Stenograma şedinţaei CPEx din 17 decembrie 1989 are o istorie plină de peripeții. Atât oamenii lui Ceaușescu, cât și cei ai lui Iliescu au încercat s-o măsluiască în avantajul lor. Fragment din volumul „Sfârșitul Ceaușeștilor”.
Stenograma originală reproduce cu destulă acurateţe dialogurile din 17 decembrie, dar îi lipseşte un moment esenţial (pierdut odată cu pagina 19). Stenograma reconstituită, mult simplificată, conţine şi scena demisiei. Această a doua variantă, chiar şi redusă la 8 pagini, a fost piesa de rezistenţă în arestarea şi acuzarea membrilor CPEx.
Cele două stenograme au fost comparate şi puse cap la cap de cercetătorul Viorel Domenico, în Caietele Revoluţiei. În lucrarea de faţă reproducem integral varianta originală, completând-o cu reconstituirea momentului care-i lipseşte. Esenţiale au fost discuţiile cu martori ai momentului-cheie din şedinţa CPEx.
Imprecizii
Stenograma are şi unele imprecizii, explicabile prin derularea furtunoasă a şedinţei şi prin dificultatea de a surprinde toate dialogurile, devenite haotice în momentul falsei demisii. De exemplu, generalului Iulian Vlad îi este atribuită formula de adresare „tovarăşe secretar general”, deşi el îi spunea întotdeauna „tovarăşe preşedinte” (Postelnicu îi zicea „tovarăşe secretar general”, iar Milea – „tovarăşe comandant suprem”).
De asemenea, în discursul atribuit lui Ceauşescu, Vlad este menţionat drept „comandant al trupelor de Securitate”, când dictatorul, de fapt, a folosit funcţia corectă: „şeful Securităţii”; comandant al trupelor de Securitate era generalul Ghiţă, aflat în subordinea generalului Vlad.
Dar cea mai importantă eroare apare nu în stenograma originală, ci în cea reconstituită în ianuarie 1990, sub noua putere politică. Aici poate vorba chiar de o deformare a realităţii: momentul demisiei este prezentat în câteva replici fugare, când scena a ţinut, de fapt, circa 12 minute!
Bobu şi Curticeanu
Generalul Iulian Vlad, unul dintre cei trei comandanţi puşi la zid de Nicolae Ceauşescu, declara în 1993: „Această stenogramă a fost refăcută, îmbunătăţită după şedinţă. Doi membri ai conducerii partidului au luat această stenogramă, pentru că nu se dorea să rămână în istorie. Este vorba de Emil Bobu şi de Silviu Curticeanu. Au tot scos ce era legat de momentul acela al demisiei lui Ceauşescu, al delirului. Ce stenogramă mai poate fi aceea când ea a fost refăcută? La un moment dat, stenograma nu se găsea. Ea a fost reconstituită din memorie. Ce memorie avea acel om să reproducă după câteva săptămâni cele întâmplate la acea şedinţă fulminantă?!”
„Brucan a dus stenograma la «România liberă»”
Tot în 1993, Silviu Curticeanu, unul dintre cei mai influenţi colaboratori ai lui Ceauşescu, a încercat să explice încurcăturile cu stenograma. „Dat fiind caracterul ei, stenograma se afla la mine. În 26 decembrie 1989, primele întrebări care mi s-au pus nu au fost în legătură cu mine, ci cu alţii. Atunci am spus că există această stenogramă a şedinţei şi este în dulapul meu, în plic sigilat, eu nu o citisem. În vâltoarea lucrurilor de atunci, mi s-a spus că nu pot merge în sediu, că vor merge ei, anchetatorii; dar ori nu s-au dus, ori s-au dus prea târziu. După o săptămână a apărut o stenogramă din memorie. Maria Ionescu, care era stenografa acelei şedinţe, a fost dusă la o unitate militară. S-a spus că stenograma originală a dispărut şi trebuie făcută o stenogramă din memorie. Se poate ca o stenodactilografă să facă din memorie o stenogramă, oricine poate face, dar nu este posibil să facă aceasta sub formă de dialog. Ce a spus fiecare. După un timp, când mi-au adus stenograma făcută din memorie, eu am spus că nu pot lucra pe aceasta. Să-mi aducă stenograma din dulapul meu. Apoi, după un timp, pe 10 ianuarie, a apărut într-un ziar – «România liberă», mi se pare – «Stenograma morţii». Citind-o, mi-am dat seama că este cea bună. (…) Până la urmă, stenograma s-a găsit în condiţii dramatice. Biroul meu a fost spart, iar cineva – nu i-am aflat numele – a luat stenograma şi a dus-o la Ministerul Petrolului. Asta ştiu acum, mai recent. Stenograma a fost dată avocatului meu. Împreună cu Brucan a dus stenograma la «România liberă».”
– Va urma –
———————————————
Dacă doriți CĂRȚILE LUI GRIGORE CARTIANU despre evenimentele din decembrie 1989 („Sfârșitul Ceaușeștilor”, „Crimele Revoluției”, „Teroriștii printre noi”, „Cartea Revoluției”) sau filmul pe DVD „Moartea Ceaușeștilor – Trei zile până la Crăciun” (scenariul Grigore Cartianu, regia Radu Gabrea), trimiteți mesaj pe e-mail, la adresa: redactia@ziaristii.com. Menționați și un număr de telefon!
Tot aici puteți comanda și celelalte cărți publicate de Grigore Cartianu: „Jurnalul unui puci ratat”, „Miracolul din noiembrie”, „600.000 – #Rezist”, „Hora de la miezul nopții”, „Hagi”.
———————————————
Episoadele anterioare
Episodul 22: 1945 – un fals moment de vitejie
Episodul 21: „Nu renunţaţi, tovarăşe secretar general!”
Episodul 20: „Ar trebui să vă pun în fața plutonului de execuție!”
Episodul 19: Lovitura falsă de la Iași. Rolul lui Tökes la Timișoara
Episodul 18: O țară liberă, dar sub ocupație sovietică
Episodul 17: Asediul tăcut al turiștilor sovietici
Episodul 16: Ultima vânătoare: măcel la fazani
Episodul 15: Lovitura-şoc dată lui Ceauşescu: fuga Nadiei
Episodul 14: Se strânge lațul: „agenturile” intră în acțiune
Episodul 13: Mari fricțiuni între semnatarii „Scrisorii celor 6”
Episodul 12: „Scrisoarea celor 6”: Poştaşul vine de la Moscova
Episodul 11: Silviu Brucan, agentul de pe axa Est-Vest
Episodul 10: Bătrânul KGB-ist și tânărul KGB-ist
Episodul 9: FSN era pregătit să proclame „victoria revoluției” încă din 1987
Episodul 8: Măgureanu îl pregătea pe Iliescu din 1974, sub umbrela sovieticilor
Episodul 7: Comploturile anti-Ceaușescu
Episodul 6: Schema sovietică: răsturnarea lui Jivkov
Episodul 5: Gorbaciov despre Ceaușescu: „impertinent, fanfaron, demagog”
Episodul 4: „Să trăim noi până atunci!”
Episodul 3: „Să se retragă trupele sovietice din Cehoslovacia!”
Episodul 2: Întâlnirea de la Malta
Episodul 1: „Prietenul” Gorbaciov strânge lațul
Constantin Dăscălescu, ridicându-se de pe scaun: „Nu se poate, tovarăşe secretar general! Noi nu asta am vrut! Nu vom merge mai departe fără dumneavoastră!”
Tovarăşul Ceauşescu face paşi şovăielnici spre uşă.
Rugile şi bocetele se opresc brusc – chiar dacă se mai aud suspine – când Ceauşescu, reluându-şi locul, zice: „Bine, atunci eu voi pleca mâine în Iran şi vom relua această problemă după ce se vor termina evenimentele de la Timişoara”. Revenirea de la Teheran este planificată pentru 20 decembrie.