Luptele intense de pe frontul ucrainean ar urma să se finalizeze în maximum o lună și jumătate, undeva pe la mijlocul toamnei. Apoi, din cea de-a doua parte a lui octombrie, e de așteptat o trecere la un război static, explică specialiștii militari din Estonia. Va fi imposibil ca apărătorii lui Zelenski să elibereze, într-un interval atât de scurt, întregul teritoriu cotropit de ruși.
Acest scenariu a fost prezentat oficial de șeful Centrului de informații al Forțelor de Apărare Estoniene, Margo Grosberg, citat de site-ul ucrainean Obozrevatel.com.
El a mai spus că finalizarea fazei active a conflictului militar, declanșat de dictatorul criminal Vladimir Putin pe 24 februarie, va depinde mult de condițiile meteorologice, „de când vremea va începe să se deterioreze”.
Războiul de uzură ar urma să țină până în primăvară și să fie similar cu cel „pe care îl vedem acum în regiunile Donețk și Lugansk”.
Estonienii s-au referit și la contraofensiva ucrainenilor din Herson, pe care n-au numit-o „una masivă”. Au remarcat în schimb faptul că militarii statului invadat au izbutit să obțină succese în acea regiune încă de la începutul lunii aprilie.
Pentru o contraofensivă adevărată, care să-i gonească pe teroriștii Kremlinului din zonele capturate, Ucraina ar avea nevoie de un triplu avantaj de forțe. Până la acel moment, militarii coordonați de generalul Oleksei Reznikov, ministrul Apărării de la Kiev, ar putea lansa mai multe atacuri în sud, pentru a reduce posibilitatea organizării de false referendumuri de către autoritățile de ocupație.
Generalul Reznikov vede un sfârșit al războiului la finalul acestui an numai dacă țara sa va continua să fie sprijinită intens de partenerii occidentali.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Estonia este a treia țară din frontul anti-Rusia care rămâne fără guvern în ultima lună, la trei săptămâni după Bulgaria și la o săptămână după Marea Britanie.
Premierul Estoniei, Kaja Kallas, a informat oficial guvernul, joi dimineaţa, cu privire la decizia sa de a demisiona. Odată cu prim-ministrul de la Tallinn, întregul guvern a demisionat.
Cele 3 căderi de guvern din țări NATO, în ultima lună
22 iunie: Bulgaria – Guvernul pro-european condus de Kiril Petkov a fost demis prin moțiune de cenzură, după implicarea brutală a Ambasadei Rusiei la Sofia, care a convins forțele pro-ruse din Executiv să nu mai asigure majoritatea în Parlament. O încercare ulterioară a lui Petkov de a forma o nouă majoritate a eșuat. Președintele Rumen Radev a anunțat alegeri parlamentare anticipate în luna octombrie.
7 iulie: Marea Britanie – premierul Boris Johnson a fost nevoit să demisioneze de la conducerea Partidului Conservator și a Guvernului britanic, după ce mai mult de jumătate dintre miniștrii săi l-au abandonat.
14 iulie: Estonia – premierul Kaja Kallas și-a dat demisia din fruntea Guvernului celei mai mici țări baltice (1,33 milioane de locuitori). Kallas va încerca să formeze un nou Guvern.
„Am fost unul dintre cei mai mari susţinători ai Ucrainei”
Kaja Kallas (45 de ani), care conduce Partidul Reformist Eston din 2018, a propus convocarea unei şedinţe extraordinare a Parlamentului pentru ziua de vineri, 15 iulie, în care să ceară un mandat pentru noua sa coaliţie guvernamentală, alături de Isamaa şi Partidul Social-Democrat.
„Guvernul nostru a venit să conducă ţara într-un moment foarte dificil, cu pandemia COVID-19, războiul Rusiei împotriva Ucrainei şi criza energetică. În ciuda perioadei dificile, am făcut multe lucruri bune şi măreţe pentru a face statul estonian mai puternic şi pentru a ne sprijini poporul”, a declarat Kaja Kallas.
„În timpul pandemiei, am ţinut societatea deschisă şi copiii la şcoală, am ajutat oamenii să facă faţă preţurilor ridicate la energie, am investit un miliard de euro în consolidarea capacităţilor de apărare ale Estoniei, am realizat consolidarea apărării flancului estic al NATO şi am fost unul dintre cei mai mari susţinători ai Ucrainei. Sunt recunoscător miniştrilor cu care am condus ţara timp de un an şi jumătate. Estonia a fost pe mâini bune”, a mai declarat Kaja Kallas.
Potrivit Constituţiei estoniene, premierul va informa preşedintele şi Parlamentul cu privire la decizia sa de a demisiona.
De asemenea, Kallas i-a propus preşedintelui Parlamentului să convoace o sesiune extraordinară pe 15 iulie, în cadrul căreia va face o declaraţie politică prin care va prezenta noul acord de coaliţie. Parlamentul va decide apoi dacă va acorda sau nu un mandat noii coaliţii guvernamentale.
Kaja Kallas a fost prima femeie-prim-ministru din istoria Estoniei.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Kaja Kallas, premierul Estoniei, se teme că țara sa ar fi „ștearsă de pe hartă” în cazul unui atac masiv al Rusiei asupra țărilor baltice, deoarece actualele planuri ale NATO nu prevăd apărarea zonei, ci recucerirea ei în 180 de zile de la momentul invaziei. Ținând cont de violența arătată de ruși în Ucraina și de atrocitățile comise acolo, politiciana estonă spune că, până va fi recucerită zona baltică, poporul său ar înceta să mai existe, laolaltă cu întreaga cultură și civilizație a zonei.
Afirmațiile sunt făcute înaintea conferinței NATO de la Madrid, care va avea loc marțea viitoare. Kaja Kallas vrea o modificare a actualei strategii, astfel încât Alianța Nord-Atlantică să se angajeze încă din prima zi în apărarea fiecărui metru de pământ, și nu în recuperarea terenului printr-o contraofensivă ulterioară.
Generalii care se află la comanda NATO consideră poziția țărilor baltice una foarte greu de apărat, din punct de vedere strategic. Actualele planuri prevăd menținerea în cele trei țări – Estonia, Letonia, Lituania – unor forțe modice, de câte 1.000 de oameni, care să reprezinte un fel de „fir de alarmă”. Dacă Rusia ar invada aceste țări și ar începe războiul cu NATO, forțele alianței ar urma ulterior să lanseze un contraatac prin care ar elibera teritoriile cucerite.
Ținând cont de masacrele comise de ruși în zonele ocupate din Ucraina, populația țărilor baltice ar fi exterminată înainte ca NATO să apuce să elibereze zona
Dar Kaja Kallas spune că Estonia ar fi ștearsă de pe hartă, iar centrul istoric al capitalei sale ar fi ras de pe fața pământului înainte ca forțele NATO să poată face ceva: „Dacă se compară dimensiunile Ucrainei și ale țărilor baltice, ar însemna distrugerea completă a țărilor și a culturii noastre”.
Ea a adăugat: „Aceia dintre voi care au fost în capitala Tallinn și cunosc orașul nostru vechi și secolele de istorie care se află aici și secolele de cultură care se află aici – toate acestea ar fi șterse de pe hartă, inclusiv poporul nostru, națiunea noastră“.
La summitul NATO de la Madrid se vor rediscuta planurile de apărare a flancului estic, în lumina invaziei Moscovei în Ucraina, inclusiv despre cum să apere mai bine țările baltice.
Estonia, Letonia și Lituania fac presiuni pentru ca actuala strategie, de a avea aproximativ o mie de soldați străini în fiecare țar, să fie înlocuită cu una în care NATO să apere fiecare centimetru de teritoriu din prima zi
Comentând ceea ce a numit planul NATO „de a o pierde și de a o elibera după aceea”, premierul Estoniei a invocat atrocitățile comise de trupele rusești în orașul ucrainean Bucea: „Acum, toată lumea vede că acest concept de fire de alarmă nu funcționează cu adevărat”.
Ea a spus că nici trupele străine din Estonia – în mare parte cele din Marea Britanie – nu se simt confortabil cu ideea că ar fi sacrificate în cazul unui atac: „Nu le place ideea că (…) ar trebui să moară”.
Kallas cere ca o divizie, adică între 20.000 și 25.000 de soldați NATO, să fie alocată fiecăreia dintre Estonia, Letonia și Lituania.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Un gest de curaj și demnitate: Estonia a trimis marţi Ucrainei 2.400 de pistoale Makarov, destinate armatei, pentru lupta împotriva rebelilor pro-ruşi, informează DPA, preluată de Agerpres.
„Agresiunea continuă a Rusiei în Crimeea şi în estul Ucrainei este inacceptabilă şi are un impact mai larg asupra securităţii întregii Europe”, a comunicat ministrul estonian al Apărării, Juri Luik.
„Prin acest transport ne sprijinim aliatul aflat în război de 6 ani”, a susţinut Luik, adăugând că „trebuie restabilite suveranitatea şi integritatea teritorială ale Ucrainei”.
Pistoalele semiautomate Makarov, model sovietic, sunt o armă standard pentru armate şi poliţii din toată fosta URSS. Şeful înzestrării cu armament a forţelor militare estoniene, Risto Partel, a apreciat într-un comunicat că Makarov este „un pistol compact, fiabil şi uşor de utilizat, care va adăuga o componentă importantă armamentului ucrainenilor”.
Luptele dintre militarii ucraineni şi grupările rebele din estul ţării au făcut circa 13.000 de victime în ultimii şase ani. Conflictul s-a declanşat după ce preşedintele pro-rus Viktor Ianukovici a pierdut puterea la Kiev, iar Rusia a fost furioasă că pierde controlul asupra Ucrainei, în lipsa unei marionete.
O țară cu o populație de 15 ori mai mică decât cea a României
Estonia este o țară mică, de numai 1,3 milioane de locuitori (de 15 ori mai mică decât cea a României) și cu o suprafață de 45.227 km² (de 5,2 ori mai mică decât cea a României).
A fost una dintre cele 15 republici sovietice, ocupată cu forța de URSS pe vremea lui Stalin, în condiții de război.
Estonia este situată la Marea Baltică, având ca vecini Letonia și Rusia, iar peste mare – Finlanda și Suedia.
Estonia, Letonia și Lituania – toate situate la Marea Baltică – sunt singurele foste republici sovietice care au devenit membre NATO și ale Uniunii Europene.
Estonia a acuzat în repetate rânduri Rusia de implicare directă în conflictul ucrainean.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Declarațiile iresponsabile ale lui Liviu Dragnea (înainte de arestare) și ale Vioricăi Dăncilă, în privința mutării Ambasadei României din Israel de la Tel Aviv la Ierusalim, au adus României o înfrângere usturătoare la Națiunile Unite. Țările arabe s-au răzbunat, la fel și cele din Uniunea Europeană, votând Estonia.
România a pierdut în fața Estoniei cursa pentru o poziție de membru nepermanent în Consiliul de Securitate al ONU, pentru perioada 2020-2021.Paradoxal, România a câștigat clar primul tur de scrutin (111-78), dar l-a pierdut și mai clar pe cel de-al doilea (132-58 pentru Estonia).Votul s-a dat vineri, 7 iunie, la sediul Națiunilor Unite de la New York, în cadrul celei de-a 73-a sesiuni a Adunării Generale. România și Estonia au concurat pentru locul alocat Europei de Est, care urmează să fie lăsat liber de Polonia.
Estonia are o populație mai mică decât cea a Bucureștiului
Pentru a fi aleasă în Consiliul de Securitate al ONU, o ţară trebuie să obţină sprijinul a două treimi din membrii Adunării Generale, adică cel puţin 129 de voturi din partea celor 193 de state membre cu drept de vot ale Naţiunilor Unite.În primul tur, României i-au lipsit 18 voturi pentru a câștiga mandatul de membru nepermanent în Consiliul de Securitate al ONU. În turul 2, multe țări care votaseră România și-au schimbat opțiunea către Estonia, care a obținut cu trei voturi mai mult decât „plafonul” de două treimi.
Estonia este unul dintre cele mai mici state din Europa, cu o suprafață de 45.000 de kilometri pătrați (de 5 ori mai mică decât România) și cu o populație de 1,3 milioane de locuitori (mai mică decât cea a Bucureștiului).
Vineri, la New York, Adunarea Generală a ONU a ales astăzi prin vot secret cinci noi membri nepermanenți ai Consiliului de Securitate, iar România s-a luptat cu Estonia pentru un mandat de doi ani rezervat Europei de Est. România a mai ocupat de patru ori această poziţie, în anii 1962, 1976-1977, 1990-1991 şi 2004-2005.
Dragnea și Dăncilă au pierdut sprijinul țării arabe
Cea mai proastă „arăboaică”
Șansele României de a câștiga un nou mandat au fost afectate de încercările Guvernului Dăncilă, susținut de fostul președinte al Camerei Deputaților, Liviu Dragnea, de a muta Ambasada din Israel de la Tel Aviv la Ierusalim. Intenția a fost dezavuată public de unele state arabe și respinsă de majoritatea țărilor din Uniunea Europeană, care au avut o altă opțiune, mult mai prudentă.
Atât Liviu Dragnea, cât și Viorica Dăncilă au militat activ pentru mutarea Ambasadei României la Ierusalim, dar președintele Klaus Iohannis, care are cuvântul decisiv într-o asemenea decizie, a refuzat să dea curs inițiativei.
Pe 25 martie, Regele Iordaniei, Abdulah al II-lea, și-a anulat în ultimul moment vizita oficială la București, în semn de protest față de declarațiile făcute de premierul Dăncilă în SUA, unde a anunțat că va muta Ambasada din Israel de la Tel Aviv la Ierusalim.
În aceeași perioadă, vizita unei delegații parlamentare române în Maroc, condusă de președintele Senatului, C. A. C. P. Tăriceanu, a fost anulată cu numai o zi înainte de a începe, prin decizia părții africane.
Puterea Consiliului de Securitate
Consiliul de Securitate, care are 15 membri, este cel mai puternic organ din sistemul Naţiunilor Unite şi este singurul organism mondial care poate autoriza un război. Consiliul este format din:
5 membri permanenţi, cu drept de veto: Statele Unite, Rusia, China, Franţa şi Marea Britanie
10 membri nepermanenți, cu mandate de doi ani, la expirarea cărora sunt înlocuiţi de ţări din aceeaşi regiune geografică.
Din 2020 devin disponibile 5 locuri – două pentru Africa (deţinute în prezent de Coasta de Fildeș şi Guineea Ecuatorială), unul pentru regiunea Asia-Pacific (Kuweit), unul pentru America Latină şi Caraibe (Peru) şi unul pentru Europa de Est (Polonia).
Deşi nu au drept de veto, cei zece membri nepermanenţi ai Consiliului de Securitate au putere şi influenţă, în primul rând pentru că mare parte din activitatea Consiliului de Securitate al ONU se desfăşoară prin consens. Atunci când este nevoie de consens, un singur membru, fie şi o ţară mică, poate exercita o influenţă considerabilă asupra rezultatului dezbaterii de pe agendă.
Totodată, pentru a fi adoptată, orice rezoluţie a Consiliului de Securitate are nevoie de cel puţin 9 voturi favorabile (şi niciun veto), aşa încât membrii nepermanenţi au posibilitatea de a bloca acţiunile Consiliului. În 2018, de exemplu, patru rezoluţii propuse de un membru permanent nu au reuşit să strângă cele 9 voturi necesare pentru a fi adoptate.
MAE zice că înfrângerea e victorie!
Teodor Meleșcanu, ministru de Externe
Ministerul Afacerilor Externe (MAE) are o explicație penibilă: cică România a pierdut în fața Estoniei pentru că „s-a angajat mai târziu în această campanie, practic din 2017”.
„Indiferent de rezultatul final, acțiunile diplomatice derulate pe parcursul acestei campanii au consolidat profilul internațional al României și au condus la dinamizarea și, în unele cazuri, relansarea relațiilor bilaterale cu state membre ONU din areale geografice îndepărtate și dificil accesibile, neacoperite de actuala rețea diplomatică a țării noastre. De asemenea, campania a generat o revigorare a dialogului României cu organizații regionale și subregionale din întreaga lume și o mai bună cunoaștere a realităților și provocărilor pe care acestea le înfruntă”, a transmis MAE printr-un comunicat. Penibil!
Estonia s-a hotărât să elimine birocraţia, aşa că s-a angajat într-un proiect unic şi ambiţios: digitalizarea completă a administraţiei publice. De altfel, estonienii se mândresc că sunt singura naţiune din lume cu un grad atât de mare de informatizare digitală a relaţiei stat-cetăţean. „e-Estonia, o Naţiune Digitală”, este doar unul dintre sloganurile pe care le foloseşte micuţul stat baltic pentru a-şi afirma identitatea online la nivel mondial.
Orice operaţiune care presupune interacţiunea cetăţeanului cu statul va fi realizată electronic, în afară de căsătorie, divorţ şi transfer de proprietate.
Martens Caveats, consilier pe probleme digitale, a declarat pentru stirile TVR: „Într-o lume ideală, în cazul unui guvern invizibil, atunci când se naşte un copil, niciunul dintre părinţi nu trebuie să facă niciun demers: nici pentru obţinerea concediului de maternitate, nici pentru ajutorul de naştere de la Primărie, nici pentru un viitor loc în grădiniţă şi nici pentru a-i da copilului un nume. Toate aceste servicii diferite vor fi livrate automat prin sistem”.
Există o bază de date pentru autentificarea electronică a fiecărui cetățean, cu semnătura sa digitală și, astfel, nimeni nu mai trebuie să umble după acte, ghișeele devin inutile, totul se face cu o simplă apăsare de buton. Comunicarea între instituțiile statului sau între acestea și cetățean se face doar online.
Indrek Onnik, manager de sistem pentru aparatul de stat, confirmă planul autorităţilor de a desfiinţa complet hârţogăria şi ghişeele administrative: „În esenţă, orice informaţie pe care guvernul o are despre o persoană este digitală. Nu colectăm date pe hârtie”.
Cetățenii își pot monitoriza datele și pot vedea dacă le sunt accesate de vreo instituție guvernamentale sau privată. Guvernul are un plan de salvare a serviciilor digitale în caz de atac cibernetic. Aplicarea sistemului a început deja și, până în primăvara acestui an, va fi pe deplin funcțional. Estonienii susţin aproape unanim digitalizarea statului, în pofida temerilor existente la nivel mondial, privind furtul de date.
Există o bază de date pentru autentificarea electronică a fiecărui cetățean, cu semnătura sa digitală și, astfel, nimeni nu mai trebuie să umble după acte, ghișeele devin inutile, totul se face cu o simplă apăsare de buton. Comunicarea între instituțiile statului sau între acestea și cetățean se face doar online.