Proprietarii teraselor care au fost deschise sâmbătă seara, în Parcul Herăstrău, rămân fără autorizație de funcționare, anunță viceprimarul Capitalei, Aurelian Bădulescu. Acesta a precizat că, în lipsa unor reglementări legale (starea de alertă intră în vigoare luni, 18 mai), ridicarea autorizației e singura pedeapsă posibilă.
Bădulescu a povestit duminică, la Realitatea Plus, că patronii teraselor deschise în ciuda interdicțiilor și a prevederilor valabile în epidemia de coronavirus i-au spus că s-au săturat de restricții și că vor să-și vadă de afaceri.
Terasele deschise sâmbătă în Herăstrău rămân fără autorizație. Vidul legislativ din weekend a arătat care e gradul real de responsabilitate în societatea românească
Scenele cu sute de oameni înghesuindu-se în jurul câtorva terase deschise sâmbătă, 16 mai, în Parcul Herăstrău, în ciuda tuturor interdicțiilor și a normelor de precauție în epidemia de coronavirus, au produs consternare în rândurile autorităților.
După două luni de eforturi, în care starea de urgență a contribuit la limitarea numărului de victime ale virusului Sars-CoV-2 în România, lucrurile au scăpat de sub control sâmbătă, în Herăstrău.
O bâlbă administrativă și luptele politice au făcut ca, între încheierea stării de urgență (joi, 14 mai) și începutul stării de alertă (luni, 18 mai), să fie trei zile (vineri-duminică) în care nu e valabilă nicio restricție. În aceste trei zile, totul a rămas la latitudinea cetățenilor și la gradul lor de conștientizare și responsabilitate. În Herăstrău, patronii unor terase au s-au folosit de chichiță pentru a-și scoate pârleala după perioada de carantină și au deschis localurile, deși nu le era permis.
Șmecherii au explicat, în bătaie de joc, că ei au vândut în regim “take away”, adică n-au servit lumea la mese, ci le-au dat oamenilor ca să consume în alte părți.
În realitate, sutele de oameni au rămas înghesuiți în jurul teraselor și chiar la mesele acestora, producându-se un haos și o busculadă optime pentru o eventuală infectare în masă, dacă vreunul dintre cei din mulțime era infectat.
„Acești fericiţi ai sorţii care, după 1990, s-au comportat cum au vrut ei doar pentru că le-au dat o masă unor procurori sau unor poliţişti care le-au permis să aibă terase în Herăstrău”
Aurelian Bădulescu, viceprimarul Bucureștiului, a luat foc când a văzut scenele și și-a dat drumul la gură în direct, la Digi 24.
Acesta a dezvăluit că patronii teraselor din Herăstrău sunt șmecheri, îmbogățiți ai tranziției, care sunt obișnuiți să sfideze toate regulile știind că scapă cu o șpagă acolo “unde trebuie”: „Ce putem noi la momentul acesta să criticăm, şi probabil că mâine (duminică – n.r.) vom lua toată măsurile, este atitudinea acestor fericiţi ai sorţii, care de-a lungul timpului, după anul 1990, s-au comportat cum au vrut ei doar pentru că au dat să mănânce, le-au dat o masă unor procurori sau la tot felul de poliţişti care le-au permis să aibă acele terase pe salba de lacuri a Herăstrăului. Dar vă garantez eu că, de mâine, aceşti şpăgari care ne-au disperat cu aceste terase o să aibă un alt regim şi alt tratament!”.
Totuși, trebuie menționat că administrarea parcurilor din București, inclusiv a Herăstrăului, cade în sarcina administrației, iar patronii cârciumilor de acolo nu pot să funcționeze fără aprobarea Primăriei Bucureștiului. Indiferent câți polițiști și procurori ar cinsti respectivii patroni, tot la semnătura oamenilor puși de Gabriela Firea și Aurelian Bădulescu se ajunge, în final.
Același Bădulescu a spus, duminică dimineață, într-o altă intervenție, la Realitatea Plus – referindu-se la aceiași proprietari de terase care au încălcat legile – că “sunt doar două tersase care, din inconștiența administratorilor care le gestionează, au ajuns în situația respectivă. De aseară am ridicat autorizația pentru una dintre ele”.
„Am primit mail-uri de la cetățenii responsabili care ne cer să închidem parcurile Capitalei dupa ora 22.00“
Oficialul a menționat însă că nici Direcția de Sănătate Publică nu și-a făcut treaba, oferindu-le patronilor de terase oportunitatea să încalce legile: „În primul rând, prezența trebuia să fie a DSP, care trebuia să le prezinte administratorilor acestor terase, punctual și gradual, ce au voie să facă în această perioadă. Am primit mail-uri de la cetățenii responsabili care ne cer să închidem parcurile Capitalei dupa ora 22.00. Asta ne recomandă cetățenii. După ce va intra proiectul de lege care reglementează starea de alertă, vom analiza dacă e bine să luăm această hotărâre. Este inconștiență ce s-a întâmplat acolo! Niște inconștienți riscă să îmbolnăvească un oraș întreg care și-a văzut de treabă!”.
Administratorii teraselor au justificat decizia de a le deschide sâmbătă prin faptul că s-au săturat de restricții și că lor trebuie să le meargă afacerile, a mai povestit Bădulescu. Acesta a menționat că explicația „am servit în regim take away” nu ține. „Ce e aia «Take away»? Take away înseamnă un punct de vânzare stradală, iar terasa e terasă. Clienții stau la masă și tu le servești mâncare. Pentru asta erau autorizați.”
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
După focarul de infecție din piața din Wuhan și după confirmarea faptului că virusul se transmite de la animale la oameni, China a interzis comercializarea cărnii de animale sălbatice în condiții insalubre. În alte țări asiatice, barbaria continuă. Este cazul celei mai mari piețe din Indonezia – piața Tomohon din nordul insulei Sulawesi -, unde se vând încă lilieci, șobolani, șerpi sau diverse specii de șopârle.
Conform cotidianului italian La Repubblica, în piața din orașul Tomohon, din nordul insulei indoneziene Sulawesi, vânzarea de animale sălbatice continuă nestingherită, în ciuda pandemiei de coronavirus și a numeroaselor semnale trase de nenumărate asociații și de specialiștii din întreaga lume.
„Aceste locuri sunt o bombă cu ceas în ceea ce privește pericolul de declanșare a altor epidemii”
Șase zile pe săptămână, măcelarii din Tomohon se întâlnesc în cea mai faimoasă piață din Indonezia și vând lilieci, șobolani, șerpi și șopârle, animale capturate în pădurile din insula Sulawesi. Mulți dintre ei vând și carne de câine – dintre care unii capturați pe străzile din oraș -, în ciuda protestelor iubitorilor de animale.
De mulți ani, activiștii pentru drepturile faunei sălbatice au cerut închiderea acestei piețe, dar în zadar. Acum, din cauza epidemiei de coronavirus, s-au adăugat alte motive pentru a pune presiune pe autorități, cu scopul de a o închide definitiv.
„Această piață este un focar pentru agenții patogeni de origine animală”, spune Wiku Adisasmito, șeful echipei care coordonează lupta împotriva pandemiei de coronavirus din Indonezia. „A consuma carne de animale sălbatice este ca și cum te-ai juca cu focul”, adaugă el, cerând Guvernului indonezian închiderea tuturor piețelor care încurajează acest tip de comerț.
Primul focar de coronavirus a fost într-o piață din Wuhan (capitala provinciei chineze Hubei), unde se vindeau animale sălbatice înghesuite în spații foarte înguste, ceea ce a făcut posibilă trecerea virusului de la animal la om. De asemenea, virusul SARS – care a ucis peste 800 de persoane în toată lumea, în 2002 – se pare ca și-a avut originea în lilieci, înainte de a trece la pisicile civet, într-o piață din China, pentru ca mai apoi să infecteze oamenii.
Oficial, China a închis piețele pentru comercializarea faunei sălbatice, după epidemia din Wuhan, dar contrabanda e în floare.
În schimb, în Indonezia există 7 piețe unde se vând animale sălbatice. Cea din Tomohon este cea mai mare dintre ele.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Rusia a folosit perioada stării de urgență în România și restricțiile impuse ca să genereze haos, să vulnerabilizeze instituțiile de forță, să slăbească statul și să antagonizeze unele categorii ale populației.
Amplă operațiune de dezinformare-manipulare a Rusiei împotriva României, cu scopul de a crea panică și haos pe fundalul pandemiei
Potrivit documentului, România a fost ținta unui atac puternic și organizat din partea Rusiei, care a mobilizat resurse umane și logistice importante.
S-a încercat impunerea unor teme favorite ale Moscovei, precum prezentarea Rusiei ca un stat puternic și prietenos, atacuri violente la adresa UE, a NATO, a Ministerului de Interne și a Armatei române.
S-au folosit rețele puternice de postaci, site-uri controlate ocult sau direct de Rusia și s-a activat rețeaua de agenți de influență și propagandiști din România.
Aparent spontană și provenind de la oameni “de bună credință”, operațiunea a fost coordonată și executată de profesioniști. S-au folosit teme de actualitate amalgamate cu filmulețe mai vechi, din alte țări și fotografii care nu sunt din România.
Toate au fost postate pe site-uri dirijate de Rusia și apoi ventilate pe Facebook de rețele organizate de postaci, obținându-se uneori audiențe foarte mari, distribuire în masă și reacții vehemente din partea unora dintre cei manipulați.
Circuitul mesajelor: texte pe site-uri controlate sau favorabile Rusiei, distribuire masivă prin rețele de postaci, promovare la TV prin agenți și propagandiști ai Moscovei
În Piața Victoriei au ieșit vineri, 15 mai, oameni care se întrebau la ce folosește luarea temperaturii și alții care susțineau că „până la sfârșitul anului va avea loc resetarea completă a omenirii”. Interesant este că mesajele exportate de Moscova către UE au fost interzise de Putin în propria țară. În Rusia nu mai e voie să se publice articole sau mesaje care acreditează ideea că epidemia de Covid-19 este inventată
Centrul întregii operațiuni l-a constituit obiectivul de a genera confuzie, panică și nesupunere la restricțiile legale în perioada stării de urgență. Stările de anxietate și nesiguranță firești la mulți oameni, provocate de interdicțiile existente, au fost amplificate la maximum de operațiunea Rusiei.
S-au creat și răspândit un număr foarte mare de mesaje și comentarii – în special pe Facebook – care chemau la revoltă, proteste și refuzul de a respecta recomandările. Circuitul presupunea texte distribuite pe site-uri controlate de Rusia, apoi preluate în grupuri de Facebook, distribuite și comentate de rețelele de postaci. Simultan, temele conspiraționiste au fost susținute de agenți și propagandiști cunoscuți ai Rusiei, inclusiv în emisiuni TV.
Documentul avertizează că în joc a intrat și China, care în acest moment se coordonează cu operațiunea Rusiei.
În România, activarea propagandei Rusiei mai mult decât de obicei a fost vizibilă pentru cei care urmăresc evoluția fluxului de știri și a temelor distribuite predilect pe Facebook.
Atacurile la instituțiile statului au venit pe fondul unor povești despre faptul că virusul n-ar exista, pandemia ar fi rodul unei conspirații mondiale, scopul ar fi vaccinarea cu cipuri a oamenilor și “teleghidarea” lor cu antenele 5G.
Pe plan intern, a putut fi observat mesajul-cheie “nazistul de Iohannis instaurează dictatura”, puternic susținut și de PSD, în tandem cu propaganda site-urilor controlate de ruși.
Cele 7 direcții de atac al Rusiei asupra României
Cele 7 direcții de atac al Rusiei asupra României, în acestă amplă operațiune de dezinformare-manipulare derulată pe fundalul epidemidei de Covid-19, au fost:
Promovarea narativelor declarate pro-Rusia,
Atacuri la adresa UE,
Atacuri la adresa unor instituții-cheie din România (Ministerul de Interne, Ministerul Apărării),
Exploatarea unor teme de actualitate pe agenda publică (tăieri ilegale de pădure),
Mesaje generatoare de confuzie generală și panică,
Mesaje de promovare a teoriilor conspirației,
Atacuri la adresa NATO.
Punctul culminant al operațiunii, mitingul organizat vineri în Piața Victoriei, a fost un eșec răsunător. N-au venit decât oamenii Moscovei și câțiva naivi
Punctul culminant al operațiunii ar fi trebuit să fie mitingul organizat vineri seară, în Piața Victoriei. Deși au venit inclusiv “vedete” ale propagandei ruse, care au chemat lumea în piață, până la urmă a fost un eșec zgomotos – numai câteva sute de persoane s-au strâns laolaltă.
Merită menționat, în acest context, faptul că, în timp ce organizează și finanțează operațiuni de dezinformare și manipulare în exterior, încercând să convingă publicul că epidemia de Covid-19 este inventată, Rusia a interzis, în interior, știrile care pun la îndoială existența virusului.
Agenția care a întocmit raportul se numește, potrivit jurnaliștilor de la G4Media.ro, Cyber Influence Assessment and Strategies Center (CIASC). E vorba de un centru de cercetare care acționează sub tutela Secretariatului General al Guvernului.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Îndelung așteptate și discutate, efectele restricțiilor impuse în România în ultimele două luni încep să se simtă și în statisticile epidemiei de coronavirus. Conform bilanțului publicat joi, 14 mai, 9 din 10 români se vindecă, iar curba cazurilor active din țară continuă să scadă.
Până acum, din totalul de 10.099 de cazuri închise, 9.053 s-au vindecat – ceea ce înseamnă că 9 din 10 români se vindecă.
9 români din 10 se vindecă, mai sunt doar 6.000 de bolnavi, din care 225 în stare gravă
Situația epidemiei de coronavirus în România pe 14 mai. 9 din 10 români se vindecă. Rata este excelentă, raportat la media mondială. Și numărul de infecții contorizat până acum e rezonabil, ținând cont de rata de infectare mare a acestui tip de virus – 2,2 (fiecare bolnav infectează, în medie, alți 2,2 oameni). Sursa: worldometers.info
Din totalul de 16.247 de infecții cu Covid-19 confirmate medical în România până joi, 14 mai 2020, mai sunt active numai 6.248 de cazuri, din care 225, din păcate, în stare gravă sau critică.
În schimb, vestea bună este că, din cele 10.099 de cazuri închise, 9.053 (89,64%) s-au vindecat. Aceasta este o veste extraordinară, pentru că rata românilor care au trecut peste boală este cu mai bună decât cea mondială (84,85% vindecați din totalul de 1.979.611 cazuri închise).
Din nefericire, au existat până acum și 1.036 decese. Cele mai multe victime aveau și alte boli serioase, dar au fost și destui români în putere, tineri, la care infecția cu Covid-19 a luat o turnură dramatică și s-a încheiat cu decesul pacienților.
Rata deceselor în această pandemie, deși în vizibilă scădere (la nivel mondial a fost la un moment dat de 21% din totalul cazurilor închise, dar acum a coborât la 15,15%), este – după cum lesne se poate vedea, mult mai mare decât ce au raportat chinezii la început, adică 2%.
Curba cazurilor active de coronavirus începe să scadă exact când se reia activitatea economică în țară. De ce depinde încheierea epidemiei
Curba cazurilor active începe, în sfârșit, să ia o traiectorie descendentă. Sursa: worldometers.info
Revenind la România, veștile bune nu se opresc aici. Tendința generală constatată în ultima săptămână e de scădere a numărului de noi infecții. Din ultimele 10 zile, în doar trei s-au consemnat creșteri raportat la ziua precedentă. Consecință a faptului că, peste tot în țară, numărul celor vindecați crește, iar noile cazuri de infectare raportate scad, îndelung așteptata traiectorie descendentă a curbei cu cazurile active a început să se contureze. Potrivit calculelor celor de la endcoronavirus.org, România încă mai are de luptat până va putea declara epidemia învinsă, dar primele semne bune se văd.
În acest moment se încheie restricțiile perioadei în care a fost stare de urgență. Depinde, de acum, de români și de modul în care vor reuși să se protejeze individual, mai ales, dacă acest trend va continua, sau într-o săptămână – două vom fi nevoiți să revenim la restricții.
Evoluția numărului de cazuri noi arată o tendință generală descrescătoare în România, chiar dacă în unele zile se înregistrează ușoare creșteri. Sursa: worldometers.info
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
În ajunul ridicării stării de urgență și în plină ofensivă a conspiraționiștilor care susțin că pandemia de coronavirus nu există, un tânăr abia ieșit din Spitalul de Boli Infecțioase Cluj și-a pus într-un grafic propria experiență terifiantă a îmbolnăvirii cu Sars-CoV-2.
Andrei Balint spune că a fost nevoie de 4 săptămâni de spitalizare, din care 18 zile – conectat la oxigen și 5 zile petrecute la terapie intensivă, pentru ca să se poată întoarce acasă miercuri, 13 mai, acolo unde îl aștepta și băiețelul născut cu nici o săptămână în urmă.
Pe 10 aprilie a debutat boala. În cinci zile era deja internat, în 13 conectat la oxigen, cu pneumonie 75%
Andrei Balint, IT-ist de meserie, a făcut un infograf pe zile cu evoluția bolii prin care afirmă că a trecut. FOTO: contul de Facebook al lui Andrei Balint. În graficul de mai sus s-a strecurat și o inadvertență. Din 23 aprilie, când a fost conectat la oxigen, și până în 11 mai, când Balint a putut să respire din nou fără ajutor, sunt 18 zile și nu 26, așa cum scrie în partea de sus. Dar, dincolo de mica eroare de calcul, intensitatea dramei rămâne nealterată
Andrei Balint, un clujean de 32 de ani pasionat de drone, însurat, plin de viață, acum manager de marketing și de vânzări la o firmă, povestește că s-a infectat cu noul coronavirus la începutul lunii aprilie.
Simptomele au apărut relativ brusc, pe 10 aprilie, cu febră mare și frisoane. A încercat să se trateze acasă cu paracetamol și algocalmin, dar starea nu i s-a ameliorat. Pe 14 a fost testat pentru Covid-19, a doua zi a fost internat pentru că tușea și avea probleme respiratorii.
La 10 zile după debutul bolii, prima radiografie pulmonară a relevat o pneumonie de 25%. A doua radiografie, alte trei zile mai târziu, a arătat că pneumonia ajunsese la 75%. În aceeași zi a fost transportat la Terapie Intensivă și conectat la tubul de oxigen.
Febra a cedat după două săptămâni, dar problemele majore au continuat. Testele pe care le-a efectuat pentru Covid-19 (10 la număr în 28 de zile) au fost neconcludente – ba ieșeau negative, ba pozitive.
Pe 27 aprilie, după patru zile la secția de Terapie Intensivă, a fost mutat înapoi, în salon. Pe 29 aprilie, la 19 zile după primele simptome, a încetat tratamentul pentru Covid-19.
Înapoi, la Terapie Intensivă
Andrei Balint este pasionat de drone și are un site pe care postează cele mai spectaculoase poze din expedițiile sale. FOTO: contul de Facebook al lui Andrei Balint
Imediat după aceea au apărut complicațiile. O durere foarte puternic în spate, apărută pe 1 mai, l-a retrimis la Terapie Intensivă, unde i s-a descoperit o pleurită. A început un tratament cu cortizon și anticoagulante.
Din acel moment, lucrurile au evoluat, treptat, spre bine. Radiografia din 7 mai a arătat o îmbunătățire a stării plămânilor, iar pe 11 mai a scăpat de tubul de oxigen.
Miercuri, 13 mai, omul afirmă că a fost externat și s-a întors acasă, unde-l așteptau soția și băiețelul Ian, născut pe 8 mai, când tăticul său încă se mai afla în Spitalul de Boli Infecțioase Cluj, cu masca de oxigen pe față.
“Am ajuns să simt pe pielea mea cât de parșiv e virusul ăsta”
Morala poveștii îi aparține lui Andrei Balint, care a făcut infografia propriilor suferințe și a postat-o pe Facebook, ca învățătură de minte și avertisment pentru cei care au ochi de văzut și minte să înțeleagă.
Textul atașat de Andrei Balint la poza cu suferințele sale:
„În două zile este 15 mai. Chiar dacă e tentant, vă sfătuiesc să rămâneți în continuare foarte precauți. Vă spun asta pentru că am ajuns să simt pe pielea mea cât de parşiv e virusul ăsta.
România, alături de alte opt țări din Europa – printre care și Suedia –, este încă departe de a se putea considera victorioasă în lupta cu epidemia de coronavirus, iar pentru a ajunge la liman va trebui să mai ia măsuri serioase.
Concluzia le aparține specialiștilor care susțin site-ul endcoronavirus.org, fondat de profesorul Yaneer Bar-Yam, doctor în fizică la celebra universitate MIT din Boston (SUA), colaborator al departamentului de biologie moleculară și celulară de la Harvard (tot din Boston).
România, în categoria a treia, a țărilor care n-au câștigat încă lupta cu epidemia de coronavirus
Pornind de la datele statistice existente până acum, au fost întocmite curbele cu noi cazuri zilnice de infectați pentru 73 de țări care au pus la dispoziție informații.
Țările au fost împărțite în trei mari categorii:
învingătoare în lupta cu Covid-19;
aproape învingătoare;
care trebuie să ia în continuare măsuri serioase pentru a scăpa.
Curba evoluției acestui flagel arată clar că 20 de țări, din cele 73 de pe întregul glob ținute sub monitorizare, se pot considera scăpate de primul val al pandemiei.
20 de țări, între care 9 din Europa, au depășit primul val al epidemiei de Covid-19
Pe listă vigurează și 31 de țări europene.
În prima categorie (învingătoare în lupta cu primul val al epidemiei) se numără 9 țări de pe continentul nostru: Austria, Croația, Estonia, Grecia, Islanda, Luxemburg, Norvegia, Slovacia, Slovenia.
Alte 13 sunt, conform graficului, foarte aproape de ieșirea din epidemie: Azerbaidjan, Belgia, Cipru, Cehia, Danemarca, Franța, Germania, Italia, Olanda, Portugalia, Spania, Elveția, Turcia.
Între țările monitorizate care sunt aproape de ieșirea din epidemie se regăsesc și 13 din Europa
În ultima categorie, a țărilor care trebuie să se mobilizeze în continuare pentru a stopa virusul, ne regăsim și noi: Belarus, Finlanda, Ungaria, Polonia, România, Rusia, Suedia, Ucraina, Marea Britanie.
De ce nu a depășit România momentul critic al epidemiei
România (alături de alte țări din Est) a intrat în pandemie cu câteva săptămâni mai târziu, ceea ce înseamnă – implicit – că va termina cu același decalaj;
Există o situație diferită, pentru că populația țărilor din Occident a trecut deja, într-o măsură mare, prin infecție. S-a obținut astfel imunizarea unui procent ridicat din populație – cu un cost, însă, greu de suportat, contabilizat în mii și chiar zeci de mii de morți. În România, măsurile luate din timp de autorități au frânat răspândirea bolii și au limitat numărul deceselor.
Țările care mai trebuie să ia măsuri pentru a ieși din epidemie, conform specialiștilor care publică graficele pe site-ul endocoronavirus.org
Promovat intens, “modelul suedez” este fals. Nordicii au de peste 3 ori mai mulți morți decât România și n-au reușit să iasă mai repede din epidemie
Se poate observa, din grafice, că “modelul suedez”, promovat intens pe rețelele de socializare și chiar de unii oficiali ai unor instituții internaționale, este fals. Se poate spune că Suedia și România – ambele intrate în pandemie mai târziu cu aproape o lună față de alte țări – au avut strategii diametral opuse. Suedia a optat, de asemenea, pentru măsuri restrictive, dar mai puțin severe. România a închis totul la jumătatea lunii martie, timp de două luni.
Rezultatul este că, lovite aproximativ în același timp de epidemie, cele două țări se află acum oarecum în aceeași fază a evoluției. Adoptând o atitudine mai relaxată, Suedia n-a scurtat perioada critică. În schimb, la o populație de 10 milioane de locuitori – de aproape două ori mai puțini decât România –, are cu 10.000 mai multe cazuri (noi – 15.131, suedezii – 25.921) și de 3,4 ori mai mulți morți (România – 939, Suedia – 3.220).
Chiar în momentul redactării acestui text, adică duminică, 10 mai, Suedia are de aproape două ori mai mulți pacienți în stare critică din cauza Covid-19 decât România: noi – 245, nordicii – 425.
Concluzionând, “modelul suedez” a dus, până acum, la 319 morți de Covid-19 la milionul de locuitori, iar “modelul românesc” – la 49 de victime din cauza Covid-19 la milionul de locuitori.
Numărul de teste efectuate la milionul de locuitori nu diferă foarte mult: 12.894 România, 14.704 Suedia.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Focarul de infecții cu coronavirus din județul Suceava pare, în sfârșit, că se stinge. România se apropie, astfel, de momentul în care lucrurile vor intra în normal în locul cel mai afectat de epidemie.
În ultimele zile, numărul noilor cazuri a fost mai mic decât al pacienților vindecați. În 62 de localități din județ nu se consemnează, în acest moment, nicio infecție, informează Monitorul de Suceava.
62 din cele 114 localități ale județului nu au niciun caz. S-au vindecat
Mai mult de jumătate din așezările județului Suceava (62 din totalul de 114) nu au niciun caz de coronavirus, a anunțat Prefectura. În alte 32 de localități din cele 52 afectate au fost maximum 10 cazuri.
Vești bune și în privința pacienților. Numărul acestora scade pentru că, în ultimele zile, cazurile de infecții noi au fost mai puține decât ale celor vindecați. De miercuri până joi au fost raportate 76 de noi bolnavi și 415 vindecați.
Din numărul total de 3.111 de oameni confirmați pozitiv la noul coronavirus în județ, 1.401 s-au vindecat deja.
Rămân, așadar, puțin peste jumătate, 1.610. Dintre acestea, 968 sunt sub tratament. Ceilalți 642 de infectați sunt în condiții bune, acasă.
Situația, gestionată catastrofal de conducerea spitalului
Suceava – în special orașul și localitățile limitrofe, celelalte din județ fiind mai puțin afectate – a fost prima lovită puternic de epidemie. Valul de bolnavi de la Spitalul Județean Suceava a fost gestionat foarte prost, managerul a luat niște decizii care au favorizat răspândirea necontrolată a virusului printre cadrele medicale și pacienți. Deși devenise evident încă din ianuarie că e pe cale să se declanșeze o pandemie, conducerea spitalului nu a luat nicio măsură pentru a se pregăti. În primele luni ale anului 2020 s-au cheltuit foarte puțini bani pentru achiziționarea de materiale sanitare (965.048 de lei), dezinfectanți (218.355 de lei) și echipamente menite să sprijine funcțiile vitale în manifestările bolii (cum ar fi ventilatoarele mecanice).
Aceasta, deși bani pentru aprovizionarea cu cele trebuincioase ar fi fost. În primele două luni din 2020, bugetul alocat Spitalului Județean Suceava a fost de 45,7 milioane de lei. Dintre aceștia, au fost cheltuiți doar 39,9 milioane.
Până acum s-au înregistrat 186 de decese în județul Suceava
Când epidemia a explodat în Suceava, Spitalul Județean a fost luat complet prin surprindere. Medicii au fost chemați la muncă indiferent dacă erau sau nu bolnavi, iar infecția s-a răspândit cu viteză. De aici și până la scăparea de sub control a situației n-a mai fost decât un milimetru. Însuși managerul (între timp schimbat din funcție) s-a îmbolnăvit. Până la sfârșitul lunii aprilie, spitalul a fost trecut sub comandă militară. Până joi, guvernul raportase 159 de decese în județul Suceava. Medicul care conduce interimar spitalul județean a afirmat însă că, în realitate, sunt cu 27 mai multe, adică 186.
Județul Suceava a avut, de departe, cel mai mare număr de bolnavi de Covid-19 în România. Până joi, 7 mai 2020, se înregistraseră 3.111 cazuri, de peste două ori mai multe decât cele din Municipiul București (1.429 de cazuri). Pe locul 3 se situa județul Arad, cu 655 de cazuri.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Cazul Suceava continuă să genereze evenimente halucinante, așa cum s-a întâmplat încă de la începutul crizei coronavirus. Ultima ispravă: s-au pierdut din statistici, pe drumul de la Suceava la București, 27 de morți!
Directorul medical interimar al Spitalului Județean Suceava spune că sunt 186 de decese provocate de coronavirus, în timp ce Grupul de Comunicare Strategică al guvernului știe că acolo au murit 159 de oameni de când s-a declanșat epidemia.
Explicația ciudată a morților “rătăciți” pe drum: DSP Suceava și medici de la Spital “au alt algoritm de raportare!”
Anomalia a fost sesizată de jurnaliștii de la publicația locală Monitorul de Suceava, după o conferință de presă a directorului interimar al Spitalului Județean din localitate, medicul Valeriu Gavrilovici. Ziaristul Sandrinio Neagu a băgat de seamă că datele nu concordă, iar explicațiile primite de la medic au fost bizare: “Este vorba de un alt algoritm de raportare, respectiv al spitalului și al Direcției de Sănătate Publică”.
Altfel spus, șefii DSP Suceava numără altfel morții decât medicii de la spital!
Directorul Spitalului Județean a dat însă detalii: e vorba de 19 decese produse din cauza coronavirus în luna martie, 149 în luna aprilie și 18, până acum, în luna mai. În total, 186 de victime.
DSP Suceava a raportat, însă, numai 159 de decese – de unde și statistica eronată care apare în raportările guvernului. Acest tip de “erori” distorsionează grav rapoartele oficiale și nu face decât să inducă în eroare specialiștii – inclusiv ai Uniunii Europene – atunci când calculează momentul ieșirii din pandemie. România raportează, în acest moment, circa 20-30 de morți pe zi. Însă în momentul în care DSP Suceava își va acorda datele conform cu realitatea și va raporta dintr-o dată, 27 de morți în plus, adică tot atâția cât în restul țării, statisticile oficiale vor consemna o “explozie” a numărului de decese. Numai că “explozia” se va petrece, de fapt, doar în acte, pentru că victimele trecute pe hârtie au decedat de multă vreme.
Dezastrul de la Suceava: peste 400 de milioane de lei cheltuiți în ultimele 15 luni, dar epidemia a găsit Spitalul Județean complet nepregătit
Suceava – județul păstorit de liberalul Gheorghe Flutur – a fost primul focar grav de infecție din România. Spitalul Județean, deși finanțat anul trecut cu 330,5 milioane de lei, iar în primele trei luni din 2020 cu alți 72,9 milioane de lei, a fost prins de epidemie complet nepregătit și total dezorganizat.
A fost măcel, mulți oameni murind cu zile din cauza lipsei de proceduri, de medicamente, de îngrijire, de aparatură. Vechiul manager, Mircea Macovei, i-a chemat pe medici la spital, indiferent dacă erau sau nu infectați.
De aici a rezultat o răspândire masivă a virusului atât printre cadrele medicale, cât și printre pacienți. Cazul a ajuns la poliție, care a întocmit dosar penal. Însuși managerul s-a îmbolnăvit de Covid-19. După ce s-a vindecat, și-a dat demisia.
Guvernul a instituit conducere militară la spital pentru o scurtă perioadă de timp. Începând din 30 aprilie, Spitalul Județean Suceava are din nou conducere civilă.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Oboseala publicului, bombardat zilnic și oră de oră cu noi grozăvii în pandemia de Covid-19, a făcut să treacă neobservată “schimbarea de lider”, în Europa, la capitolul ratei deceselor. Terifiați de ce s-a întâmplat în Italia și, apoi, în Spania pe parcursul primelor săptămâni de epidemie, oamenii au rămas cu impresia că marele dezastru a fost acolo, în zona mediteraneeană a Europei. În realitate, lucrurile stau altfel azi. Liderii se aleg dintre țările nordice, iar de „modelul suedez”, încă mult-lăudat și azi, s-a ales praful.
Bilanțul ultimelor zile a schimbat ierarhiile și a aruncat la coșul de gunoi toate explicațiile specialiștilor. Belgia, Suedia, Marea Britanie, Franța domină acum îngrozitorul “top al morții”. Italia și Spania au rămas, deja, mult în urmă.
Topul nefast acum: 1. Belgia – 16,37%, 2. Marea Britanie – 14,96%, 3. Franța – 14,82%
Potrivit datelor furnizate de worldometer.info, joi după-amiază, clasamentul european, în funcție de numărul deceselor din cauza Covid-19, raportat la numărul total de infecții, este următorul:
Belgia – 16,37% (8.415 de morți din 51.420 cazuri),
Marea Britanie – 14,96% (30.076 de morți din 201.101 cazuri),
Franța – 14,82% (25.809 de morți din 174.191 cazuri),
Italia – 13,84% (29.684 de morți din 214.457 cazuri),
Olanda – 12,66% (5.288 de morți din 41.774 cazuri),
Suedia – 12,35% (3.040 de morți din 24.634 cazuri),
Spania – 10,15% (26.070 de morți din 256.855 cazuri).
Variabilele din spatele cifrelor
Prin comparație cu aceste țări din vârful teribilului top, România are o rată a deceselor de 6,08% (881 de morți din 14.499 de cazuri).
Sunt mai multe observații care se pot face pe marginea acestui clasament. În primul rând, e vorba, pretutindeni, de cazuri confirmate medical. Doctorii sunt de acord că rata de infectare în rândurile locuitorilor e mult mai mare decât cea oficială, dar în lipsa unor măsurători exacte, nimeni nu poate estima cât la sută din populație e, de fapt, afectată. Așa că se lucrează cu datele concrete, fiind contorizați doar bolnavii testați și confirmați ca fiind pozitivi.
În general, este vorba și de cazurile mai serioase – asimptomaticii ajung să fie descoperiți ca infectați doar conjunctural, după cum a declarat, pentru ziaristii.com, medicul epidemiolog Doina Azoicăi.
În acest context, singurul reper cu un grad mare de precizie este cel al numărului de decese. Și aici, însă, depinde cum alege fiecare medic să raporteze cazul. Unii declară pacienții morți din cauza Covid-19 doar dacă este evident că aceștia s-au prăpădit din cauza infecției, în timp ce alții îi declară și pe cei care aveau comorbidități, iar noua afecțiune n-a făcut decât să le dea lovitura de grație.
În orice caz, acest parametru are o precizie mai mare decât estimarea numărului total de infectați.
Teoriile privind “inferioritatea” sudicilor, care ar fi fost mai afectați pentru că sunt prea indisciplinați și prea pupăcioși – desființate de statistici
În al doilea rând, vedem că teoriile savante lansate de diverse persoane, cum că sudicii ar fi fost mai afectați de epidemie deoarece, spre deosebire de nordici, nu sunt disciplinați, nu respectă regulile, se pupă prea mult, nu sunt la fel de curați etc, sunt desființate de statistică.
În al treilea rând, decalajul de intrare în pandemie al țărilor sugerează că situația se va schimba, în curând, și mai mult în defavoarea țărilor deja ajunse pe primele locuri. În Italia și Spania, epidemia a izbucnit cu câteva săptămâni mai devreme decât în Franța, Marea Britanie, Belgia, Olanda și Suedia. În Marea Britanie și Suedia, situația încă evoluează negativ, în timp ce italienii și spaniolii au depășit clar momentul de criză.
“Modelul suedez” mult-lăudat în România: de aproape 3,5 ori mai mulți morți la o populație de două ori și jumătate mai mică
În al patrulea rând, mult-lăudatul model suedez, chiar și azi invocat și dat drept exemplu de mod ideal de tratare a situației, a însemnat, de fapt, o rată a deceselor de două ori mai mare decât în România.
La o populație de 8 milioane de locuitori (de două ori și ceva mai mică decât a țării noastre), Suedia are un număr aproape dublu de infectați și de aproape 3,5 ori mai mulți morți. La nivel mondial, suedezii ocupă locul 15 în topul numărului de infecții. Este un bilanț absolut tragic și nimeni nu poate spune, acum, că niște beneficii economice pot compensa o avalanșă de morți.
România a avut, până acum, 46 de decese din cauza Covid-19 la milionul de locuitori, pe când Suedia – 301.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Este ușor, pentru jurnalist, să facă un interviu cu Doina Azoicăi. Profesor universitar, cadru didactic la Universitatea de Medicină și Farmacie din Iași, medicul epidemiolog are exercițiul comunicării: „transcrie” pe înțelesul profanilor datele științifice ursuze.
Iar în acest moment sunt multe de „transcris”. Veți vedea, veștile sunt și bune, și rele. Avem de ce să fim optimiști, dar și motive să rămânem prudenți.
O mulțime de întrebări și puține răspunsuri: de ce Occidentul a depășit vârful pandemiei, iar noi nu? De ce epidemia are evoluție oscilantă? Cât mai durează totul?
În ultimele săptămâni, întrebările legate de pandemia COVID-19 s-au îngrămădit în capul oamenilor, iar explicațiile s-au rărit.
De ce țările din Vest au relaxat măsurile restrictive începând cu 4 mai, iar România se mai așteaptă aproape două săptămâni?
De ce evoluția pandemiei are această evoluție bizară, asemănătoare dinților unui fierăstrău, excelent motiv pentru conspiraționiști ca să mai arunce un braț de vreascuri pe foc?
Cât mai durează toată povestea asta?
Ce se va întâmpla la toamnă?
Publicația ziaristii.com a apelat din nou la Doina Azoicăi, după interviul publicat la începutul pandemiei, pentru a lămuri “noile” probleme. Răspunsurile la întrebările de mai sus, dar și la alte chestiuni, le puteți citi în continuare.
Epidemiolog Doina Azoicăi: “În toamnă va veni un al doilea val epidemic, dar intensitatea lui va fi mult mai scăzută!”
Prof. dr. Doina Azoicăi
– Ziaristii.com:Doamnă doctor, de ce atât la noi, cât și la nivel mondial, epidemia de coronavirus are evoluție în formă de fierăstrău? Numărul de cazuri noi atinge un vârf, coboară câteva zile, apoi urcă din nou, iar ciclul pare să se reia la nesfărșit. – Dr. Doina Azoicăi: Este o formă mai particulară de evoluție a unui fenomen epidemic sau pandemic. Dar este foarte strâns legată de mai mulți factori. Adică este în funcție de numărul testărilor, de numărul de persoane care se adresează. Pentru că testările acestea nu se fac la toate cazurile potențial infectate. Sunt persoane asimptomatice care din întâmplare sau dintr-o conjunctură ajung la diagnostic. Sau sunt persoane care se prezintă într-o anumită perioadă într-un număr mai mare pentru că nu s-au respectat regulile de distanțare și se mai ridică aceste vârfuri.
– Am înțeles. – Noi nu putem, ca la alte boli cu o simptomatologie clară, evidentă, să facem diagnosticul cumulat, precis, la toți la fel, în momentul în care se adresează serviciului medical. Mai este și, posibil, o particularitate a evoluției fenomenului. Dar, atât timp cât stările acestea sunt variabile și neconstante… Adică sunt multe situații în care populația are simptome, dar nu li se face testare. După o perioadă de timp mai vin bani pentru teste, mai apare un aparat undeva și crește numărul cazurilor pentru că a variat elementul ăsta care nu ține neapărat de fenomenul biologic în sine.
„Am traversat niște momente care ar putea să favorizeze o creștere a numărului de cazuri de tip vârf”
– Pe de altă parte, văd că și evoluția pe zile a numărului de decese are aceeași formă de fierăstrău. – E o particularitate a acestui fenomen pe care noi acum îl cunoaștem. La decese, lucrurile sunt oarecum mai stabile. Adică se declară decesul (n.r. – din cauza coronavirus) în momentul în care s-au făcut și testările și s-a confirmat că a fost direct prin COVID. Sunt decesele care survin mai ales în terapie intensivă. Nu la toți cei infectați în ziua 1 a survenit decesul în ziua a 7-a. La alții s-a produs în ziua a 5-a, la alții în ziua a 14-a, la alții în ziua 28. Deci ține de individualitatea cazului. S-a introdus metoda aceasta cu imunoglobulinele, cu plasma cu imunoglobuline de la convalescent. Sigur că asta a mai scăzut rata deceselor. Deci, trebuie luată în calcul și individualitatea fiecărui caz.
– Am înțeles. – Realitatea este că, atunci când sunt multe cazuri care intră în terapie intensivă, dacă intrarea este mai mare, atunci numărul de decese, adică ieșirea, poate fi mai mare. Dar nu în același timp, ca să înregistreze doar un vârf, iar să se liniștească lucrurile. Fiecare are o evoluție particulară.
– O altă chestiune: de ce au spus autoritățile că în România și alte câteva țări din Europa încă nu s-a depășit vârful pandemiei, spre deosebire de majoritatea țărilor de pe continent? – Pentru că a fost momentul Paștelui, când ne-am așteptat să fie mai multe cazuri, și nu s-a confirmat acest lucru… Lumea probabil că a respectat regulile, la modul general vorbind, că nu facem acum referire la diverse cazuri particulare. Apoi, a fost momentul 1 mai, când, la fel, lumea a fost liberă și autoritățile s-au așteptat ca după aceea, cel puțin 5-10 zile, să crească numărul de cazuri… De aceea sunt prudenți în a spune. Deci am traversat niște momente care ar putea să favorizeze o creștere a numărului de cazuri de tip vârf.
„Opinia mea este că autoritățile au luat, la momentul potrivit, măsurile cele mai bune”
– Înțeleg. – Ceea ce au declarat, însă, cu toții – pentru că nu toți au spus că n-am atins vârful…
– Autoritățile europene au declarat lucrul acesta. Că pandemia scade în Europa, mai puțin România, Bulgaria și încă vreo 3-4 țări… – Pentru aceste țări, inclusiv noi, au intrat mai târziu în fenomenul acesta! Adică este o decalare și între zone. Știți foarte bine, Italia a intrat cu două sau chiar trei săptămâni înaintea noastră în pandemie. Și atunci, ținând cont de o perioadă de evoluție, ei au spus că în unele țări n-a trecut suficient timp ca să spunem că s-a depășit vârful. În România, însă, am spus cu toții, suntem într-o perioadă de stabilitate. La noi, lucrurile n-au mers ca-n Italia, cu creșterea aceea exponențială. Este o diferență foarte mare între noi și Italia. Ce-a fost acolo, cu 20.000 de decese…
– Chiar 29.000. – Una e să ai 29.000 de decese, alta e să ai 7-800 sau 1.000, la câte vom ajunge, probabil, și noi. La ei a fost o evoluție exponențială. La noi a fost o evoluție lentă, logaritmică, o evoluție care nu a avut așa mare anvergură. Noi am intrat mai târziu în fenomenul acesta epidemic. Autoritățile au avut o foarte mare influență asupra evoluției prin măsurile pe care le-au luat și prin fermitate. Chiar dacă unii spun că n-a făcut cutare, n-a făcut cutare… Că așa este omul! Dar opinia mea este că ei au luat, la momentul potrivit, măsurile cele mai bune. Dovadă că am intrat mai târziu în fenomenul acesta epidemic. De aceea ceilalți spun că așteaptă să vadă vârful pentru România și aceste câteva țări. Se așteaptă ca noi să fim încă în plin proces epidemic. Oricând pot să apară creșteri. Noi suntem într-o situație stabilă. Nu spun platou, pentru că platoul înseamnă să avem în fiecare zi același număr de cazuri. Dovadă că n-avem același număr de cazuri. Noi suntem într-o situație stabilă, raportat la numărul de cazuri pe săptămână. De aceea au considerat că, din punct de vedere epidemic, România încă este într-o perioadă în care poate să înregistreze fenomene de tip vârf. La noi, încă evoluează epidemia.
„Este o evoluție de tip clopot: crește, atinge un apogeu, apoi descrește”
– La genul acesta de epidemii există un orizont de timp estimat la care se poate spune că se va încheia totul? Am văzut că un profesor israelian susținea că, după 70 de zile, epidemia trece de la sine. Citeam că, în Bizanț, ciuma lui Iustinian, de la 500 și ceva, a început să se stingă după câteva luni. Apoi a revenit. La fel a fost în Atena antică în timpul unei epidemii, nu e clar dacă de tifos sau de variolă… – Știți ce se întâmplă, e foarte greu să vă spun că eu dețin adevărul absolut și că explicația mea e cea mai bună. Dar eu știu așa, ca empidemiolog și ca om care m-am luat după teorie: un fenomen din acesta epidemic începe să scadă, sau se stinge, în momentul în care 70% din populație trece prin boală, în situația în care nu există un vaccin pe care să-l administrez și să imunizez populația așa. Deci suntem în fața unui fenomen natural, de evoluție naturală, că n-avem cum să-l influențăm când n-avem vaccin. Acest fenomen natural poate să scadă sau să se diminueze influențat de trei factori: 1. Imunizarea naturală – v-am spus, 70% din populație, dacă trece în mod natural prin boală, nici virusul nu mai găsește organisme receptive.
Mediul înconjurător – dar aici e cu semn de întrebare. Adică se reduce când cresc temperaturile. Contraargumentul este Brazilia, unde temperaturile sunt mai mari, dar numărul cazurilor este mare.
3. Aplicarea măsurilor de prevenție foarte stricte. Cum au fost la noi ordonanțele. Sigur că aceste ordonanțe au limitat foarte mult extinderea fenomenului.
Aceștia sunt, deci, cei trei factori mai rigizi, mai pragmatici. Dar pe lângă acești factori care pot influența curba cazurilor mai sunt și alte aspecte. Se consideră că în biologie și în fenomenele acestea naturale există o anumită ciclicitate.
– Da. – Este o evoluție de tip clopot: crește, atinge un apogeu, apoi descrește în mod aleator, nelegat de factorii ceilalți. E o ciclicitate dată de variabilitatea fenomenelor biologice. Eu posibil să fie și în cazul acestui coronavirus o evoluție naturală care ține de caracteristicile virusului. Dar eu nu aș afirma, adică nu sunt convinsă că această pandemie durează 70 de zile, apoi gata, se termină! Ce calcul, ce element avem să credem că va dura 70 de zile? La ciumă a ținut 3 luni, la altă epidemie a ținut 6 luni. Dar este posibil, într-adevăr, să fie acest fenomen firesc, natural, ca la un imperiu, să zicem, crește, se extinde, apoi descrește. E o ciclicitate pe care o pun pe seama, să zic, a hazardului.
„Acel indice de reproducere a cazurilor a fost foarte crescut, peste 2, apoi a scăzut sub 1”
– Ultima chestiune: pe ce bază au luat țările occidentale decizia de a relaxa restricțiile și a reporni economia, în condițiile în care au în continuare mii de noi cazuri de infectați în fiecare zi? Spania a avut ieri 2.000 de cazuri noi. Italia -1.000, dar a dat drumul la treabă din 4 mai. Cum au stabilit că nu mai e pericol? – Ei au avut rată foarte mare de îmbolnăvire. Adică este exact ce vă spuneam mai devreme… Ei și-au…
– S-au apropiat mai repede de plafonul de 70%? – Da, și-au epuizat mai repede cohortele de receptivi prin faptul că a fost o îmbolnăvire în masă. Ei consideră că rata aceasta de îmbolnăvire scade. Și, într-adevăr, este indicele acela de reproducere a bolii, care se calculează. Acel indice de reproducere a cazurilor a fost foarte crescut, peste 2, apoi a scăzut sub 1. Și atunci, ei calculează, când au ajuns la acest indice de reproducere a cazurilor sub 1, estimează că nu vor mai fi evenimente atât de dramatice.
– Nu m-am gândit la asta. – Dar și noi am ajuns la un indice mai scăzut față de acum câteva săptămâni.
“Sunt considerentele medicale, dar și cele de altă natură, când se decide reînceperea activității. Deja populația nu mai suportă restricțiile. Mai este și economia…”
– Cam pe unde suntem? – N-am mai calculat în ultimele zile, dar nu depășim 1. Vorbesc despre indicele de reproducere a cazurilor.
– Asta poate să însemne că și la noi un număr suficient de mare de oameni a trecut prin boală și s-a imunizat? – E posibil, e posibil… Nu vreau să declar nimic pentru că nu am datele în față. Dar, oricum, pe de o parte se calculează nu doar numărul de cazuri și de decese, ci și indicatorii aceștia indirect estimați, care pot să dea un profil al evoluției epidemiei. Pe de altă arte, mai sunt modelele matematice, care sunt și ele în considerare. Se iau în considerare mai multe variabile. Aceste modele matematice ne pot da o prognoză. Că nu e sigură 100% prognoza respectivă… Nimic nu poate fi 100% sigur într-un fenomen din acesta natural și necunoscut încă. În sfârșit, mai este considerentul unor elemente nemedicale. Adică populația déjà, psihologic, nu mai suportă presiunea. Și nu poți să ții sub presiune o populație care déjà nu mai răspunde la restricțiile acestea. Acum nu mai rezolvi nimic, degeaba îi mai ții sub presiune, creezi doar o frustrare socială. Și mai este considerentul economic. Dacă menții astfel de măsuri restrictive, ne putem aștepta – și nu o spun eu, ca medic, ci o spun cei care analizează fenomenele economice și sociale – la un dezastru social și economic. Deci, punându-le cap la cap, nu sunt doar considerente medicale în aceste decizii. Ele țin de politică.
– Aveți dreptate. – Se iau în considerare mai multe elemente.
“Deja nu mai suntem la începutul fenomenului. Într-o rată mai mică sau mai mare, fiecare populație a trecut déjà, acum, prin fenomenul coronavirus”
– Acum chiar ultima chestiune: Raed Arafat mi-a spus, într-un interviu acordat acum vreo două săptămâni, că e posibil să avem în toamnă revenirea acestei epidemii. – Da, da!
– Ținând cont de ce mi-ați spus mai devreme, că populația se va imuniza, până la urmă, de ce ar mai reveni în toamnă epidemia? – Pentru că, dacă este un virus respirator… Aceste virusuri au o ciclicitate. Adică sunt momente în care crește agresivitatea sau patogenitatea acestor virusuri. Iar în perioada rece a anului, în mod natural, redevin patogene. Am mai declarat, și-mi susțin declarația, virusul acesta nu va muri. El va rămâne să circule în continuare.
– Dar nu va întâlni, cum îmi spuneați, oameni déjà imunizați, trecuți prin boală și vindecați? – Ba da. De aceea am spus, toți cei care suntem implicați, în domeniul medical, că e posibil să fie un al doilea val în toamnă, dar intensitatea lui va fi mult mai scăzută decât cea a primului val.
– Interesant. – Pentru că deja nu mai suntem la începutul fenomenului, când toată lumea este – vorbesc la nivel mondial – netrecută prin această experiență. Sigur că, într-o rată mai mică sau mai mare, fiecare din populațiile de pe Pământ au trecut déjà, acum, prin fenomenul coronavirus. Și atunci ne așteptăm să mai fie o manifestare de tip epidemic. Dar, pentru că populația este déjà, să zicem, antrenată, adică o parte dintre oameni au trecut prin boală, fenomenul ne așteptăm să nu mai fie atât de intens ca în momentul în care a intrat pentru prima dată în circulație virusul. Am fost decalați. Prima a fost China. Pe urmă, Europa. Apoi, Statele Unite și celelalte continente. Dar, deja, virusul a măsurat o parte din populație. Dar, sigur, și asta e o prezumție, pentru că întotdeauna am comparat cu gripa. Nu întotdeauna a mers în paralel: nu tot ce am experimentat cu gripa s-a adeverit și în cazul coronavirus. De aceea totul este luat ca o probabilitate. Noi nu am mai trecut, de fapt, printr-un asemenea fenomen! Dar, la gripă, așa se întâmplă. Anual, începând cu septembrie și până în luna aprilie, este sezon epidemic de gripă. În fiecare an ne așteptăm. Sigur că nu în fiecare an e epidemie, dar noi suntem atenționați că în această perioadă pot să crească. Asta nu înseamnă că, de exemplu, în luna august nu vor fi cazuri de gripă. Avem, dar puține și în forme ușoare, pentru că și agresivitatea sau patogenitatea virusului e mai redusă din considerente de factori externi.
– Vă mulțumesc, e clar, am lămurit niște lucruri! – (Râde) Ei, nu e clar! Să știți că acest fenomen coronavirus este nou pentru toată lumea, inclusiv pentru specialiști!
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
