetul Director (Comitetul Executiv în cazul FRF) a fost respins de instanțele de judecată din România și n-a fost înscris în Registrul Asociațiilor și Fundațiilor. Prin urmare, deși a fost votat în Adunarea Generală, acest Comitet Director nu există în fața statului român deoarece n-a fost validat de judecători.

    Cel de-al doilea beneficiar posibil al sumelor încasate, membrii afiliați, de asemenea nu există în actele de la tribunal. Presa a scris de câțiva ani despre această situație: doar doi dintre membrii asociați trecuți în Registrul Asociațiilor și Fundațiilor mai există în acest acest moment, restul dispărând de-a lungul anilor, din diverse motive (faliment, s-au desființat etc). Cele câteva sute de membri ai Adunării Generale nu au decât calitatea de membri afiliați. Dacă nu sunt în Registru, nu pot să facă parte din Adunarea Generală.

    A doua mare ilegalitate comisă de FRF este legată de depunerea bilanțului federației. Conform legii, acesta trebuie depus numai DUPĂ aprobarea în Adunarea Generală (care oricum e ilegală). Numai că Răzvan Burleanu, șeful FRF, sigur pe sine și pe protecția de care a beneficiat până acum, a depus bilanțul financiar pe anul 2019 astă-vară, în luna iulie, iar Adunarea Generală care l-a validat a fost convocată abia luna trecută, pe 2 octombrie!

    Cum a ajuns Burleanu președintele FRF la 29 de ani, deși n-avea nicio legătură cu fotbalul

    Venit surprinzător în fruntea FRF în martie 2014, tânărul Răzvan Burleanu (pe atunci în vârstă de 29 de ani) a profitat la acel moment de o situație neobișnuită. Cu numai o zi înaintea alegerilor, fostul internațional Gică Popescu, candidat și el și mare favorit la alegerea în funcție, a fost condamnat la 3 ani cu executare în Dosarul Transferurilor. Decizia judecătorilor a fost neașteptată din mai multe motive: pentru că Gică Popescu era la prima faptă de acest fel, pentru că, în general, sentințele până la 3 ani se dau cu suspendare, pentru că prima instanță decisese să-l condamne cu suspendare, dar și pentru că până și procurorii ceruseră pedeapsă doar cu suspendare. Instanța a dat, astfel, mai mult chiar decât solicitaseră acuzatorii.

    A doua zi, în vidul și zăpăceala create, Răzvan Burleanu a fost ales președinte după două tururi de scrutin, învingându-l în finală pe fostul arbitru Vasile Avram.

    În scurt timp, au început să iasă la iveală tot felul de detalii. Tatăl lui Gică Popescu a mărturisit (povestea fiind confirmată apoi din numeroase surse) că a primit înaintea sentinței mai multe avertismente, recomandându-i-se să-l sfătuiască pe fiul său să se retragă. Fostul președinte al FRF, Mircea Sandu, care-l susținea pe Gică Popescu, a primit și el aceleași semnale. Și-a dat seama de pericol și, cu o zi înaintea pronunțării sentinței, l-a rugat pe fostul căpitan al tricolorilor să accepte un “back-up”, urmând ca în cursă să fie înscris și regretatul Daniel Prodan, colegul său din Generația de Aur și director la FRF, în acel moment. “Baciul”, orgolios, a refuzat.

    Apoi au apărut și informațiile despre legăturile strânse dintre Răzvan Burleanu, Vasile Dâncu, George Maior (la acea dată șeful SRI) și Liviu Dragnea. Politicienii au mers împreună în deplasările naționalei, în avionul FRF, și s-au afișat alături de Burleanu la tribuna oficială.

    Fugarul Rizea despre discuția cu Maior și Dâncu: „Mi-au zis că facem orice cu Burleanu. Când vorbești de Maior și Dâncu, toate drumurile duc și la partea financiară“

    O altă piesă din puzzle a venit de la fugarul Cristian Rizea, deputat PSD condamnat pentru corupție care s-a ascuns la Chișinău, de unde a început să-și toarne vechii acoliți. În urmă cu o lună, Rizea povestea într-o emisiune, la Realitatea TV, că era în biroul lui Maior atunci când acesta și Vasile Dâncu au decis să-l pună pe Burleanu la FRF, recomandându-l drept un băiat “cu care putem face orice”. Scopul era, a afirmat Cristian Rizea, acapararea finanțelor FRF.

    Iată dezvăluirile lui Rizea: “Eram în 2014, când începusem să îl frecventez mai des pe domnul Maior în sediul din Jandarmeriei, lângă Clubul Stejarii. Atunci am auzit prima oară de Răzvan Burleanu și că a fost unul din mulții consilieri ai lui Traian Băsescu.

    George Maior, printre altele, pentru că atunci am pus la cale nominalizarea mea pentru a lua Sectorul 5 și pentru a candida la Primărie în iunie… el știa foarte bine dorința mea de a schimba ceva și de a susține sportul.

    Aveam un program, dacă voi ajunge primar, să sprijin sportul. Voiam să-i antrenăm pe copiii din Sectorul 5 să iasă la sport. Maior și Dâncu mi-au propus să am o relație bună cu Burleanu pentru că este un apropiat al lor și vom face un parteneriat cu Federația Română de Fotbal.

    Ei mi-au oferit suportul lui Burleanu. Mi-au zis că facem orice cu Burleanu. Când vorbești de Maior și Dâncu, toate drumurile duc și la partea financiară. Ei atunci au stabilit că Burleanu trebuie să vină la FRF.

    La o altă discuție a intrat și Coldea peste ei în birou. (…) Coldea a intervenit și a întrebat dacă nu ar fi mai bine Chivorchian. Atunci Maior s-a răstit și i-a spus: «nu te băga aici!». Cu alte cuvinte, civilul să nu se implice!

    (…) În 2015, când a fost un meci important al României cu Irlanda, la Belfast… era în iunie, dacă nu mă înșel. La acel meci există o poză celebră cu Maior și Dragnea. Maior și Dâncu au călătorit cu avionul echipei naționale și au fost invitați speciali ai președintelui Răzvan Burleanu”.

    În acest moment, FRF consumă circa 17 milioane de euro pe an fără să se poată spune pe ce. Din 2014, situația fotbalului românes s-a degradat în mod constant

    În acest moment, federația este un adevărat corn al abundenței. FIFA și UEFA alimentează anual conturile cu ajutoare care ajung și la 5-6 milioane de euro. Alte multe milioane vin, tot de la UEFA, pentru drepturile TV de la meciurile naționalei. Mai sunt și sponsorii și încasările pe bilete (care au dispărut în pandemie), sumele ridicându-se, de asemenea, la milioane de euro anual.

    În martie 2014, când Burleanu a intrat pe ușa FRF ca președinte, în conturile instituției se mai găseau și circa 6,5 milioane de euro rămași din suma de 22 de milioane de euro câștigată de federație în procesul cu Loteria Română. În 2016, prin calificarea naționalei la Euro 2016, FRF a primit încă 8 milioane de euro de la UEFA.

    În total, este vorba de încasări anuale care trec de 17 milioane de euro, la care se adaugă câștigurile excepționale (cum au fost banii pentru calificarea la Euro 2016 sau vor fi, la anul, sumele cuvenit pentru organizarea a câteva meciuri de la Euro 2021) și rezervele găsite deja în conturi în 2014.

    Toți acești bani au dispărut fără să se simtă în vreun fel și fără ca fotbalul din România să fi înregistrat, în ultimii 6 ani, vreun progres. Ba, dimpotrivă, situația s-a degradat într-un mod extrem.

    Singura certitudine este creșterea salariilor la federație. De la venirea lui Răzvan Burleanu și a echipei sale, fondul de salarii a crescut la circa 4 milioane de euro pe an.

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

  • Șefa Fiscului, în război cu Fiscul. Mihaela Triculescu, campiona proceselor anti-ANAF

    Noua şefă a Fiscului din România este implicată în zeci de procese împotriva Fiscului. În calitate de șef al Cabinetului propriu Individual de Insolvență (CII), Mihaela Triculescu, noul președinte al ANAF, are mai multe procese pe rol în care se judecă cu Finanțele Publice în interesul firmelor private pe care le reprezintă. Practic, aşa ceva este conflict de interese, situaţie neacceptată nicăieri în UE.

    Potrivit datelor portal.just.ro, numele noului şef al ANAF este parte în nu mai puţin de 96 de dosare, în care instanţa s-a pronunţat deja sau este în curs de judecare asupra cererilor formulate împotriva debitorilor pe care noul şef al ANAF îi reprezintă sau pe care CII Mihaela Triculescu i-a chemat în judecată, potrivit Adevărul.

    În majoritatea acestor procese, noua şefă al ANAF trebuie să se judece cu reprezentanţi ai Fiscului local, ceea ce, în situaţia de faţă, ca preşedinte al ANAF, ar putea fi catalogat drept conflict de interese.

    Mihaela Triculescu este lipsită de experienţă în ANAF, dar cu toate acestea a fost numită şefa instituţiei. Mai mult, ea a încercat între 2014 şi 2016 să ocupe diverse posturi prin concurs în ANAF, dar a picat de nu mai puţin de cinci ori proba orală.