Ion Cristoiu și Robert Turcescu își intensifică propaganda pro-rusă, cu un cinism greu explicabil în condițiile în care nu e cunoscută relația lor cu rubla. Cei doi au renunțat la aparențe și se manifestă precum cei mai odioși propagandiști de la Moscova. Cristoiu și Turcescu minciunesc însă de la București, iar halucinantul lor dialog e găzduit de Evz.ro. Discuția a avut loc pe 2 noiembrie.
Întregul discurs al celor doi are câțiva vectori toxici, bazați pe minciună, diversiune și rea-credință. Principalele idei propagate de Turcescu și Cristoiu:
- războiul trebuie să se termine „chit că Ucraina va pierde niște teritorii” (Turcescu);
- „Dă-le naibii de teritorii! Asta-i viața!”, le spune Turcescu ucrainenilor (cărora le aparțin de drept acele teritorii), nu și rușilor (care le-au luat cu japca);
- „Las-o dracu’ de bucată de pământ!”, plusează Cristoiu, dar li se adresează tot ucrainenilor, nicidecum rușilor; iar Turcescu confirmă: „Eu așa zic, maestre, dar ce te faci cu toți nebunii ăștia?”;
- „bucata aia de pământ” – Crimeea – „oricum nu era a ucrainenilor, aia-i rusofonă” (Cristoiu);
- nu rușii comit crime în Ucraina, ci Zelenski „își omoară propriul popor”;
- ucrainenii tremură pe întuneric, fără apă, căldură și curent electric, din cauza lui Zelenski, nu a Rusiei, cu atât mai puțin a lui Putin (Turcescu, Cristoiu);
- „Nu putem să ducem lumea la apocalipsă!” (Cristoiu), iar pentru asta trebuie să capituleze ucrainenii, nu să se retragă rușii; responsabili pentru o eventuală „apocalipsă” sunt ucrainenii, nu rușii;
- „o grămadă de ucraineni” „simt” că Ucraina trebuie să le dea rușilor „bucata aia de pământ”, ca să se facă pace, dar Zelenski nu-i ascultă (Turcescu);
- Zelenski nu e „eroul de la Kiev”, ci „un criminal al propriului popor”, de aceea „o să-l ia lumea cu pietre” (Turcescu);
- ucrainenii nu-și apără țara în mod legitim, ci „mai dau câte un poc-poc cu Putin” (Turcescu);
- războiul înseamnă „mizerie, moarte” (Turcescu), deci ucrainenii trebuie să capituleze, pentru că „vrem să ne meargă copiii la școală”; rușii nu au nicio responsabilitate în acest sens;
- occidentalii sunt niște îmbuibați care „stau la cafele la Berlin, la Paris”, pentru că, de fapt, „îi doare în fund” de ucraineni (Turcescu);
- rușii sunt tari, „îi zdrobesc” pe ucraineni când vor (Turcescu), iar „învingătoare va fi Rusia” (Cristoiu);
- instituțiile din Rusia (o dictatură) „funcționează ca în Marea Britanie” (o democrație) – zice Cristoiu;
- toți cei care consideră că Ucraina nu trebuie să capituleze cedând Rusiei teritorii sunt „nebuni” (Turcescu);
- „Bă, degeaba trimiteți miliarde Ucrainei!”, Rusia nu poate fi învinsă (Turcescu țipând către occidentali);
- „presa noastră-i criminală”, pentru că „nu vorbește de pace” (Cristoiu);
- „unde e pacea, maestre?”, întreabă Turcescu, luându-l martor pe Cristoiu, dar încruntându-se către ucraineni; pe ruși nu-i întreabă nimic;
- când zice ceva de ruși, ale căror rachete au început să cadă și în Republica Moldova, Maia Sandu „face ham-ham”, asmuțită de la București prin mesagerul Hellvig (Cristoiu);
- protestele agresive de la Chișinău nu au legătură cu rușii, care „nu pun la cale lovituri de stat”; oamenii protestează doar pentru că „le e foame” (Cristoiu, Turcescu);
- noi, românii, „suntem niște tâmpiți”, pentru că „hămăim la ruși”; dar nici măcar n-o facem de capul nostru, ci „ne-au pus americanii să hămăim, facem baze militare, facem…” (Turcescu).
„Pe occidentali îi doare în fund. Stau la cafele la Berlin, la Paris și zic: «Îi mai trimitem niște arme lui Zelenski, să mai dea el câte un poc-poc cu Putin»”
Ion Cristoiu: Acolo (în Herson – n. red.) poate fi un nou Stalingrad. Adică, aduci pe toți… o parte mare a Armatei ucrainene acolo… și apoi…
Robert Turcescu: Și îi zdrobesc rușii.
Ion Cristoiu: Poftim?
Robert Turcescu: Îi zdrobesc rușii.
Ion Cristoiu: Nu, o prinzi în clește! E foarte ciudat… E prima dată după februarie când văd pe ruși: „Bă, ne retragem!”. Hă, hă… Scopul, la ora actuală… Și cred că s-ar putea să fie învingător, până la urmă… să fie Rusia, nu Putin. Dacă ar fi Putin, ar fi simpu – îi dăm o bere. Nu, acolo este o memorie, e KGB-ul, sunt instituții care funcționează ca în Marea Britanie. (…) Această distrugere a infrastructurii are drept scop să-l facă pe adversar, pe inamic, să vină și să spună: „Bine, mă, gata, luați bucata aia de pământ și-o să vedem noi…”
Robert Turcescu: Occidentul, în momentul de față, ăștia sunt departe, îi doare în fund. Stau la cafele la Berlin, la Paris, la aia… și se uită și zic: „Îi mai trimitem niște arme lui Zelenski, să mai dea el câte un poc-poc cu Putin. Mamă, au înaintat, au cucerit o palmă de pământ. Brava, slava!” – și așa mai departe.
„Și înc-o dată, domnu’ Turcescu: las-o dracu’ de bucată de pământ!
Robert Turcescu: Războiul ăsta trebuie să se termine cumva! Să mă scutească toți ăștia cu „eroul de la Kiev”! Ăla, dacă mai continuă mult în felul în care desfășoară lucrurile acum, cerând arme și bani, devine un criminal al propriului popor. (…) Suntem nebuni cu toții? Asta trebuie să se termine, chit că Ucraina va pierde niște teritorii. Dă-le naibii de teritorii! Asta-i viața! Le iei altădată când ți-o fi istoria favorabilă și îți faci armată, prinzi un moment când moare Putin, intri în NATO și îți recuperezi teritoriile… habar n-am, nu știu. Îți omori propriul popor în acest moment? Șmecherii au fugit, că au bani (…), dar populația săracă, oamenii au rămas în Ucraina. Și îi condamnă Zelenski la moarte sau care-i ideea?
Ion Cristoiu: Avem o bucată de pământ. Sigur că ceea ce face Rusia este o gravă încălcare a dreptului internațional.
Robert Turcescu (cu glas scăzut): Indiscutabil.
Ion Cristoiu: Dar poți să accepți acum – dă-o dracu’ de bucată de pământ, că oricum nu era a ucrainenilor, aia-i rusofonă! – să accepți acest lucru și, deși ar putea să pară ciudat, aia poate să fie o mare lovitură pentru Putin. Pentru că accepți conflictul înghețat, nu… Bun, e al vostru, nu-i mai dăm arme lui Zelenski… Zelenski, după două-trei zile, face un podcast despre bujor sau despre lalea și s-a terminat. (…) Și înc-o dată, domnu’ Turcescu: las-o dracu’ de bucată de pământ!
Robert Turcescu: Eu așa zic, maestre, dar ce te faci cu toți nebunii ăștia?
Ion Cristoiu: Nu putem să ducem lumea la apocalipsă!
Robert Turcescu: (…) Asta simt în momentul de față, sunt convins, și o grămadă de ucraineni: „Bă, dați-le naiba ce vreți voi, mă, nu mai contează! Dați-le bucata aia de pământ, dați-le aia, nu știu ce… Hai s-o închidem, că nu mai putem! Vrem să ne meargă copiii la școală, vrem să ne întoarcem la o viață cât de cât normală, om vedea noi după aceea ce-o fi și despre ce e vorba”.
Ion Cristoiu: (…) Dar să știți că aicea și presa noastră-i criminală! Pentru că, în loc să pregătească – „Bă, stai puțin…” -, creează sentimentul că un război la care se vor duce tinerii TFL-iști va fi așa, o… ca la jocurile electronice. Până la urmă, nu vorbește nimeni de pace?!
Robert Turcescu: Exact, adică nimeni… nimic… Unde-i pacea în toată discuția asta? Asta întrebăm… de emisiuni întregi întrebăm asta, maestre: unde e pacea?
VIDEO: Dialogul putinist dintre Turcescu și Cristoiu
„Șmecherii de la Berlin, de la Paris, de la Londra, de la Washington, chiar de la București, stau în birouri și zic: «Să mai trimitem niște miliarde Ucrainei!»”
Ion Cristoiu: (…) Inițial, Maia Sandu a fost realistă – o mare parte a moldovenilor muncesc la Moscova, nu în Occident. Dar la un moment dat, după vizita lui Hellvig, care a fost o vizită ciudată… Șeful unui serviciu de informații, care n-are nicio treabă cu informațiil externe, s-a dus și a fost primit de Maia Sandu. De ce să te primească președinta? Ce treabă are ea cu SRI-ul din România? Și ea, probabil că la sfaturile noastre, ale unei părți a sistemului de forță din România, a început să-și piardă echilibrul. Și ea, acuma, s-a trezit singură. Și pe drept cuvânt vine și spune: „Bă, voi mi-ați zis să fac ham-ham”. În ultima vreme, după vizita lui Hellvig, ea a început să treacă mult-mult… aproape că ne egalează pe noi în ham-hamism.
Ion Cristoiu: Uitați-vă ce proteste sunt la Chișinău! Am văzut la noi tot felul de articole că ăla… că sunt rușii care pun la cale loviturile de stat. Domnu’ Turcescu, mor de foame!
Robert Turcescu: Mor de foame, păi asta spun…
Ion Cristoiu: Ăia nu ies… ce-mi spune mie că iese… adică… mor de foame! Și ei zice că „nu, domn’e, a pus la cale”…
Robert Turcescu: Păi nu, da’ tâmpiții ășta care nu înțeleg ce înseamnă un astfel de context, să ți se taie țeava de gaz… că nu înțeleg mulți, și stau în birouri și ei scriu pe Facebook „Slava Ucraina!” sau nu știu ce… Bă, mergeți pân’ la Chișinău, să vedeți la un moment dat ce înseamnă criza de electricitate! (…) De-aia eu spun că, în momentul de față, toți șmecherii de la Berlin, de la Paris, de la Londra, de la Washington, de la… ăăă… de unde vreți, chiar de la București… care stau în birouri și zic: „Să trimitem… facem o adunare și mai trimitem niște miliarde Ucrainei”. Bă, le trimiteți degeaba, mă! Opriți nebunia aia! Scoateți-l pe Zelenski din priză! Zelenski e ca un comutator în momentul ăsta – l-au pus pe „On”. Bă, dați-l pe „Off”! Că-i moare poporul lui Zelenski. O să-l ia lumea cu pietre.
Ion Cristoiu: A scris Andrei Bădin un articol foarte bun, m-a surprins plăcut…
Robert Turcescu: Noi suntem niște tâmpiți! Noi stăm, în momentul de față… noi, românii, hămăim la ruși – aia am înțeles, că ne-au pus americanii să hămăim, facem baze militare, facem…
