Etichetă: elena ceauşescu

  • Dublă lansare Lavinia Betea: „Ceaușescu și epoca sa” + „Tovarășa. Biografia Elenei Ceaușescu”. Sâmbătă, de la 18.30, la Librăria Humanitas Kretzulescu din București

    Prodigioasa autoare Lavinia Betea propune publicului amator de istorie două volume documentate temeinic, mărturii peste veacuri despre două personaje care au marcat istoria României în sinistrul experiment comunist: Nicolae și Elena Ceaușescu.

    Cele două volume care vor fi lansate sâmbătă, 17 iulie, de la ora 18.30, pe terasa Librăriei Humanitas Kretzulescu din București (Calea Victoriei, nr. 45), sunt:

    • „Ceaușescu și epoca sa”;
    • „Tovarășa. Biografia Elenei Ceaușescu”.

    Sunt două lucrări consistente, publicate de Editura Corint, în care autoarea a strâns multe informații pe cât de valoroase, pe atât de interesante.

    Sunt și volume-document, care stau bine în biblioteca oricărui cititor care se respectă.

    În cadrul lansării de la Librăria Humanitas Kretzulescu (peste drum de sediul fostului Comitet Central al Partidului Comunist Român, astăzi Ministerul Afacerilor Interne) va avea loc o discuție despre comunismul românesc.

    Sunt invitați să vorbească:

    • Raluca Rogojină – producătoare şi realizatoare a seriei documentare „Adevăruri despre trecut” – TVR 1;
    • Ion M. Ioniță – redactor-șef „Historia”;
    • Dorin Matei – redactor-șef „Magazin Istoric”;
    • Dan Constantin – „Jurnalul Național”;
    • Grigore Cartianu – jurnalist, scriitor, fondatorul platformei Ziaristii.com.

    Discuția va fi moderată de Florin-Răzvan Mihai, coordonatorul colecției Corint – Istorie – Autori Români.

    VIDEO. Discuția „de încălzire” înaintea lansării a avut loc miercuri, 14 iulie, în formatul: Lavinia Betea – Ion M. Ioniță – Grigore Cartianu – Vasile Dâncu

  • Redeschiderea Spitalului Colentina, speculată electoral în mod josnic de primărița Firea. Medici și pacienți – obligați să iasă în curte pentru o ședință foto regizată, cu discursuri și aplauze

    Redeschiderea Spitalului Colentina pentru pacienții non-Covid, după o perioadă de câteva luni în care a fost spital-suport în epidemie, a fost speculată electoral în mod josnic de Gabriela Firea, primarul Capitalei. Edilul a obligat cadre medicale și pacienți să iasă în curte, pentru o ședință foto regizată, discursuri și sesiuni de aplauze. Din fotografii se observă că mulți încearcă să se dea cât mai la o parte, iar altora, obligați să fie în primele rânduri, le este jenă.

    Imediat, totul a ajuns pe contul de Facebook al primăriței, care a înșirat și un text kilometric autolaudativ, chiar dacă spitalul încă nu s-a deschis pentru pacienții non-Covid. Întregul scenariu a părut copiat după vizitele făcute de coana Leana Ceaușescu pe vremuri, în “Epoca de Aur” a comunismului târziu.

    Gabriela Firea, în pielea coanei Leana Ceaușescu – baie de mulțime, sesiune foto, discursuri autolaudative, ieșire din scenă în aplauzele „poporului”

    Sesiune foto cu primarul Capitalei în rolul principal, medici și pacienți în rol de figuranți

    Ministerul Sănătății a avizat reluarea activității la Spitalul Colentina, dând curs solicitărilor trimise de personalul medical și de pacienți. Evenimentul a fost preluat și însușit de Gabriela Firea, care acum pretinde că datorită ei s-a întâmplat acest lucru.

    Deși nu s-a întâmplat încă absolut nimic, iar Spitalul a funcționat și până acum, dar a primit doar bolnavi de coronavirus, Gabriela Firea a organizat o ceremonie de “redeschidere”. Asta, la doar câteva zile după ce participase la o altă ceremonie, așa-zisa deschidere a șantierului pentru Spitalul Metropolitan, construcție care la ora aceasta ar fi trebuit să fie gata, conform promisiunilor făcute în 2016.

    Firea a venit cu o întreagă echipă de PR și a transmis “deschiderea” Spitalului Colentina – ca și cum ea l-ar fi construit și acum l-ar fi dat în funcțiune – pe pagina sa de Facebook. Zeci de cadre medicale și chiar pacienți au fost scoși în curte, “la careu”, aranjați artistic pentru poze și cadrele video. Firea s-a poziționat în fruntea grupului. Pe fețele multor oameni se citește jena chiar și așa, cu masca de protecție pusă.

    Multe cadre medicale au părut stânjenite de postura în care au fost puse de un politician plin de el și obsedat de imagine. FOTO: Facebook Gabriela Firea

    Amintire de pe vremea când prezenta știri pentru posturile TV ale mogulului securistoid Dan Voiculescu, primărița le-a luat interviuri reprezentantului unei asociații a bolnavilor și unor cadre medicale.

    Ieșirea din scenă a fost triumfală, în aplauzele celor prezenți.

    Mesajul postat pe contul de Facebook al Gabrielei Firea la finalul acțiunii electorale de la Spitalul Colentina

    Firea a scos medicii și asistenții la filmări cum făcea pe vremuri Sergiu Nicolaescu cu soldații în filmele de război. FOTO: Facebook Gabriela Firea

     „Sanatatea este cea mai importanta! Am luptat, alaturi de medici si pacienti, pentru redeschiderea Spitalului Colentina in beneficiul tuturor bolnavilor cronici dar si pentru persoanele care doresc sa-si faca analize periodice, investigatii medicale, pentru preventia imbolnavirii.

    Cu o intarziere de aproape 2 luni, Ministerul Sanatatii a avizat, prin DSP, deschiderea acestui spital care a fost aproape gol, din martie si pana acum.

    M-am aflat azi la Spitalul Colentina, alaturi de cadrele medicale si de reprezentantii asociatiilor pacientilor cronici, care cer de saptamani intregi Ministerului Sanatatii redeschiderea spitalului.

    Spitalul Clinic Colentina trebuie redat pacientilor, sectiile medicale – dintre care unele chiar unice in tara – trebuie sa isi deschida usile celor care au nevoie de tratamente!

    Aici se tratează anual peste 200.000 de pacienţi, nu doar din Bucureşti şi Ilfov, ci din întreaga ţară, iar cele 800 de cadre medicale ar fi putut, în toată această perioadă, sa trateze mult mai mulţi pacienţi decât cei între 70 şi 100 care au fost internaţi pentru această nouă patologie în plină pandemie de COVID-19.

    Am solicitat Ministerului Sănătăţii de aproape două luni de zile redeschiderea spitalului Colentina, insa acest lucru nu a fost posibil.

    Alături de noi au facut demersuri si medicii, asistenţii, asociaţiile bolnavilor cronici, fundatii si asociatii care ii reprezinta atat pe bolnavii cronici cat si pe pacienti.

    Primăria Capitalei, prin Administraţia Spitalelor şi Serviciilor Medicale, a pus la dispoziţie DSP toate documentele necesare, astfel încât să dovedim că putem să reluăm activitatea. In urma cu nouă zile, ministrul Sănătăţii a anunţat public deschiderea spitalului. Acest ‘imediat’ din păcate nu s-a întâmplat, abia astăzi, acum două ore, DSP a transmis avizul către spitalul Colentina.

    Acest aviz este valabil o lună de zile pe perioada stării de alertă, si am dorit să transmitem pacienţilor că, din nefericire, deoarece acest aviz a venit atât de târziu, internările nu se pot face de mâine, pentru că acum sunt internaţi in acest spital 140 de pacienţi cu dublă patologie, una cronică şi infecţia cu Sars-CoV-2, iar aceştia bineînţeles trebuie să aibă din partea noastră toată grija, trebuie să fie trataţi si trebuie sa se intoarca sanatosi acasa!

    Am pregătit o alternativă, un suport pentru Ministerul Sănătăţii, şi anume clădirea fostului spital al STB, cu 33 de paturi, inclusiv 3 paturi de ATI. În cazul în care va mai fi nevoie, sunt convinsă că atât Ministerul Sănătăţii, cât şi Primăria Capitalei vor găsi soluţii, spitale mai mici, care să fie pregătite pentru a fi suport COVID.

    Directorul medical al ASSMB, dr. Ablachim Turkes: „Doresc in primul rand să mulţumesc cadrelor medicale de la spitalul Colentina, pentru că, spre deosebire de personalul spitalelor de linie întâi din Bucureşti şi din România, au fost nevoite să facă faţă acestui efort remarcabil de a trata pacienţi cu COVID, deşi aceasta nu este specialitatea lor!

    În continuare vom sprijini spitalul Colentina, cum am făcut-o şi până acum, pentru ca toate circuitele medicale, corecte si funcţionale să fie respectate şi, de asemenea, să asigurăm în continuare tratamentul pacienţilor COVID în fostul spital STB.

    Directorul medical al Spitalului Colentina, dr. Sabina Zurac:
    Primele măsuri pe care le vom lua, dupa primirea avizului DSP, se referă la reorganizarea activităţii în spital. Vom discuta cu colegii din alte spitale să vedem care dintre pacienţii noştri pot fi transferaţi în alte spitale de boli infecţioase. De cum vom muta pacienţii din secţiile de spital în pavilionul COVID, în fostul spital STB, vom lucra pentru curatenia, dezinfectarea si igienizarea pavilioanelor.

    În final, estimarea noastră că într-un termen de maxim două săptămâni întregul spital Colentina va putea să fie deschis pentru pacienţii non-COVID.“

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

    CITIȚI ȘI:

    * „Evenimentul zilei”, fake news grosolan cu două victime: Șerban Huidu și Andreea Esca

  • Ceaușescu în chiloți, în metroul din Moscova. O campanie ciudată a rușilor

    O imagine cu Elena și Nicolae Ceaușescu în costume de baie a fost afișată pe geamurile metroului din Moscova. Poza face parte dintr-o campaniei a administrației locale în care prezintă informații mai puțin cunoscute pentru publicul moscovit.

    Afișul a fost postat pe rețelele sociale din Rusia, iar oamenii se întreabă cine plătește o astfel de campanie care n-are niciun fel de utilitate.

    Elena și Nicolae Ceaușescu au fost executați în data de 25 decembrie 1989 în urma unui proces pus în scenă de Ion Iliescu. Sunt mai multe dovezi că execuția cuplului dictatorial a avut legătură și cu reprezentanți ai URSS la momentul respectiv.

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

  • Furie și intrigi în PSD. Dragnea și-a transformat ibovnica într-o Elena Ceaușescu. Cine se pune cu ea, e executat!

    Există informații care vorbesc despre rolul tot mai activ al Irinei Tănase (26 de ani) în intrigile din interiorul PSD. Irina Tănase este „fata pe care o iubește” Liviu Dragnea (56 de ani), stăpânul absolut al partidului.

    Jurnalista Ioana Ene Dogioiu a scris luni, 4 martie, că mulți fruntași PSD au fost eliminați din partid pentru că n-au executat ordinele junei cu ambiții mari în sforăriile de partid. „S-a ajuns atât de departe, încat iubita lui Dragnea și-a permis să se comporte ca o Elena Ceaușescu în raport cu greii PSD-iști, care au plătit cu funcția refuzul de a bate din călcâie în fața Irinei”, a scris Ioana Ene Dogioiu pe ziare.com.

    Nu e prima semnalare a unei asemenea ecuații de putere în PSD. Recent, în ședința Comitetului Executiv al partidului – celebrul CEx -, președintele PSD Vrancea, Marian Oprișan, i-a spus în față lui Liviu Dragnea că „nu se poate să conducă partidul cu Arsene și Tănase”. Este vorba de Ionel Arsene, președintele Consiliului Județean Neamț, și de Irina Tănase, ibovnica liderului PSD.

    Martie 2018, Congresul PSD: Irina Tănase, Viorica Dăncilă, Gabriela Firea

    Prima voce importantă din partid care a invocat implicarea în decizii a Irinei Tănase a fost primărița Capitalei, Gabriela Firea, în septembrie 2018. „Deciziile importane, majore trebuie să fie întâi dezbătute, nu să ne trezim în fața faptului împlinit și pe urmă să decontăm, cum s-a întâmplat cu Ordonanța 13. Se dăduse foc la țară și domnul Dragnea a zis că nu știe nimic și nu știe cine a dat acea ordonanță de urgență, că el era în SUA și arăta cu degetul către colegul nostru Iordache. Credeți că domnul Iordache a făcut de capul lui acea ordonanță de urgență?! Eu mă îndoiesc sincer și vă asigur că n-a făcut-o de capul lui. Colegul mi-a zis că nu crede că se mai putea îmbunătăți comportamentul domnului Dragnea, că e schimbat de un an jumătate, că a încercat și el să-i zică, dar că la ultimele discuții nu a mai participat și că a vorbit cu doi consilieri și cu prietena dumnealui. Credeți că e corect să conducă partidul prietena dumnealui cu doi consilieri?”, a întrebat Firea, retoric.

    O sursă de încredere din PSD dezvăluie că și prietenia tot mai strânsă dintre Liviu Dragnea și Ionel Arsene, baronul de Neamț, are legătură cu Irina Tănase. În ultimul an, aceasta a dezvoltat o prietenie solidă cu Arsene, influențându-l și pe șeful partidului în acest sens.

    Aceeași sursă susține că Lia Olguța Vasilescu a intuit de la început rolul Irinei Tănase în ecuația de putere din PSD, de aceea a cultivat-o cu atenție, chiar dacă i-ar fi scos ochii. Prin Irina Tănase, Olguța Vasilescu a căpătat și mai multă putere în interiorul PSD.

    În schimb, cei care s-au arătat iritați că-i sună Irina Tănase, care nu are nicio funcție în partid, au fost îndepărtați din nucleul decizional, iar unii chiar excluși.

    O altă sursă, apropiată de conducerea PSD, susține că Irina Tănase participă des la întâlnirile de culise, inclusiv la cele găzduite de Palatul de la Scroviștea, „bârlogul” preferat al lui Liviu Dragnea. Ea se implică în discuțiile politice, iar uneori preia mesajele lui Dragnea și le transmite unor fruntași PSD din teritoriu.

    Țapardel, Irina, Vasilica
  • SERIAL / Sfârşitul Ceauşeştilor (21): „Nu renunţaţi, tovarăşe secretar general!”

    În ședința CPEx din 17 decembrie 1989, Ceauşescu a jucat scena demisiei din funcţia de secretar general al PCR. „Convins” să se răzgândească, Nicolae a împuternicit-o pe Elena să conducă România până la întoarcerea lui din Iran. Fragment din volumul „Sfârșitul Ceaușeștilor”.

    „Deci nu sunteţi de acord cu măsura propusă?! Atunci, alegeţi-vă alt secretar general!”

    Şoc: cei 31 de demnitari comunişti aflaţi în sală, membri ai Comitetului Politic Executiv al CC al PCR, au încremenit. Aşa ceva nu se întâmplase niciodată în 24 de ani de putere absolută. Era 17 decembrie 1989, ora 17.40, iar Ceauşescu juca un rol care-i era total necunoscut: cel al demisiei.

    Demisia de 12 minute şi pagina lipsă

    Momentul lipseşte din stenograma oficială a şedinţei, căci era consemnat în pagina 19, singura dintre cele 21 care a dispărut! Pe 4 ianuarie 1990, stenografa Maria Ionescu – aceeaşi care realizase şi stenograma originală – a reconstituit din memorie, la sediul Ministerului Apărării Naţionale, dialogurile din 17 decembrie 1989. A rezultat o stenogramă mult simplificată, de numai 8 pagini.

    Reconstituirea a elucidat motivele dispariţiei paginii 19: acolo erau consemnate demisia lui Ceauşescu şi linguşelile unor membri ai CPEx. Apelând la amintirile Mariei Ionescu şi consultând câţiva demnitari din CPEx, am refăcut atmosfera celor 12 minute tragicomice. Atât a durat până când Ceauşescu a revenit asupra deciziei.

    „Tovarăşe Ceauşescu, nu renunţaţi!”

    După ce i-a invitat pe membrii CPEx să-şi aleagă „alt secretar general”, Ceauşescu , teatral, a trântit hârtiile din faţa sa. S-a ridicat de pe scaun şi s-a îndreptat spre uşă. A început circul.

    Silviu Curticeanu: „Nu aşa, tovarăşe secretar general! Eu niciodată n-am să vă părăsesc, voi rămâne totdeauna lângă dumneavoastră!”

    Constantin Dăscălescu, ridicându-se de pe scaun: „Nu se poate, tovarăşe secretar general! Noi nu asta am vrut! Nu vom merge mai departe fără dumneavoastră!”

    Dumitru Popescu: „Dar cine a spus asta?”

    Emil Bobu: „Vă rugăm să nu vă supăraţi, tovarăşe secretar general!”

    Elena Ceauşescu murmură, rezemată de un perete: „L-aţi supărat pe Tovarăşu’”. Iar ochii ei „filmează” tot, să vadă cine ar putea să-l trădeze pe Tovarăşu’.

    Din nou, Dăscălescu: „Tovarăşe Ceauşescu, nu renunţaţi! Noi mergem mai departe doar alături de dumneavoastră!”

    Nicolae Constantin: „Tovarăşe Dăscălescu, nu-ţi permit să te răsteşti la tovarăşul Ceauşescu!”

    „Uite ce i-aţi făcut lu’ Tovarăşu’!”

    Toţi tovarăşii sunt în picioare, cu feţe speriate şi cu ochii ieşiţi din orbite.

    Cornel Pacoste fuge şi se pune de-a curmezişul uşii, cu mâinile pe clanţă, ca să nu plece tovarăşul Ceauşescu.

    Lina Ciobanu şi Ana Mureşan încep să plângă.

    Plâng şi pereţii, şi tablourile de pe pereţi, iar ghivecele de ori – chiar în hohote.

    Tovarăşul Ceauşescu face paşi şovăielnici spre uşă.

    Din vacarm se desprinde vocea lui Postelnicu: „Suntem cu dumneavoastră!”. Şi oferă imaginea a doi ochi languroşi.

    Elena: „Uite ce i-aţi făcut lu’ Tovarăşu’!”

    Bobu: „Dacă este aşa, eu zic să-i destituim”.

    Tovarăşul Ceauşescu se opreşte.

    Tovarăşa Ceauşescu îl apucă de mână şi-l convinge să revină pe scaunul său.

    Tovarăşul Ceauşescu zice: „Bine, tovarăşi, să mai încercăm!”.

    Acum, iertarea e bună, căci vine din partea lui.

    Leana, şefă peste ţară

    Rugile şi bocetele se opresc brusc – chiar dacă se mai aud suspine – când Ceauşescu, reluându-şi locul, zice: „Bine, atunci eu voi pleca mâine în Iran şi vom relua această problemă după ce se vor termina evenimentele de la Timişoara”. Revenirea de la Teheran este planificată pentru 20 decembrie.

    Imediat, simţindu-se din nou cocoş, anunţă că, în absenţa sa, România va condusă de „tovarăşa Ceauşescu, împreună cu Manea Mănescu”. În nicio ierarhie, Elena Ceauşescu nu e numărul 2 în stat. Deţine una dintre cele patru poziţii de prim-viceprim-ministru, alături de Ion Dincă, Gheorghe Oprea şi Lina Ciobanu, iar deasupra lor se află şeful guvernului, Constantin Dăscălescu. Manea Mănescu, măcar, este vicepreşedinte la Consiliul de Stat (Preşedinţia României), unde preşedinte este Nicolae Ceauşescu.

    Ultimii prieteni: Coreea de Nord, China, Cuba

    Înainte de a declara şedinţa închisă, Ceauşescu ordonă o măsură care-i trădează frica: închiderea graniţelor. „Am dat indicaţia să se întrerupă orice activitate de turism. Nu trebuie să mai vină niciun turist din străinătate, pentru că toţi s-au transformat în agenţi de spionaj. De asemenea, să se întrerupă micul trafic de frontieră imediat!”

    Frica de Moscova îl face să ordone: „Nici din ţările socialiste să nu mai vină, în afară de Coreea, de China şi din Cuba! Pentru că toate ţările socialiste vecine nu prezintă încredere. Cei din ţările socialiste vecine sunt trimişi ca agenţi”.

    De altfel, în aceeaşi şedinţă, Ceauşescu vorbise cu afecţiune despre prietenul său Fidel Castro, care în acea vreme îl acuza pe Gorbaciov – ca şi „Nea Nicu” – că „va distruge socialismul”. „Are deplină dreptate Castro, în cele spuse în activul de partid, pentru că nu se poate una ca asta”, a spus, în treacăt, secretarul general. 

    – Va urma –

    ———————————————

    Dacă doriți CĂRȚILE LUI GRIGORE CARTIANU despre evenimentele din decembrie 1989 („Sfârșitul Ceaușeștilor”, „Crimele Revoluției”, „Teroriștii printre noi”, „Cartea Revoluției”) sau filmul pe DVD „Moartea Ceaușeștilor – Trei zile până la Crăciun” (scenariul Grigore Cartianu, regia Radu Gabrea), trimiteți mesaj pe e-mail, la adresa: redactia@ziaristii.com. Menționați și un număr de telefon!

    Tot aici puteți comanda și celelalte cărți publicate de Grigore Cartianu: „Jurnalul unui puci ratat”, „Miracolul din noiembrie”, „600.000 – #Rezist”, „Hora de la miezul nopții”, „Hagi”.

    ———————————————

    Episoadele anterioare

    Episodul 20: „Ar trebui să vă pun în fața plutonului de execuție!”

    Episodul 19: Lovitura falsă de la Iași. Rolul lui Tökes la Timișoara

    Episodul 18: O țară liberă, dar sub ocupație sovietică

    Episodul 17: Asediul tăcut al turiștilor sovietici

    Episodul 16: Ultima vânătoare: măcel la fazani

    Episodul 15: Lovitura-şoc dată lui Ceauşescu: fuga Nadiei

    Episodul 14: Se strânge lațul: „agenturile” intră în acțiune

    Episodul 13: Mari fricțiuni între semnatarii „Scrisorii celor 6”

    Episodul 12: „Scrisoarea celor 6”: Poştaşul vine de la Moscova

    Episodul 11: Silviu Brucan, agentul de pe axa Est-Vest

    Episodul 10: Bătrânul KGB-ist și tânărul KGB-ist

    Episodul 9: FSN era pregătit să proclame „victoria revoluției” încă din 1987

    Episodul 8: Măgureanu îl pregătea pe Iliescu din 1974, sub umbrela sovieticilor

    Episodul 7: Comploturile anti-Ceaușescu

    Episodul 6: Schema sovietică: răsturnarea lui Jivkov

    Episodul 5: Gorbaciov despre Ceaușescu: „impertinent, fanfaron, demagog”

    Episodul 4: „Să trăim noi până atunci!”

    Episodul 3: „Să se retragă trupele sovietice din Cehoslovacia!”

    Episodul 2: Întâlnirea de la Malta

    Episodul 1: „Prietenul” Gorbaciov strânge lațul

  • SERIAL / Sfârşitul Ceauşeştilor (20): „Ar trebui să vă pun în fața plutonului de execuție!”

    Pe 17 decembrie 1989, Ceauşescu a condus o dramatică şedinţă a Comitetului Politic Executiv. Nemulțumit de felul în care au acționat la Timișoara, el i-a amenințat pe șefii Armatei, Internelor și Securității. Fragment din volumul „Sfârșitul Ceaușeștilor”.

    Duminică, 17 decembrie 1989, ora 17.00. Pe Calea Victoriei, vizavi de Palatul Regal, e o clădire monumentală, în care pare să nu se întâmple nimic. O clădire rece, ostilă, prin faţa căreia trecătorii iuţesc pasul. Ştiu că acolo, în spatele zidurilor groase, se află Puterea. Comitetul Central al PCR. Acolo e Ceauşescu.

    Din stradă, clădirea pare cufundată într-o linişte deplină. Înăuntru e însă fierbere mare. Ceauşescu, nervos, i-a băgat în şedinţă pe membrii Comitetului Politic Executiv al CC al PCR – celebrul CPEx. Sunt apropiaţii săi. Oamenii săi de încredere. Nucleul Puterii.

    „E laşitate! E pactizare cu inamicul!”

    Asistat de soţia sa Elena, Nicolae Ceauşescu mătură pe jos cu şefii Armatei (generalul Vasile Milea – foto), Ministerului de Interne (Tudor Postelnicu) şi Securităţii (generalul Iulian Vlad). E furios că aceştia nu au lichidat răzmeriţa de la Timişoara. Le reproşează violent că şi-au dotat trupele cu bastoane şi cu gloanţe de manevră – „i-aţi trimis să se bată cu pumnul!” –, când trebuia cu gloanţe de război.

    Postelnicu îngaimă câteva scuze, Milea şi Vlad încearcă să explice, dar sunt striviţi de furia dictatorului şi de tăcerea membrilor CPEx. Îi scutură un fior când Ceauşescu zice: „Ştiţi ce ar trebui să vă fac? Să vă pun în faţa plutonului de execuţie!”. Cuplul dictatorial vrea să-i schimbe din funcţii pe toţi trei, strivindu-i sub acuzaţii grave. „Este laşitate”, zice Elena, referindu-se la felul în care Milea, Postelnicu şi Vlad au condus represiunea la Timişoara. „Mai mult decât laşitate”, întăreşte Nicolae, „e pactizare cu inamicul!”

    „Trebuia să tragă în ei, şi pe urmă luaţi şi băgaţi în beci!”

    Dictatorii explică şi cum trebuia procedat. Zice el: „Trebuia să tragă, să-i lase jos, să someze şi pe urmă să tragă la picioare!”. Intervine ea: „Să fi tras în ei, să fi căzut şi pe urmă luaţi şi băgaţi în beci. Unul să nu iasă!”. Iarăşi el: „Cei care au intrat în sediul Comitetului Judeţean de Partid nu trebuiau să mai iasă de acolo, trebuiau să fie jos, la pământ!”.

    Lui Ceauşescu îi aparţine şi concluzia: „Ceilalţi vin cu răngi, iar noi stăm şi le ţinem predici”. Şi tot el vine cu soluţia: „Să lichidăm repede ce e la Timişoara”. Cum? „Cu cartuşe de război”, întrucât “cele de manevră sunt apă de ploaie.”

    Obsesia trădării „din Est şi din Vest”

    Pe parcursul întregii şedinţe, Ceauşescu pare bântuit de spaima intervenţiei străine, a „amestecului în treburile interne”. E obsedat de spioni, mai ales de cei sovietici.

    Referindu-se la „huliganii” de la Timişoara, Ceauşescu îşi aminteşte de inamicul său de la răsărit, Mihail Gorbaciov, cu care se întâlnise în urmă cu 13 zile. „O mână de derbedei, puşi la cale de cei care vor să distrugă socialismul”, zice Ceauşescu.

    Şefii Armatei, Internelor şi Securităţii sunt acuzaţi de complicitate cu duşmanul: „… şi voi, de fapt, le faceţi jocul”.

    Ceauşescu revine obsesiv la tema trădării: „Acum, în Europa, este o situaţie de capitulare, de pactizare cu imperialismul, pentru lichidarea socialismului”.

    Şi încă o dată: „Aici sunt acţiuni puse la cale atât din Est, cât şi din Vest. S-au unit pentru a distruge socialismul, că vor un «socialism uman capitalist»”. (Formidabilă asemănare cu celebra expresie a succesorului său, Ion Iliescu, care cinci zile mai târziu, pe 22 decembrie, avea să ne promită un „comunism cu faţă umană”!)

    „Sunt lucruri organizate de Uniunea Sovietică, cu sprijinul american şi al Occidentului”

    Ceauşescu îşi nominalizează clar inamicii: „Toţi trebuie să ştie că suntem în stare de război. Tot ce s-a întâmplat şi se întâmplă în Germania, Cehoslovacia şi Bulgaria acum, şi în trecut în Polonia şi Ungaria, sunt lucruri organizate de Uniunea Sovietică, cu sprijinul american şi al Occidentului”.

    Iar teama de lovitură de stat îl face să declare: „Ceea ce s-a întâmplat în ultimele trei ţări – R.D. Germană, Cehoslovacia, Bulgaria – au fost lovituri de stat organizate şi cu sprijinul plevei societăţii. Pleava societăţii cu sprijin străin”.

    Ceauşescu apelează la amintirea unui moment istoric: Cehoslovacia 1968, apogeul popularităţii sale. „Dacă în 1968 nu am fi acţionat şi nu adunam aici poporul, nu înarmam Gărzile Patriotice, ar fi venit şi peste noi cum au făcut în Cehoslovacia, pentru că atât sovieticii, cât şi bulgarii erau la graniţă.”

    Sigur, tancurile lui Brejnev s-au speriat de gărzile lui patriotice…

    Momentul de maximă tensiune este atins spre finalul şedinţei. Supărat că tovarăşii din CPEx cer clemenţă pentru trioul Milea-Postelnicu-Vlad, Ceauşescu ameninţă cu demisia. Urmează o scenă melodramatică, în care tovarăşii se reped să-i declare credinţă veşnică.

    – Va urma –

    ———————————————

    Dacă doriți CĂRȚILE LUI GRIGORE CARTIANU despre evenimentele din decembrie 1989 („Sfârșitul Ceaușeștilor”, „Crimele Revoluției”, „Teroriștii printre noi”, „Cartea Revoluției”) sau filmul pe DVD „Moartea Ceaușeștilor – Trei zile până la Crăciun” (scenariul Grigore Cartianu, regia Radu Gabrea), trimiteți mesaj pe e-mail, la adresa: redactia@ziaristii.com. Menționați și un număr de telefon!

    Tot aici puteți comanda și celelalte cărți publicate de Grigore Cartianu: „Jurnalul unui puci ratat”, „Miracolul din noiembrie”, „600.000 – #Rezist”, „Hora de la miezul nopții”, „Hagi”.

    ———————————————

    Episoadele anterioare

    Episodul 19: Lovitura falsă de la Iași. Rolul lui Tökes la Timișoara

    Episodul 18: O țară liberă, dar sub ocupație sovietică

    Episodul 17: Asediul tăcut al turiștilor sovietici

    Episodul 16: Ultima vânătoare: măcel la fazani

    Episodul 15: Lovitura-şoc dată lui Ceauşescu: fuga Nadiei

    Episodul 14: Se strânge lațul: „agenturile” intră în acțiune

    Episodul 13: Mari fricțiuni între semnatarii „Scrisorii celor 6”

    Episodul 12: „Scrisoarea celor 6”: Poştaşul vine de la Moscova

    Episodul 11: Silviu Brucan, agentul de pe axa Est-Vest

    Episodul 10: Bătrânul KGB-ist și tânărul KGB-ist

    Episodul 9: FSN era pregătit să proclame „victoria revoluției” încă din 1987

    Episodul 8: Măgureanu îl pregătea pe Iliescu din 1974, sub umbrela sovieticilor

    Episodul 7: Comploturile anti-Ceaușescu

    Episodul 6: Schema sovietică: răsturnarea lui Jivkov

    Episodul 5: Gorbaciov despre Ceaușescu: „impertinent, fanfaron, demagog”

    Episodul 4: „Să trăim noi până atunci!”

    Episodul 3: „Să se retragă trupele sovietice din Cehoslovacia!”

    Episodul 2: Întâlnirea de la Malta

    Episodul 1: „Prietenul” Gorbaciov strânge lațul