După ce au falimentar România cu cheltuielile uriașe și refuzul de a face reforme, PSD și PNL dau acum vina pe Uniunea Europeană și fac pe eroii care apără țara în fața cerințelor abuzive. Guvernul Ciolacu nu mai are niciun fel de credibilitate la Bruxelles, unde eforturile de a convinge Comisia Europeană au eșuat din cauză că românii nu mai prezintă nicio încredere după nenumăratele promisiuni încălcate.
Miniștrii trimiși de Ciolacu la Bruxelles – Marcel Boloș (Finanțe) și Adrian Câciu (Fonduri Europene) – s-au întors cu mâinile goale, cei doi fiind incapabili să-i convingă pe oficialii Comisiei Europene că, de data aceasta, Guvernul României își va ține angajamentele. Problema principală o reprezintă deficitul bugetar, România angajându-se acum doi ani că în 2023 va ajunge la doar 4,4% din PIB. În acest moment, e clar că se va înregistra o depășire masivă, posibil chiar de peste 6%.
Prin urmare, Comisia Europeană cere Bucureștiului să ia măsuri ferme pentru reducerea acestui deficit, inclusiv un TVA unic de 19%. Acest lucru ar însemna creșterea TVA la alimente și, deci, o scumpire de 10% în acest domeniu.
Comisia Europeană nu cere acest lucru din răzbunare sau din ură, ci din constatarea concretă că România nu face nimic real pentru a opri cursul spre faliment. Guvernul Ciolacu se împrumută deja de pe piețele externe în ritmul a peste 2 miliarde de euro pe lună, la cea mai mare dobândă din UE, acești bani fiind pompați în pensiile speciale, salariile bugetare, clientela de partid. În scurt timp ne așteaptă dificultăți la rambursarea datoriilor și o criză uriașă, precum cea din 2010.
Pentru a opri deriva, UE cere măsuri concrete. Cum Guvernul Cioloș n-a venit decât cu povești și cu o cerere de a se permite un deficit de 5,5% în acest an, răspunsul a fost „NU”.
În fața perspectivei falimentului de țară, Comisia Europeană cere României aplicarea reformei pensiilor, adoptarea legii privind salarizarea unitară, dar și impozitare mai agresivă pentru IMM-uri, TVA unitar, creșterea impozitului pe dividende. „Cecile Gauer și Valdis Dombrovsis (negociatorii din partea Comisiei Europene – n. red.) le-au dat cu masa în cap. La nivelul Comisiei Europene nu mai există încredere. Nu mai au încredere, s-au promis multe și nu s-au realizat. Au insistat pe lipsa de măsuri din ultimul an. Aceasta este principala problemă a României, lipsa de încredere”, au relatat surse din Guvern pentru Libertatea.ro cum au decurs negocierile de la Bruxelles cu miniștrii români.
Întorși acasă cu coada între picioare, Boloș și Câciu au fost băgați în ședință de Ciolacu.
Ministrul liberal al Finanțelor, Marcel Boloș, s-a îmbățoșat când a ajuns acasă și, când a fost întrebat dacă se va trece la o cotă unică de 19% la TVA (în acest moment, la alimente TVA-ul este de 9%), a răspuns războinic: „Poate vrea Comisia, dar nu putem sacrifica o țară!”.
Liberalul a omis să spună că guvernarea PSD-PNL a sacrificat deja România de doi ani încoace promovând politici publice de cheltuire iresponsabilă a banilor acoperite din împrumuturi colosale.
Boloș a pretins că nu sepot aplica reformele cerute de Comisia Europeană și convenite de România încă din 2021, prin PNRR: „Nu cred că se pune problema reformei salarizării unice, nu avem cum să o ducem din punctul de vedere al bugetării și al spațiului fiscal. Am explicat Comisiei că asta ne duce în incapacitate de plată, să nu avem posibilitatea să o aplicăm. Nu se pot aplica și legea salarizării unice, și legea pensiilor, și reducerea deficitului bugetar. Nu se pot face toate aceste lucruri. Spun asta cu toată responsabilitatea”.
Legea pensiilor ar face să dispară cheltuielile de 12 miliarde de lei pe an pentru pensiile speciale. Salarizarea unică ar duce la dispariția inechităților de acum, când oameni care prestează aceeași muncă sunt plătiți diferit.
După eșecul miniștrilor Boloș și Câciu, e de așteptat ca vineri să aibă loc o întrevedere între premierul Marcel Ciolacu și Ursula von der Leyen, șefa Comisiei Europene. Ciolacu vrea s-o convingă să lase România să se împrumute în 2023 cu 5,5% mai mult decât va produce – un deficit mult mai mare decât cel la care se angajase Bucureștiul și aproape dublu față de cel permis țărilor din UE.