Europa va atinge imunitatea de grup în iulie, cel târziu august acest an, a anunțat Ugur Sahin, inventatorul de la BioNTech al vaccinului Pfizer împotriva Covid, potrivit Deutsche Welle. Cercetătorul spune că, în două-trei luni, țările europene vor reuși să-și vaccineze minimum 70% din populație.
Sahin a confirmat ceea ce medicii infecționiști și imunologii avertizaseră că se va întâmpla – într-un interval de 9-12 luni de la administrarea primei doze de vaccin va fi nevoie de o a treia doză, deoarece răspunsul imun al organismului scade treptat, conform studiilor. Vaccinarea împotriva Covid e de așteptat să devină sezonieră, exact ca la gripă: rapelul trebuie făcut o dată la 12-18 luni.
În Europa, primul loc la imunizarea populației e ocupat de Marea Britanie, cu 50% dintre oameni vaccinați cu măcar o doză (ceea ce îi face deja, în principiu, imuni).
Pe locul doi este Ungaria, cu 39%. Pe trei a urcat Germania, cu 24,5%, și care vaccinează masiv, în ritmul a aproape 1% din populație pe zi! Franța a ajuns la 21,5% din populație.
România a ajuns abia la circa 16% din populație și vaccinează deocamdată într-un ritm lent, de puțin peste 50.000 de noi persoane pe zi (puțin peste 80.000 cu tot cu cei veniți la rapel). Dacă viteza vaccinării nu va fi mărită substanțial, țara noastră riscă să se întindă cu campania de vaccinare până după luna septembrie, adică mult după ce în restul Europei se va fi terminat operațiunea.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Europa a depășit vineri pragul de un milion de decese legate de coronavirus. De când a început pandemia, în regiunea europeană au fost raportate 37.221.978 persoane infectate și 1.000.062 de decese, potrivit unui bilanț al Reuters, citat de Mediafax.
Europa devine primul continent care depășește un milion de morți Covid, dacă socotim separat America de Nord de cea de Sud. Altfel, luat împreună, continentul american a depășit milionul chiar și numai prin trei țări: SUA, Brazilia și Mexic.
La nivel mondial, cifrele arată astfel:
2.713.580 de morți;
122.898.689 de persoane infectate;
99.047.812 de persoane vindecate.
Regiunea europeană, care include 51 de țări, are aproximativ 35,5% din totalul deceselor provocate de Covid-19 la nivel mondial, precum și 30,5% din cazurile de infectare. De observat că rata mortalității la persoanele infectate a fost mai mare în Europa decât media mondială.
Regiunea analizată de reuters include Uniunea Europeană (27 de țări), Marea Britanie, Elveția, Norvegia, Rusia și alte 20 de țări.
Regiunea europeană a administrat aproximativ 12 vaccinuri la 100 de persoane, plasându-se după SUA, unde au fost aplicate 34 de doze la 100 de persoane, conform cifrelor din Our World in Data.
Israelul conduce lumea în eforturile de vaccinare, cu aproximativ 110 doze administrate la 100 de persoane. Unele vaccinuri necesită două doze.
Peste 550.000 de decese, dintr-un milion, au fost înregistrate în țări ale Uniunii Europene, în care mai puțin de o zecime din populație a fost vaccinată.
Șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat că situația se înrăutățește. „Vedem creasta unui al treilea val care se formează în statele membre și știm că trebuie să accelerăm ratele de vaccinare”, a declarat politiciana germană.
Din regiunea europeană, Rusia are cel mai mare număr total de infecții Covid: peste 4,4 milioane (aproape 12% din toate cazurile din regiune). Țara condusă de Vladimir Putin are una dintre cele mai mari rate de mortalitate Covid-19 din lume, cu aproximativ 153 de decese la 100.000 de locuitori.
O rată de mortalitate mai mare s-a înregistrat în SUA: 164 de decese la 100.000 de persoane.
Numărul oficial de morți Covid din Rusia este de 94.267, dar un calcul Reuters acreditează cifre reale mult mai mari: 221.534 de oameni au pierit din cauza acestei boli.
Marea Britanie și Italia au depășit 100.000 de decese. Premierul italian Mario Draghi a avertizat că situația se va înrăutăți.
Regiunea europeană are 6 țări în Top 10 mondial al numărului de decese Covid, respectiv 7 țări în Top 10 mondial al cazurilor de infecție Covid.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
În Europa sunt introduse noi restricții, în condițiile în care se înregistrază o creștere puternică a cazurilor de contaminare cu SARS-CoV-2. Mai multe țări își iau măsuri: stare de urgență în Cehia și Slovacia; Olanda impune teste Covid la aeroport și controale pentru a verifica respectarea carantinei obligatorii; Anglia limitează adunările timp de 6 luni; Germania introduce alerte de călătorie pentru alte regiuni din 11 state UE.
Stare de urgență în Cehia și Slovacia
Premierii celor două țări desprinse din fosta Cehoslovacie au anunțat luni că vor introduce starea de urgență în această săptămână, în condițiile în care se înregistrează o creștere puternică a cazurilor de contaminare cu SARS-CoV-2.
Premierul Cehiei, Andrej Babis, a anunţat o ședință extraordinară a Guvernului său, tot pentru ziua de miercuri, pentru a aproba starea de urgenţă.
Noile restricții impuse în Cehia:
Închiderea tuturor școlilor.
Închiderea tuturor sălilor de sport, galeriilor și librăriilor.
Le este interzis tuturor cetățenilor să iasă din casă după ora 22.00.
Se limitează organizarea evenimentelor în interior la 100 de persoane, masca fiind obligatorie.
Se limitează organizarea evenimentelor în aer liber la 2000 de persoane, masca fiind obligatorie.
Oficialii cehi au comunicat că vor fi impuse și alte restricții, însă acestea vor fi comunicate.
Zdeněk Hřib, primarul orașului Praga, avertizează că situația a scăpat de sub control. Conform acestuia, sălile de sport vor fi transformate în centre de îngrijire a bolnavilor infectați cu SARS-CoV-2, din cauza lipsei paturilor în spitale.
Și Slovacia intră din nou în stare de urgență, care va fi adoptată miercuri, 30 septembrie, și va intra în vigoare în ziua următoare.
„Situaţia este extrem de gravă şi consider că trebuie să adoptăm măsuri foarte radicale şi foarte îndrăzneţe”, a declarat şeful Guvernului slovac, Igor Matovici, la finalul unei reuniuni a celulei de criză. Măsura ar urma să fie adoptată de guvern miercuri şi ar fi a doua de acest gen de la începutul pandemiei.
Noile restricții care vor fi impuse începând de joi, 1 octombrie 2020:
Toate evenimentele sportive, culturale și serviciile religioase vor fi interzise.
Căsătoriile și înmormântările vor fi autorizate numai dacă toți participanții fac dovada testului negativ de coronavirus.
Restaurantele, barurile și cafenelele se vor închide la ora 22.00, iar persoanele care nu locuiesc împreună și doresc să se apropie la mai puțin de 2 metri, în exterior, vor fi obligate să poarte mască de protecție.
Masca rămâne obligatorie în spațiile închise.
Starea de urgență va fi introdusă în condițiile în care Slovacia a înregistrat un record de 552 de cazuri de infectare de Covid-19 în 24 de ore, pe 25 septembrie 2020, la o populație de 5,5 milioane de locuitori.
Olanda impune testele Covid-19 și limitarea călătoriilor
Olanda adoptă măsuri suplimentare pentru românii care vor să intre în această țară. Regulile sunt valabile pentru toate persoanele care vin din România, indiferent de cetățenie. Țara noastră continuă să fie inclusă în zona portocalie (zonă de risc ridicat), pentru care se recomandă evitarea călătoriilor, cu excepția celor strict necesare.
Noile restricții impuse de Olanda începând de marți, 29 septembrie 2020, pentru cel puțin 3 săptămâni:
Se interzice deplasarea între marile orașe – Amsterdam, Rotterdam, Haga –, care sunt și principalele focare de coronavirus.
Toate evenimentele sportive se vor desfășura fără spectatori.
Vor fi colectate datele de contact ale tuturor persoanelor care vin din zonele de risc.
Restaurantele, barurile și cafenelele vor fi închise la ora 22.00, la fel ca în Marea Britanie, Spania și Franța, aflate în situații similare.
Se efectuează controale pentru a verifica respectarea măsurii de autoizolare.
Se limitează adunările în interior la 3 persoane.
În plus, pe aeroportul Schiphol (Amsterdam) va fi operaționalizat un centru de testare pentru infecția cu SARS-CoV-2. Toți cetățenii care revin din zonele de risc vor putea fi testați, în mod gratuit, indiferent dacă prezintă sau nu simptome specifice infecției cu acest virus. Indiferent de rezultatul testării, rămâne valabilă recomandarea fermă privind autoizolarea la domiciliu pentru o perioadă de 14 zile.
Măsuri similare vor fi implementate și pe aeroporturile din Eindhoven și Rotterdam.
Anglia, Scoția și Irlanda de Nord: restricții timp de 6 luni
Marea Britanie a decis să adopte unele dintre cele mai drastice măsuri de protecție împotriva virusului SARS-CoV-2.
Restaurantele, barurile și pub-urile se închid la ora 22.00, clienții putând fi serviți doar la masă (cel mult 6 persoane așezate la aceeași masă).
Cresc amenzile pentru nepurtarea măștii de protecție. Astfel, prima abatere se sancționează cu 200 de lire sterline, iar pentru fiecare abatere viitoare suma se dublează.
Se limitează nunțile la cel mult 15 persoane.
Toate evenimentele sportive se vor desfășura fără spectatori.
De asemena, premierul Marii Britanii, Boris Johnson, avertizează cu privire la călătoriile în Scoția în luna octombrie, întrucât cea mai nordică țară din Regat poate intra în stare de urgență.
Germania:alerte de călătorie pentru alte regiuni din 11 state UE, inclusiv România
Guvernul german a declarat noi regiuni din UE drept zone de risc de infectare cu coronavirus. Pe lista zonelor de risc figurează și numeroase judeţe din România.
Afectate de avertismentele de călătorie ale Berlinului sunt acum jumătate din țările Uniunii Europene. Nou-introduse pe lista orașelor cu statut de zonă de risc sunt: Lisabona, Dublin, Copenhaga și regiuni de graniță din Cehia și Austria.
Pe lista institutului Robert Koch au fost incluse și regiuni din țările din vecinătatea Germaniei, precum Danemerca, Cehia, Franța, Austria și Olanda.
În ceea ce privește România, Institutul Robert Koch, principala autoritate germană de profil, a inclus pe lista zonelor de risc capitala București, precum și județele Bacău, Bihor, Brăila, Brașov, Caraș-Severin, Covasna, Iași, Ilfov, Neamț, Prahova, Vâlcea și Vaslui.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Ajuns într-o criză financiară teribilă, cu pierderi estimate de 3 miliarde de euro în 2020, unul dintre cei mai mari producători auto din Japonia, celebra companie Mitsubishi, a decis să se retragă din Europa.
Marca Mitsubishi era prezentă și pe piața românească încă din 2002, iar în Europa Occidentală pătrunsese acum circa 50 de ani, scrie site-ul Profit.ro.
Evacuarea Europei de către Mitsubishi este realmente șocantă.
Nici măcar SUV-ul Outlander nu era profitabil în Europa. Pierderile pentru 2020 sunt estimate la 3 miliarde de euro
Uniunea Europeană este regiunea cu cea mai mare putere de cumpărare din lume, o piață uriașă, de 450 de milioane de locuitori, și retragerea de aici nu poate fi decisă decât ca urmare a unor probleme cu adevărat foarte grave.
Mitsubishi este într-o alianță cu grupul franco-nipon Renaul-Nissan. Nissan are 34% din acțiunile companiei Mitsubishi, fiind principalul acționar.
Compania japoneză Mitsubishi a luat decizia de a se concentra pe piețele mai puțin competitive: Oceania, Asia de Sud, America de Sud, Africa, Orientul Mijlociu.
În Europa nu vor mai fi lansate modele noi, iar fabricile vor fi închise sau vândute. În primul trimestru din 2020, Mitsubishi a avut o scădere de 57% față de anul trecut. Cum în 2019 se înregistraseră deja pierderi de 200 de milioane de euro, situația a devenit în scurt timp catastrofală. Pierderile Mitsubishi pentru 2020, la nivel mondial, sunt estimate la circa 3 miliarde de euro, iar compania face acum eforturi să reducă impactul prin eficientizări și tăieri de costuri.
Nici măcar SUV-ul hibrid Outlander, vârful de lance al vânzărilor Mitsubishi, nu e rentabil în Europa, pentru că are consturi de marketing și de funcționare prea mari.
Așa s-a ajuns la decizia de a efectua o ieșire totală de pe piața europeană.
Lista „statelor verzi”, în care sunt incluse țările din care oricine poate veni în România fără să mai stea în izolare sau carantină, cuprinde în acest moment 22 de țări europene. Spre și dinspre aceste țări au fost reluate și zborurile aviatice de pasageri.
Țările verzi, din care poți veni liniștit în România:
Italia
Franța
Germania
Elveția
Austria
Ungaria
Cehia
Slovacia
Bulgaria
Grecia
Croația
Slovenia
Irlanda
Norvegia
Finlanda
Estonia
Letonia
Lituania
Liechtenstein
Islanda
Cipru
Malta
La această listă s-a ajuns în două etape:
* Din 15 iunie au fost eliminate toate măsurile de izolare/carantină pentru persoanele asimptomatice care vin în România din 17 țări: Germania, Elveția, Austria, Ungaria, Cehia, Slovacia, Bulgaria, Grecia, Croația, Slovenia, Norvegia, Letonia, Lituania, Liechtenstein, Islanda, Cipru, Malta.
* Din 23 iunie, alte 5 țări au fost adăugate de Guvernul României pe lista „țărilor verzi”: Italia, Franța, Irlanda, Finlanda și Estonia.
În cazul Franței, este vorba de Franța europeană, nu de teritoriile franceze de peste mări (Guyana Franceză, Guadelupa, Martinica, Reunion, Mayotte, Noua Caledonie, Polinezia Franceză etc.).
Italia devine „verde”, Spania rămâne „roșie”
Zborurile către și dinspre țările care fac obiectul excepției de la carantinare/izolare vor putea fi reluate de pe toate aeroporturile din România.
Lista „statelor verzi” este actualizată săptămânal în urma unei analize a Institutului Național de Sănătate Publică (INSP), pe baza unui criteriu obiectiv: media numărului de cazuri noi de infectare, înregistrate în ultimele 14 zile. Țările care au mai puțin de 5 cazuri la un milion de locuitori intră pe „lista verde”.
Includerea Italiei pe „lista verde” este o veste grozavă pentru cei aproape 1,5 milioane de români din această țară. În schimb, menținerea Spaniei pe „lista roșie” a provocat multe reacții de nemulțumire în rândul comunității de peste un milion de români din țara țara lui Cervantes.
România se află în acest moment în categoria statelor care înregistrează între 10 și 50 de infectări la milionul de locuitori, adică pe „lista roșie”.
Țări europene din „zona roșie”
(din care trebuie să intri în izolare sau carantină la întoarcerea în România)
Spania
Marea Britanie
Olanda
Suedia
Danemarca
Polonia
Luxemburg
Serbia
Muntenegru
Bosnia-Herțegovina
Macedonia de Nord
Kosovo
Albania
Republica Moldova
Ucraina
Belarus
Rusia
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Planul Europei de 750 de miliarde de euro, care abia ce a intrat în faza negocierilor dure, are deja doi mari „premianţi”: Italia şi Spania, ţările de pe continent cel mai puternic afectat de pandemia actuală în privinţa numărului de persoane infectate şi de victime.
Economiile numărul 3 şi numărul 4 ca forţă pe continent primesc acum un „spate” puternic din partea Uniunii Europene. Cel puţin aşa arată proiectul planului de salvare propus de Comisia Europeană, care pune la bătaie o sumă imensă, fără precedent, pentru relansarea economică şi „blindarea” sistemelor sanitare naţionale în bătălia cu coronavirusul.
Planul propune un fond de 750 de miliarde de euro pentru recuperarea UE după pandemie, cu 500 de miliarde de euro pentru investiţii şi reforme – transferuri de la bugetul comunitar (şi aceasta este o noutate în sine, la criza de acum 10 ani Grecia a primit ajutor sub formă de credite, dar la pachet cu iertarea unor datorii) -, plus o sumă suplimentară de 250 de miliarde de euro sub formă de credite.
Aceasta este propunerea pe care Comisia Europeană a prezentat-o miercuri și care ar fi finanțată cu o emisiune de obligaţiuni pe pieţele internaţionale fără precedent, asumată chiar de Comisie, notează El Pais.
Potrivit unor surse europene, Spania ar putea primi până la 77,3 de miliarde de euro la transferuri și 63,1 de miliarde de euro în împrumuturi, pentru un total de 140,4 miliarde de euro, 11% din PIB-ul național – un ajutor imens.
Ar fi a doua cea mai mare sumă după cele 172,7 de miliarde de euro disponibile pentru Italia. Ținând cont de contribuțiile care trebuie aduse diferitelor mecanisme, ar rezulta un sold net de aproximativ 34 de miliarde de euro, conform calculelor preliminare ale lui Christian Odendahl, de la Centrul de reformă europeană, citat de ziarul El Mundo.
Italia ar avea de primit cel mai mult dintre ţările UE ca sumă absolută – 81,8 miliarde de euro în subvenții și acces la alte 90,9 de miliarde de euro în împrumuturi. Dar, având în vedere că PIB-ul său este mai mare decât al Spaniei, iar contribuțiile sale mai mari, soldul net al transferurilor italiene ar fi de aproximativ 26 de miliarde de euro.
Diferențele dintre cele două țări mediteraneene (cele mai afectate) și restul sunt copleșitoare. Astfel, următoarea țară cu cele mai multe transferuri este Polonia, cu 37,6 de miliarde de euro. Pe locul 4 apare Germania (28,8 de miliarde de euro), care totuși nu ar primi nimic din împrumuturi și care este cel mai mare contribuabil net.
Liderii de la Roma şi Madrid salută planul UE
Premierul italian Giuseppe Conte a descris drept ”un excelent semnal de la Bruxelles” planul european de relansare în valoare de 750 de miliarde de euro propus de Comisia Europeană pentru combaterea crizei economice provocate de pandemia COVID-19, iniţiativă primită ”pozitiv” şi de guvernul spaniol. La fel Franţa şi Germania, în timp ce Olanda, una dintre ţările adepte ale rigorii bugetare, consideră că negocierile asupra acestei iniţiative vor lua timp, lucru recunoscut şi de cancelarul german Angela Merkel, potrivit agenţiilor AFP, Reuters şi EFE.
Conform surselor AFP, Italia va fi principalul beneficiar al acestui plan.
”Aceasta merge cu adevărat în direcţia indicată de Italia. Am fost descrişi drept vizionari pentru că am crezut (în acest plan) de la început”, a reacţionat Giuseppe Conte pe Twitter.
A doua ţară beneficiară a acestui plan este Spania. Guvernul spaniol primeşte ”pozitiv” pachetul financiar prezentat de preşedinta Comisiei Europene, Ursula Von der Leyen, care ”cuprinde multe dintre cererile formulate de Spania”, se arată într-un comunicat al guvernului condus de Pedro Sanchez.
Madridul doreşte de asemenea ca preşedintele Consiliului European, Charles Michel, să iniţieze consultări pentru convocarea în săptămânile următoare a unui summit european ”care să permită ajungerea la un acord cât mai repede posibil”.
Acesta din urmă a transmis însă că planul va fi discutat la Consiliul European din 18-19 iunie, adăugând că ”totul trebuie făcut pentru a se ajunge la un acord până la vară”.
Pentru a beneficia de sumele prevăzute în acest plan, statele membre ale UE vor trebui să stabilească planuri naţionale care să cuprindă reformele faţă de care se angajează şi care vor trebui validate de Comisia Europeană, potrivit Agerpres.
De la începutul crizei provocate de această pandemie Comisia Europenă a aprobat ajutoare de stat în valoare totală de 2.130 de miliarde de euro, aproape jumătate din această sumă reprezentând ajutoare oferite de guvernul de la Berlin companiilor germane.
Oboseala publicului, bombardat zilnic și oră de oră cu noi grozăvii în pandemia de Covid-19, a făcut să treacă neobservată “schimbarea de lider”, în Europa, la capitolul ratei deceselor. Terifiați de ce s-a întâmplat în Italia și, apoi, în Spania pe parcursul primelor săptămâni de epidemie, oamenii au rămas cu impresia că marele dezastru a fost acolo, în zona mediteraneeană a Europei. În realitate, lucrurile stau altfel azi. Liderii se aleg dintre țările nordice, iar de „modelul suedez”, încă mult-lăudat și azi, s-a ales praful.
Bilanțul ultimelor zile a schimbat ierarhiile și a aruncat la coșul de gunoi toate explicațiile specialiștilor. Belgia, Suedia, Marea Britanie, Franța domină acum îngrozitorul “top al morții”. Italia și Spania au rămas, deja, mult în urmă.
Topul nefast acum: 1. Belgia – 16,37%, 2. Marea Britanie – 14,96%, 3. Franța – 14,82%
Potrivit datelor furnizate de worldometer.info, joi după-amiază, clasamentul european, în funcție de numărul deceselor din cauza Covid-19, raportat la numărul total de infecții, este următorul:
Belgia – 16,37% (8.415 de morți din 51.420 cazuri),
Marea Britanie – 14,96% (30.076 de morți din 201.101 cazuri),
Franța – 14,82% (25.809 de morți din 174.191 cazuri),
Italia – 13,84% (29.684 de morți din 214.457 cazuri),
Olanda – 12,66% (5.288 de morți din 41.774 cazuri),
Suedia – 12,35% (3.040 de morți din 24.634 cazuri),
Spania – 10,15% (26.070 de morți din 256.855 cazuri).
Variabilele din spatele cifrelor
Prin comparație cu aceste țări din vârful teribilului top, România are o rată a deceselor de 6,08% (881 de morți din 14.499 de cazuri).
Sunt mai multe observații care se pot face pe marginea acestui clasament. În primul rând, e vorba, pretutindeni, de cazuri confirmate medical. Doctorii sunt de acord că rata de infectare în rândurile locuitorilor e mult mai mare decât cea oficială, dar în lipsa unor măsurători exacte, nimeni nu poate estima cât la sută din populație e, de fapt, afectată. Așa că se lucrează cu datele concrete, fiind contorizați doar bolnavii testați și confirmați ca fiind pozitivi.
În general, este vorba și de cazurile mai serioase – asimptomaticii ajung să fie descoperiți ca infectați doar conjunctural, după cum a declarat, pentru ziaristii.com, medicul epidemiolog Doina Azoicăi.
În acest context, singurul reper cu un grad mare de precizie este cel al numărului de decese. Și aici, însă, depinde cum alege fiecare medic să raporteze cazul. Unii declară pacienții morți din cauza Covid-19 doar dacă este evident că aceștia s-au prăpădit din cauza infecției, în timp ce alții îi declară și pe cei care aveau comorbidități, iar noua afecțiune n-a făcut decât să le dea lovitura de grație.
În orice caz, acest parametru are o precizie mai mare decât estimarea numărului total de infectați.
Teoriile privind “inferioritatea” sudicilor, care ar fi fost mai afectați pentru că sunt prea indisciplinați și prea pupăcioși – desființate de statistici
În al doilea rând, vedem că teoriile savante lansate de diverse persoane, cum că sudicii ar fi fost mai afectați de epidemie deoarece, spre deosebire de nordici, nu sunt disciplinați, nu respectă regulile, se pupă prea mult, nu sunt la fel de curați etc, sunt desființate de statistică.
În al treilea rând, decalajul de intrare în pandemie al țărilor sugerează că situația se va schimba, în curând, și mai mult în defavoarea țărilor deja ajunse pe primele locuri. În Italia și Spania, epidemia a izbucnit cu câteva săptămâni mai devreme decât în Franța, Marea Britanie, Belgia, Olanda și Suedia. În Marea Britanie și Suedia, situația încă evoluează negativ, în timp ce italienii și spaniolii au depășit clar momentul de criză.
“Modelul suedez” mult-lăudat în România: de aproape 3,5 ori mai mulți morți la o populație de două ori și jumătate mai mică
În al patrulea rând, mult-lăudatul model suedez, chiar și azi invocat și dat drept exemplu de mod ideal de tratare a situației, a însemnat, de fapt, o rată a deceselor de două ori mai mare decât în România.
La o populație de 8 milioane de locuitori (de două ori și ceva mai mică decât a țării noastre), Suedia are un număr aproape dublu de infectați și de aproape 3,5 ori mai mulți morți. La nivel mondial, suedezii ocupă locul 15 în topul numărului de infecții. Este un bilanț absolut tragic și nimeni nu poate spune, acum, că niște beneficii economice pot compensa o avalanșă de morți.
România a avut, până acum, 46 de decese din cauza Covid-19 la milionul de locuitori, pe când Suedia – 301.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Este ușor, pentru jurnalist, să facă un interviu cu Doina Azoicăi. Profesor universitar, cadru didactic la Universitatea de Medicină și Farmacie din Iași, medicul epidemiolog are exercițiul comunicării: „transcrie” pe înțelesul profanilor datele științifice ursuze.
Iar în acest moment sunt multe de „transcris”. Veți vedea, veștile sunt și bune, și rele. Avem de ce să fim optimiști, dar și motive să rămânem prudenți.
O mulțime de întrebări și puține răspunsuri: de ce Occidentul a depășit vârful pandemiei, iar noi nu? De ce epidemia are evoluție oscilantă? Cât mai durează totul?
În ultimele săptămâni, întrebările legate de pandemia COVID-19 s-au îngrămădit în capul oamenilor, iar explicațiile s-au rărit.
De ce țările din Vest au relaxat măsurile restrictive începând cu 4 mai, iar România se mai așteaptă aproape două săptămâni?
De ce evoluția pandemiei are această evoluție bizară, asemănătoare dinților unui fierăstrău, excelent motiv pentru conspiraționiști ca să mai arunce un braț de vreascuri pe foc?
Cât mai durează toată povestea asta?
Ce se va întâmpla la toamnă?
Publicația ziaristii.com a apelat din nou la Doina Azoicăi, după interviul publicat la începutul pandemiei, pentru a lămuri “noile” probleme. Răspunsurile la întrebările de mai sus, dar și la alte chestiuni, le puteți citi în continuare.
Epidemiolog Doina Azoicăi: “În toamnă va veni un al doilea val epidemic, dar intensitatea lui va fi mult mai scăzută!”
Prof. dr. Doina Azoicăi
– Ziaristii.com:Doamnă doctor, de ce atât la noi, cât și la nivel mondial, epidemia de coronavirus are evoluție în formă de fierăstrău? Numărul de cazuri noi atinge un vârf, coboară câteva zile, apoi urcă din nou, iar ciclul pare să se reia la nesfărșit. – Dr. Doina Azoicăi: Este o formă mai particulară de evoluție a unui fenomen epidemic sau pandemic. Dar este foarte strâns legată de mai mulți factori. Adică este în funcție de numărul testărilor, de numărul de persoane care se adresează. Pentru că testările acestea nu se fac la toate cazurile potențial infectate. Sunt persoane asimptomatice care din întâmplare sau dintr-o conjunctură ajung la diagnostic. Sau sunt persoane care se prezintă într-o anumită perioadă într-un număr mai mare pentru că nu s-au respectat regulile de distanțare și se mai ridică aceste vârfuri.
– Am înțeles. – Noi nu putem, ca la alte boli cu o simptomatologie clară, evidentă, să facem diagnosticul cumulat, precis, la toți la fel, în momentul în care se adresează serviciului medical. Mai este și, posibil, o particularitate a evoluției fenomenului. Dar, atât timp cât stările acestea sunt variabile și neconstante… Adică sunt multe situații în care populația are simptome, dar nu li se face testare. După o perioadă de timp mai vin bani pentru teste, mai apare un aparat undeva și crește numărul cazurilor pentru că a variat elementul ăsta care nu ține neapărat de fenomenul biologic în sine.
„Am traversat niște momente care ar putea să favorizeze o creștere a numărului de cazuri de tip vârf”
– Pe de altă parte, văd că și evoluția pe zile a numărului de decese are aceeași formă de fierăstrău. – E o particularitate a acestui fenomen pe care noi acum îl cunoaștem. La decese, lucrurile sunt oarecum mai stabile. Adică se declară decesul (n.r. – din cauza coronavirus) în momentul în care s-au făcut și testările și s-a confirmat că a fost direct prin COVID. Sunt decesele care survin mai ales în terapie intensivă. Nu la toți cei infectați în ziua 1 a survenit decesul în ziua a 7-a. La alții s-a produs în ziua a 5-a, la alții în ziua a 14-a, la alții în ziua 28. Deci ține de individualitatea cazului. S-a introdus metoda aceasta cu imunoglobulinele, cu plasma cu imunoglobuline de la convalescent. Sigur că asta a mai scăzut rata deceselor. Deci, trebuie luată în calcul și individualitatea fiecărui caz.
– Am înțeles. – Realitatea este că, atunci când sunt multe cazuri care intră în terapie intensivă, dacă intrarea este mai mare, atunci numărul de decese, adică ieșirea, poate fi mai mare. Dar nu în același timp, ca să înregistreze doar un vârf, iar să se liniștească lucrurile. Fiecare are o evoluție particulară.
– O altă chestiune: de ce au spus autoritățile că în România și alte câteva țări din Europa încă nu s-a depășit vârful pandemiei, spre deosebire de majoritatea țărilor de pe continent? – Pentru că a fost momentul Paștelui, când ne-am așteptat să fie mai multe cazuri, și nu s-a confirmat acest lucru… Lumea probabil că a respectat regulile, la modul general vorbind, că nu facem acum referire la diverse cazuri particulare. Apoi, a fost momentul 1 mai, când, la fel, lumea a fost liberă și autoritățile s-au așteptat ca după aceea, cel puțin 5-10 zile, să crească numărul de cazuri… De aceea sunt prudenți în a spune. Deci am traversat niște momente care ar putea să favorizeze o creștere a numărului de cazuri de tip vârf.
„Opinia mea este că autoritățile au luat, la momentul potrivit, măsurile cele mai bune”
– Înțeleg. – Ceea ce au declarat, însă, cu toții – pentru că nu toți au spus că n-am atins vârful…
– Autoritățile europene au declarat lucrul acesta. Că pandemia scade în Europa, mai puțin România, Bulgaria și încă vreo 3-4 țări… – Pentru aceste țări, inclusiv noi, au intrat mai târziu în fenomenul acesta! Adică este o decalare și între zone. Știți foarte bine, Italia a intrat cu două sau chiar trei săptămâni înaintea noastră în pandemie. Și atunci, ținând cont de o perioadă de evoluție, ei au spus că în unele țări n-a trecut suficient timp ca să spunem că s-a depășit vârful. În România, însă, am spus cu toții, suntem într-o perioadă de stabilitate. La noi, lucrurile n-au mers ca-n Italia, cu creșterea aceea exponențială. Este o diferență foarte mare între noi și Italia. Ce-a fost acolo, cu 20.000 de decese…
– Chiar 29.000. – Una e să ai 29.000 de decese, alta e să ai 7-800 sau 1.000, la câte vom ajunge, probabil, și noi. La ei a fost o evoluție exponențială. La noi a fost o evoluție lentă, logaritmică, o evoluție care nu a avut așa mare anvergură. Noi am intrat mai târziu în fenomenul acesta epidemic. Autoritățile au avut o foarte mare influență asupra evoluției prin măsurile pe care le-au luat și prin fermitate. Chiar dacă unii spun că n-a făcut cutare, n-a făcut cutare… Că așa este omul! Dar opinia mea este că ei au luat, la momentul potrivit, măsurile cele mai bune. Dovadă că am intrat mai târziu în fenomenul acesta epidemic. De aceea ceilalți spun că așteaptă să vadă vârful pentru România și aceste câteva țări. Se așteaptă ca noi să fim încă în plin proces epidemic. Oricând pot să apară creșteri. Noi suntem într-o situație stabilă. Nu spun platou, pentru că platoul înseamnă să avem în fiecare zi același număr de cazuri. Dovadă că n-avem același număr de cazuri. Noi suntem într-o situație stabilă, raportat la numărul de cazuri pe săptămână. De aceea au considerat că, din punct de vedere epidemic, România încă este într-o perioadă în care poate să înregistreze fenomene de tip vârf. La noi, încă evoluează epidemia.
„Este o evoluție de tip clopot: crește, atinge un apogeu, apoi descrește”
– La genul acesta de epidemii există un orizont de timp estimat la care se poate spune că se va încheia totul? Am văzut că un profesor israelian susținea că, după 70 de zile, epidemia trece de la sine. Citeam că, în Bizanț, ciuma lui Iustinian, de la 500 și ceva, a început să se stingă după câteva luni. Apoi a revenit. La fel a fost în Atena antică în timpul unei epidemii, nu e clar dacă de tifos sau de variolă… – Știți ce se întâmplă, e foarte greu să vă spun că eu dețin adevărul absolut și că explicația mea e cea mai bună. Dar eu știu așa, ca empidemiolog și ca om care m-am luat după teorie: un fenomen din acesta epidemic începe să scadă, sau se stinge, în momentul în care 70% din populație trece prin boală, în situația în care nu există un vaccin pe care să-l administrez și să imunizez populația așa. Deci suntem în fața unui fenomen natural, de evoluție naturală, că n-avem cum să-l influențăm când n-avem vaccin. Acest fenomen natural poate să scadă sau să se diminueze influențat de trei factori: 1. Imunizarea naturală – v-am spus, 70% din populație, dacă trece în mod natural prin boală, nici virusul nu mai găsește organisme receptive.
Mediul înconjurător – dar aici e cu semn de întrebare. Adică se reduce când cresc temperaturile. Contraargumentul este Brazilia, unde temperaturile sunt mai mari, dar numărul cazurilor este mare.
3. Aplicarea măsurilor de prevenție foarte stricte. Cum au fost la noi ordonanțele. Sigur că aceste ordonanțe au limitat foarte mult extinderea fenomenului.
Aceștia sunt, deci, cei trei factori mai rigizi, mai pragmatici. Dar pe lângă acești factori care pot influența curba cazurilor mai sunt și alte aspecte. Se consideră că în biologie și în fenomenele acestea naturale există o anumită ciclicitate.
– Da. – Este o evoluție de tip clopot: crește, atinge un apogeu, apoi descrește în mod aleator, nelegat de factorii ceilalți. E o ciclicitate dată de variabilitatea fenomenelor biologice. Eu posibil să fie și în cazul acestui coronavirus o evoluție naturală care ține de caracteristicile virusului. Dar eu nu aș afirma, adică nu sunt convinsă că această pandemie durează 70 de zile, apoi gata, se termină! Ce calcul, ce element avem să credem că va dura 70 de zile? La ciumă a ținut 3 luni, la altă epidemie a ținut 6 luni. Dar este posibil, într-adevăr, să fie acest fenomen firesc, natural, ca la un imperiu, să zicem, crește, se extinde, apoi descrește. E o ciclicitate pe care o pun pe seama, să zic, a hazardului.
„Acel indice de reproducere a cazurilor a fost foarte crescut, peste 2, apoi a scăzut sub 1”
– Ultima chestiune: pe ce bază au luat țările occidentale decizia de a relaxa restricțiile și a reporni economia, în condițiile în care au în continuare mii de noi cazuri de infectați în fiecare zi? Spania a avut ieri 2.000 de cazuri noi. Italia -1.000, dar a dat drumul la treabă din 4 mai. Cum au stabilit că nu mai e pericol? – Ei au avut rată foarte mare de îmbolnăvire. Adică este exact ce vă spuneam mai devreme… Ei și-au…
– S-au apropiat mai repede de plafonul de 70%? – Da, și-au epuizat mai repede cohortele de receptivi prin faptul că a fost o îmbolnăvire în masă. Ei consideră că rata aceasta de îmbolnăvire scade. Și, într-adevăr, este indicele acela de reproducere a bolii, care se calculează. Acel indice de reproducere a cazurilor a fost foarte crescut, peste 2, apoi a scăzut sub 1. Și atunci, ei calculează, când au ajuns la acest indice de reproducere a cazurilor sub 1, estimează că nu vor mai fi evenimente atât de dramatice.
– Nu m-am gândit la asta. – Dar și noi am ajuns la un indice mai scăzut față de acum câteva săptămâni.
“Sunt considerentele medicale, dar și cele de altă natură, când se decide reînceperea activității. Deja populația nu mai suportă restricțiile. Mai este și economia…”
– Cam pe unde suntem? – N-am mai calculat în ultimele zile, dar nu depășim 1. Vorbesc despre indicele de reproducere a cazurilor.
– Asta poate să însemne că și la noi un număr suficient de mare de oameni a trecut prin boală și s-a imunizat? – E posibil, e posibil… Nu vreau să declar nimic pentru că nu am datele în față. Dar, oricum, pe de o parte se calculează nu doar numărul de cazuri și de decese, ci și indicatorii aceștia indirect estimați, care pot să dea un profil al evoluției epidemiei. Pe de altă arte, mai sunt modelele matematice, care sunt și ele în considerare. Se iau în considerare mai multe variabile. Aceste modele matematice ne pot da o prognoză. Că nu e sigură 100% prognoza respectivă… Nimic nu poate fi 100% sigur într-un fenomen din acesta natural și necunoscut încă. În sfârșit, mai este considerentul unor elemente nemedicale. Adică populația déjà, psihologic, nu mai suportă presiunea. Și nu poți să ții sub presiune o populație care déjà nu mai răspunde la restricțiile acestea. Acum nu mai rezolvi nimic, degeaba îi mai ții sub presiune, creezi doar o frustrare socială. Și mai este considerentul economic. Dacă menții astfel de măsuri restrictive, ne putem aștepta – și nu o spun eu, ca medic, ci o spun cei care analizează fenomenele economice și sociale – la un dezastru social și economic. Deci, punându-le cap la cap, nu sunt doar considerente medicale în aceste decizii. Ele țin de politică.
– Aveți dreptate. – Se iau în considerare mai multe elemente.
“Deja nu mai suntem la începutul fenomenului. Într-o rată mai mică sau mai mare, fiecare populație a trecut déjà, acum, prin fenomenul coronavirus”
– Acum chiar ultima chestiune: Raed Arafat mi-a spus, într-un interviu acordat acum vreo două săptămâni, că e posibil să avem în toamnă revenirea acestei epidemii. – Da, da!
– Ținând cont de ce mi-ați spus mai devreme, că populația se va imuniza, până la urmă, de ce ar mai reveni în toamnă epidemia? – Pentru că, dacă este un virus respirator… Aceste virusuri au o ciclicitate. Adică sunt momente în care crește agresivitatea sau patogenitatea acestor virusuri. Iar în perioada rece a anului, în mod natural, redevin patogene. Am mai declarat, și-mi susțin declarația, virusul acesta nu va muri. El va rămâne să circule în continuare.
– Dar nu va întâlni, cum îmi spuneați, oameni déjà imunizați, trecuți prin boală și vindecați? – Ba da. De aceea am spus, toți cei care suntem implicați, în domeniul medical, că e posibil să fie un al doilea val în toamnă, dar intensitatea lui va fi mult mai scăzută decât cea a primului val.
– Interesant. – Pentru că deja nu mai suntem la începutul fenomenului, când toată lumea este – vorbesc la nivel mondial – netrecută prin această experiență. Sigur că, într-o rată mai mică sau mai mare, fiecare din populațiile de pe Pământ au trecut déjà, acum, prin fenomenul coronavirus. Și atunci ne așteptăm să mai fie o manifestare de tip epidemic. Dar, pentru că populația este déjà, să zicem, antrenată, adică o parte dintre oameni au trecut prin boală, fenomenul ne așteptăm să nu mai fie atât de intens ca în momentul în care a intrat pentru prima dată în circulație virusul. Am fost decalați. Prima a fost China. Pe urmă, Europa. Apoi, Statele Unite și celelalte continente. Dar, deja, virusul a măsurat o parte din populație. Dar, sigur, și asta e o prezumție, pentru că întotdeauna am comparat cu gripa. Nu întotdeauna a mers în paralel: nu tot ce am experimentat cu gripa s-a adeverit și în cazul coronavirus. De aceea totul este luat ca o probabilitate. Noi nu am mai trecut, de fapt, printr-un asemenea fenomen! Dar, la gripă, așa se întâmplă. Anual, începând cu septembrie și până în luna aprilie, este sezon epidemic de gripă. În fiecare an ne așteptăm. Sigur că nu în fiecare an e epidemie, dar noi suntem atenționați că în această perioadă pot să crească. Asta nu înseamnă că, de exemplu, în luna august nu vor fi cazuri de gripă. Avem, dar puține și în forme ușoare, pentru că și agresivitatea sau patogenitatea virusului e mai redusă din considerente de factori externi.
– Vă mulțumesc, e clar, am lămurit niște lucruri! – (Râde) Ei, nu e clar! Să știți că acest fenomen coronavirus este nou pentru toată lumea, inclusiv pentru specialiști!
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Cei care cântau prohodul Europei, interpretând partitura rusă a lipsei de solidaritate la nivel continental, au fost ridiculizați de o decizie istorică adoptată joi noapte. Miniștrii de Finanțe din cele 27 de state membre ale UE au convenit asupra unui pachet de finațare de 540 de miliarde de euro – un adevărat „Plan Marshall anti-coronavirus”!
Cei 27 de miniștri de Finanțe, printre care și Florin Cîțu din partea României, au ajuns la un acord istoric pentru ajutarea statelor grav afectate de criza economică provocată de pandemia de coronavirus. Decizia a fost anunțată de Consiliul Uniunii Europene printr-un comunicat de presă.
E vorba de un pachet de finanțare de 540 de miliarde de ero, prin împrumuturi cu costuri extrem de mici puse la dispoziția tuturor statelor membre care au dificultăți economice.
Împrumuturile vor fi acordate pe trei mecanisme distincte:
100 de miliarde de euro pentru ajutorul de șomaj;
200 de miliarde de euro pentru investiții prin Banca Europeană de Investiții (BEI);
240 de miliarde de euro pentru urgențe și necesități specifice.
Chiar dacă statele membre nu au ajuns la un acord pentru emiterea de coronabonduri, statele din nord au fost de acord ca toate țările UE să poată apela la împrumuturi avantajoase prin Mecanismul European de Stabilitate (MES), fără condiționalități legate de reforme.
Comisarul european pentru Economie, italianul Paolo Gentiloni, a anunțat „un acord de dimensiuni fără precedent”, iar ziarul spaniol „El Pais” scrie că pachetul financiar de ajutorare a statelor afectate este de peste 500 de miliarde de euro.
Pe lângă acest pachet disponibil pentru împrumuturi imediate, va fi creat un fond suplimentar pentru relansare economică, ce va fi anunțat ulterior de șefii de stat și de guvern din Consiliul European.
Și ministrul francez al Finanțelor, Bruno Le Maire, a anunțat pe contul său de Twitter „un acord excelent: 500 de miliarde de euro disponibili imediat, dar și un fond pentru relansare care va urma”. „Europa a decis să se ridice la înălțimea gravității acestei crize”, a mai scris ministrul francez.
Acordul a fost acceptat în cele din urmă și de Olanda, care s-a dovedit principalul obstacol în calea accesului Spaniei și Italiei la împrumuturi din Mecanismul European de Stabilitate fără condiționalități legate de reforme, potrivit „El Pais”.
Înaintea întâlnirii, Germania și Franța au făcut presiuni serioase asupra Olandei, care în cele din urmă a cedat, scrie „El Pais”.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Italia este „Hubei”-ul Europei: bilanțul a crescut cu 49 de morți și 778 de infectați într-o singură zi, cea de vineri! Mai mulți decât în tot restuul Europei.
Cu cele 49 de persoane decedate vineri, bilanţul negru a ajuns la 197 de morți, de la începutul epidemiei, doar în Italia. Este cea mai mare creştere într-o singură zi de la descoperirea epidemiei, în urmă cu două săptămâni, anunță Agenţia de Protecţie Civilă, preluată de Reuters şi France Presse, citate de Agerpres.
Numărul cazurilor de coronavirus confirmate în Italia a crescut vineri cu 778, de 3.858 la 4.636.
Şeful Agenţiei de Protecţie Civilă a declarat că, dintre cei contaminaţi iniţial cu noul coronavirus, 523 s-au restabilit complet, faţă de 414 cu o zi înainte.
Epidemia este concentrată în câteva focare din nordul Italiei, dar acum sunt confirmate cazuri în fiecare dintre cele 20 de regiuni ale ţării, în opt dintre ele înregistrându-se decese.
Italia, ţara cea mai afectată din Europa, rămâne a doua după China din punctul de vedere al numărului de decese, dar coboară de pe locul al 3-lea pe al 4-lea în ceea ce priveşte numărul de cazuri confirmate, după China, Coreea de Sud şi Iran.
Situația coronavirus în alte țări europene
Franța: 11 morți și 716 infectați. Numărul persoanelor decedate în Franța este egal cu cel al persoanelor infectate în România. Doi morți au fost înregistrați vineri, când au fost raportate și 103 noi cazuri de infecție (total: 716).
Marea Britanie: 2 morți și 206 infectați (creștere aproape constantă de la o zi la alta).
Olanda: 188 de infectați (dintre care 60 doar vineri).
Belgia: 169 de infectați (dintre care 60 doar vineri).
Islanda:43 de infectați (dintre care 6 doar vineri, când au fost înregistrate și primele două îmbolnăviri între persoane de pe teritoriul țării, nu la persoane venite din alte țări europene, precum Italia și Austria).
Malta: 1 infectat. Una dintre puținele țări europene care până acum nu avea semnalate cazuri de infecție cu coronavirus și-a pierdut vineri acest statut. O fetiță de 12 ani, revenită marți din Italia (regiunea Trentino) împreună cu familia sa, a fost internată și e în stare stabilă.
În toată Europa, numărul persoanelor infectate s-a dublat în doar trei zile, ajungând la 7.300.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
