Egiptul a schimbat taberele și, într-o surprinzătoare reorientare de strategie, a anulat planul inițial de a furniza în secret armament Rusiei, începând să producă în schimb pentru Ucraina, scrie Washington Post. Pe de altă parte, Moscova a trimis Iranului avioanele de luptă Suhoi Su-35 destinate inițial Egiptului.
Între numeroasele informații scurse acum câteva săptămâni de la Pentagon pe rețelele de socializare era și aceea că președintele egiptean Abdel Fattah al-Sisi decisese, în februarie, ca un transport cu 40.000 de rachete să-i fie trimis în secret Rusiei. Liderul de la Cairo cerea discreție totală, pentru a nu și-i pune în cap pe aliații occidentali, dar americanii aflaseră deja de manevră.
Numai că aceste informații „scurse“ pe 28 martie pe rețelele de socializare deja nu mai erau de actualitate la ora când erau publicate. Washington Post scrie, menționând documente secrete de la Pentagon, că între timp președintele al-Sisi se răzgândise și schimbase taberele.
Cele 40.000 de rachete Sakr-45, de calibrul 122 mm, n-au mai fost trimise în Rusia. Egiptul a amânat acordul cu Moscova și a aprobat vânzarea stocurilor de muniție de tip sovietic – proiectile de calibrele 152 mm și 155 mm – către SUA, pentru a fi apoi transferate Ucrainei! În continuare, producția de muniție din Egipt va fi direcționată către armata Kievului, urmând ca regimul de la Cairo să primească la schimb armament american de generație mai nouă.
Nu e clar dacă această schimbare de direcție destul de bruscă a survenit ca urmare a intervenției americanilor sau, pur și simplu, Egiptul s-a temut să meargă până la capăt cu susținerea rușilor. Cert este că țara africană primește deja, de mai mulți ani, ajutoare militare de la SUA în valoare de 1 miliarde de dolari/an. Egipt are relații bune cu ambele puteri, SUA și Rusia, dar în acest caz s-ar părea că a ales tabăra americană.
Three Su-35 fighter jets have reportedly landed in Iran. Most likely as part of the deal between Russia and Iran where Russia supplies Iran with Su-35 fighters in return for Shahed-136/131 kamikaze drones. pic.twitter.com/vNoIUgaeyv
Relațiile din acest triunghi, Rusia – Egipt – SUA, sunt deja complicate. Egiptul comandase în Rusia 24 de avioane de luptă Suhoi Su-35, dar anul trecut tranzacția a fost anulată la presiunile SUA. Acum, aparatele sunt livrate către Iran, iar luni primele au aterizat deja la Teheran având încă pictat pe ele steagul Egiptului, pentru care erau destinate inițial. Aceste avioane sunt însă lipsite de un radar performant, scriu specialiștii, ceea ce le face mult inferioare unor avioane occidentale sau israeliene. De asemenea, deși au o manevrabilitate excelentă, Su-35 par vulnerabile la războiul electronic.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Informația apărută în publicația „Washington Post”, conform căreia președintele egiptean Abdel Fattah el-Sisi ar fi ordonat fabricarea a 40.000 de rachete pentru a sprijini invazia rusă în Ucraina, s-ar baza pe date cât se poate de reale. Asta, deși regimurile de la Moscova și Cairo au infirmat-o categoric.
Expertul militar David Gandelman vine cu o explicație întemeiată: Egiptul ar fi sărit în ajutorul Rusiei fiindcă, în urmă cu peste trei decenii, URSS i-a furnizat armament într-o cantitate imensă. De altfel, în timpul Războiului Rece, Egiptul a fost condus multă vreme de regimuri pro-sovietice.
Documentul despre cele 40.000 de rachete produse pentru Federația Rusă, preluat de „Washington Post”, a fost obținut în urma unor scurgeri de date din cadrul Pentagonului. Gandelman susține într-un interviu acordat postului independent de televiziune Current Time că multe arme egiptene coincid cu cele sovietice și rusești, inclusiv în privința muniției pentru proiectilele de 122 mm sau 130 mm.
La fel ca Putin, și Abdel Fattah el-Sisi (68 de ani) conduce un regim autoritar în Egipt. Unele năravuri ale sale le-au depășit pe cele ale fostului lider și dictator Hosni Mubarak. La alegerile din 2018, de pildă, El-Sisi i-a eliminat din cursa electorală pe cei mai înverșunați adversari ai săi, fie arestându-i, fie amenințându-i cu dosare de corupție.
Este al șaselea președinte al Egiptului, funcție pe care o ocupă din 2014. Până atunci, Abdel el-Sisi a deținut alte posturi importante în aparatul de stat: director al serviciilor de informații militare (2010-2012), ministru al Apărării (2012-2013), vicepremier (2013-2014). S-a retras din serviciul militar cu funcția de general de armată (2014). La începutul aceluiași an, Abdel el-Sisi a fost promovat la gradul de mareșal.
„Dacă Rusia are nevoie de arme și muniții din Egipt, înseamnă că armata și industria militară ruse nu erau pregătite pentru un război atât de mare”
„În contextul unui război atât de mare și al sancțiunilor, Rusia caută în întreaga lume arme și muniții. Iar Egiptul este una dintre acele țări care ar putea ajuta în mod specific în domeniul muniției de artilerie.”
„Egiptul are o industrie militară puternică și dezvoltată, iar multe calibre coincid cu cele sovietice și ruse. Prin urmare, acest Sakr-45, adică un proiectil de rachetă de 122 mm, s-ar putea potrivi Rusiei. Mai sunt și cele de 130 mm.”
„În sine, numărul de 40.000, despre care se vorbește, nu este atât de semnificativ pentru un război atât de mare. Dar, în principiu, având în vedere că un pachet complet pentru Grad MLRS este de 40 de bucăți, atunci acesta este unul pentru 1.000 de salve complete la o singură instalare.”
„Până în 1970, Egiptul s-a mutat din tabăra sovietică în cea americană. Dar în ultimul deceniu, după Primăvara Arabă, după ce Mubarak a fost răsturnat și Frăția Musulmană a venit la putere, iar după aceea Frăția Musulmană a fost răsturnată din nou printr-o lovitură de stat militară, au existat tensiuni între administrațiile americane, în mare parte democrate, și noul regimul El-Sisi.”
„Egiptul s-a bazat în ultimul deceniu pe o mai mare diversificare a relațiilor sale externe în general, dar în special a celor militare. Nu se mai bazează pe deplin pe americani, deși în fiecare an primește în mod regulat asistență militară în valoare de peste un miliard de dolari.”
„Egiptul ar fi putut foarte bine să facă niște livrări în secret către Rusia, fără știința Occidentului. Din punct de vedere istoric, acest lucru este oarecum ironic: Uniunea Sovietică a furnizat cândva Egiptului o cantitate imensă de arme. Dacă Rusia are nevoie acum de arme și muniție din Egipt, asta arată încă o dată cum armata rusă, industria militară rusă nu erau pregătite pentru un război atât de mare, stfel încât Moscova a apelat la ajutorul fostului ei client, Egiptul.”
„În ultimul an au existat multe rapoarte neconfirmate conform cărora atât Rusia, cât și Ucraina caută arme și muniție în toată lumea, inclusiv în diferite țări africane și asiatice.”
„Prin urmare, Egiptul, cu puternica sa industrie militară, poate nu numai să transfere arme din depozite, dar, așa cum se discută în acest document, poate produce exact muniția necesară Rusiei. Având în vedere legăturile istorice și consolidarea legăturilor militare ale Rusiei cu Egiptul, acest lucru este destul de normal.”
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Multe vești proaste reies din nenumăratele documente scurse de la Pentagon pe rețelele de socializare, dar și dintre cele ajunse la presa din Occident. Situația Ucrainei nu e nici pe departe strălucită, iar Rusia reușește să-și facă aliați împotriva SUA și a Occidentului printre dictatorii lumii.
Shashank Joshi, editorul pe probleme de apărare al publicației „The Economist“, a publicat o analiză pe această temă și a reluat mai multe dintre idei pe contul său de Twitter, arătând că americanii sunt destul de sceptici în privința succesului pe care-l va avea ofensiva Ucrainei. Obiectivele Kievului sunt foarte îndrăznețe – eliberarea estului țării și o străpungere până la Marea Neagră în sud, urmând a fi izolate forțele rusești din Crimeea. Dar oficialii SUA spun că sunt deficiențe semnificative în tabăra ucraineană și că atacul ar putea aduce doar câștiguri modeste.
Un alt element îngrijorător este dezvăluirea că spionii ruși au reușit să convingă Emiratele Arabe Unite să colaboreze împotriva serviciilor de informații americane.
SUA au date că președintele egiptean Sisi a dat ordin, în februarie, ca 40.000 de rachete să fie încărcate pe nave și transportate pe ascuns către Rusia. Totul – a cerut șeful statului egiptean – trebuie făcut cât mai pe furiș, pentru a nu se pune rău cu Occidentul.
Iată comentariile făcute de analistul „The Economist“ pe probleme de apărare, Shashank Joshi.
„Oficiali FSB au afirmat că șefi ai serviciilor de securitate din Emiratele Arabe Unite și Rusia au convenit să lucreze împreună împotriva agențiilor de informații din SUA și Marea Britanie“
My piece for @TheEconomist on the leaked US intelligence documents. DoD statement all but confirms docs are authentic. Most experts & officials I spoke with suggest that the breach is very serious and very damaging. It also comes at a bad time for Ukraine. https://t.co/59wSP7596hhttps://t.co/KW59PTljuC
„Declarația Departamentului Apărării confirmă aproape în totalitate că documentele sunt autentice. Majoritatea experților și oficialilor cu care am vorbit sugerează că încălcarea este foarte gravă și foarte dăunătoare. De asemenea, vine într-un moment nepotrivit pentru Ucraina.
Washington Post pare să aibă documente care nu au fost dezvăluite anterior din scurgerea de informații. Unul dintre ele avertizează Ucraina cu privire la „deficiențele semnificative în ceea ce privește generarea și susținerea forțelor” și spune că ofensiva ar putea produce doar „câștiguri teritoriale modeste”. Nu apare în niciuna din cele peste 50 de slide-uri pe care le-am văzut.
„Documentul [scurs]… indică faptul că strategia Kievului se învârte în jurul revendicării zonelor contestate din est, în timp ce forțează spre sud în încercarea de a tăia puntea terestră a Rusiei către Crimeea…”
«Puterea apărării rusești bine fortificate, împreună cu „deficiențele ucrainene de durată în ceea ce privește pregătirea și aprovizionarea cu muniții, probabil că vor îngreuna progresul și vor exacerba pierderile în timpul ofensivei [ucrainene]”, se arată în document».
„Dincolo de documentul scurs, oficialii americani au declarat că perspectivele unui rezultat modest în ofensiva de primăvară au fost, de asemenea, întărite într-o evaluare clasificată a Consiliului Național de Informații. Această evaluare… a constatat că este puțin probabil ca Ucraina să recucerească atât de mult teritoriu precum a făcut-o Kievul toamna trecută.”
„În timp ce ruperea podului terestru este puțin probabil să se întâmple, au spus acești oameni, SUA speră că câștigurile incrementale ar putea cel puțin să amenințe fluxul liber de echipamente și personal rusesc în coridor, care a fost un colac de salvare pentru forțele invadatoare.”
AP are, de asemenea, diapozitive până acum nedezvăluite. „Spionii americani au surprins ofițeri de informații ruși care se lăudau că au convins Emiratele Arabe Unite «să lucreze împreună împotriva agențiilor de informații din SUA și Marea Britanie», potrivit unui presupus document american.”
„Documentul văzut de AP spune: «La mijlocul lunii ianuarie, oficiali FSB au afirmat că oficiali ai serviciilor de securitate din Emiratele Arabe Unite și Rusia au convenit să lucreze împreună împotriva agențiilor de informații din SUA și Marea Britanie, potrivit unor informații de semnal recent obținute»”.
Pe măsură ce apar noi documente, cred că va fi o provocare stabilirea autenticității, cu excepția cazului în care putem spune cu siguranță că au fost încărcate de același utilizator sau că au circulat cu mult înainte de această lună.
Iar documentele continuă să apară: „Președintele egiptean Abdel Fatah El-Sisi… a ordonat recent subordonaților să producă până la 40.000 de rachete care să fie trimise pe ascuns în Rusia, potrivit unui document al serviciilor de informații americane care a fost dezvăluit”.
„O parte a unui document strict secret, datat 17 februarie, rezumă presupusele conversații dintre Sisi și oficiali militari egipteni de rang înalt și se referă, de asemenea, la planurile de a furniza Rusiei muniții de artilerie și praf de pușcă.”
„Documentul descrie faptul că Sisi a dat instrucțiuni la 1 februarie pentru a păstra secretă aprovizionarea cu rachete pentru «a evita problemele cu ‘Occidentul’», spunându-i unei persoane, la care se face referire doar ca Salah al-Din, că muncitorilor din fabrici ar trebui să li se spună că proiectilele sunt destinate armatei egiptene.”
Românca sfâșiată de un rechin în Marea Roșie, în stațiunea egipteană Hurghada, lucra ca funcționară la ANAF Suceava din aprilie 2008, angajată prin concurs. Era încadrată la Serviciul colectare și executare silită persoane juridice. Pe 16 iunie, Roxana Alina Donisan împlinise 44 de ani.
Roxana Alina Donisan, femeia ucisă de un rechin în timpul vacanţei în Hurghada (Egipt), nu era căsătorită, iar în concediul din Egipt a mers singură.
Ea a lucrat ca asistent preparator la SNSPA, iar din 2008 era inspector superior la Executare silită în cadrul ANAF Suceava.
Detalii despre Roxana Alina Donisan a oferit tatăl acesteia, copleșit de durere.
„Momentul fatidic – nu am nicio informaţie, cum a fost, cum a decurs. Am aflat de la ştiri că o româncă a murit mâncată de rechin; apoi, după două ore, că are 40 de ani. A venit apoi Poliţia să ne ia date personale, probabil şi să mă înştiinţeze că va lua legătura consulul din Egipt. Era vorba de fata noastră. Certificarea a fost în momentul când consulul a luat legătura şi a confirmat că este fata noastră şi că este la spital, dar nu mai e în viaţă. Să pic de pe scaun! Stăteam la masă şi vorbeam la telefon. Soţia a avut o presimţire rea de cum a văzut informaţia pe TV, lucru care s-a confirmat. Fiind duminică şi personalul fiind liber, la societatea de turism, la urgenţe a răspuns, mi-a confirmat şi domnişoara aia. Discuţiile au durat până la ora 22.00, după care nu am putut dormi toată noaptea”, a declarat tatăl Roxanei Alina Donisan, luni, la Antena 3.
Potrivit bărbatului, fiica sa se afla pentru a treia oară în Egipt şi îşi rezervase vacanţa în condiţiile în care mai era un singur loc pentru completarea lotului cu turişti.
„S-a bucurat ştiind locul, calitatea serviciilor. În schimb, pe problema cu rechinii nu prea aveam referinţe. Ea dacă făcea ieşiri, făcea cu instructorul, cunoştea regulamentul de înot. Înotul era sportul ei preferat vara; iarna – patinajul”, a mai spus el.
„Te apucă, așa, o stare, care e greu de stăpânit. La un moment dat i-am zis că, la o adică, renunțăm la bilet. «Dă-i la Dumnezeu 2.000 de euro, sau 1.900 de euro, cât e prețul, dă-i la Dumnezeu sfântul!» «Nu», zice, «trebuie să mă duc să mă relaxez»”, mai povestește bătrânul.
Colegii din Suceava sunt șocați
Colegii Roxanei Alina Donisan s-au declarat șocați de moartea cumplită a acesteia, pe care o știau plecată în vacanță, scrie Monitorulsv.ro.
„Este o tragedie ceea ce s-a întâmplat, toți colegii sunt în stare de șoc. A fost o profesionistă, care se implica în toate activitățile serviciului. Era sufletistă, o fire energică și sportivă, iubea patinajul și apa, a fost dată de către părinți la înot încă de la 4 ani. Era foarte credincioasă, sociabilă și veselă, se făcea plăcută imediat”, au transmis colegii Roxanei, de la Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Suceava.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Dintre cele două femei care au fost ucise de rechini, duminică, lângă plajele Egiptului de la Marea Roșie, la sud de orașul Hurghada, una este româncă, anunță agenția Reuters. Prima victimă fusese o turistă din Austria. Ambele atacuri au avut loc la circa 600 de metri distanţă unul de celălalt, în Golful Sahl Hashleesh.
Ministerul egiptean al Mediului a confirmat duminică moartea în condiții groaznice a două turiste străine, în apele unei stațiuni de la Marea Roșie. Cea de-a doua victimă este o turistă din România, ucisă de rechini în aceeași zonă în care, cu câteva ore înainte, murise o austriacă.
Două surse au declarat pentru agenția Reuters că trupul neînsuflețit al unei turiste române, în vârstă de 44 de ani, a fost descoperit la câteva ore după un atac în care a murit și o austriacă de 68 de ani.
Atacurile au avut loc la o distanță de 600 de metri unul de celălalt, în apele coastei Sahl Hasheesh din Marea Roșie, potrivit surselor citate.
Oficiali egipteni au declarat că a fost format un comitet pentru a examina circumstanțele atacurilor și eventualele motive științifice aflate în spatele acestora.
Guvernatorul regiunii, generalul-maior Amr Hanafi, a emis un ordin de suspendare a tuturor activităților pe plajele din zona atacurilor.
Turistă austriacă de 68 de ani a murit după ce a fost atacată de un rechin, în timp ce înota în Marea Roșie. Deși grav rănită, femeia a ajuns la țărm, unde a fost preluată de o ambulanță. A suferit un infarct și a murit în ambulanță, în timp ce era transportată către spital.
Poziționarea stațiunii Hurghada, pe coasta de est a Egiptului
MAE confirmă: „Decesul cetăţeanului român s-a produs în urma unui atac al unui rechin”
Ministerul român al Afacerilor Externe a confirmat, duminică seara, că o româncă a murit, în aceeași zi, în staţiunea Hurghada din Egipt, în urma unui atac al unui rechin.
Printr-un comunicat de presă, MAE precizează că, după ce Ambasada României la Cairo a fost notificată telefonic, de către agentul unei companii de turism, cu privire la decesul unui cetăţean român de sex feminin aflat în vacanţă în staţiunea Hurghada, reprezentanţii acesteia au întreprins demersuri, în regim de urgenţă, pe lângă autorităţile competente egiptene, în vederea obţinerii unor informaţii suplimentare cu privire la circumstanţele producerii morţii acesteia.
„Potrivit informaţiilor transmise de autorităţile competente egiptene, în urma investigaţiilor realizate, a reieşit că decesul cetăţeanului român s-a produs în urma unui atac al unui rechin”, a confirmat MAE, citat de Agerpres.
Conform sursei citate, reprezentanţii Ambasadei României la Cairo au întreprins demersurile necesare pe lângă autorităţile române competente pentru identificarea, de urgenţă, a familiei din România a persoanei decedate.
Au fost transmise condoleanţe pentru pierderea suferită şi au fost oferite informaţiile necesare cu privire la repatrierea trupului neînsufleţit, pentru a fi înmormântat în România.
„MAE precizează că, până la acest moment, la nivelul Ambasadei României la Cairo nu au fost primite alte solicitări de asistenţă consulară din partea niciunui cetăţean român cu privire la acest incident. Ambasada României la Cairo continuă dialogul cu autorităţile egiptene, cu companiile de turism implicate, şi este pregătită să acorde asistenţă consulară, conform competenţelor legale”, a menţionat sursa citată.
Având în vedere că tragcul incident este al doilea de acest gen în ultimele zile, care implică atacuri de rechin, MAE recomandă cetăţenilor români care se află în Egipt sau urmează să călătorească în această ţară în scop turistic să urmeze sfaturile şi recomandările autorităţilor locale în ceea ce priveşte zonele sigure de recreere şi înot în mare.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Aflat în vizită oficială în Egipt, pentru a aniversa relațiile diplomatice româno-egiptene, președintele Klaus Iohannis și-a făcut timp pentru o agreabilă vizită la Piramide. Șeful statului român și soția sa s-au îmbrăcat complet în alb – culoare care la arabi simbolizează doliul – și au făcut o sesiune foto lângă maiestoasele construcții.
Președintele Klaus Iohannis a făcut miercuri o vizită de stat în Republica Arabă Egipt, la invitația omologului său, președintele Abdel Fattah El-Sisi. Potrivit Palatului Cotroceni, ”vizita se desfășoară în cadrul dialogului bilateral foarte bun din ultimii ani, precum și în contextul aniversării a 115 ani de relații diplomatice dintre România și Republica Arabă Egipt.”
Publicația Gazetaph.ro, care a obținut fotografii ale vizitei lui Iohannis de la turiști români aflați și ei în acel moment la Piramide, scrie că președintele a venit într-un convoi de 20 de mașini. Potrivit martorilor oculari, turiștii – inclusiv cei români – au fost evacuați de pe platoul de lângă Piramide de gărzile de corp ale șefului statului, pentru ca delegația prezidențială să-și poată face sesiunea foto neperturbată de intruși.
Momentul vizitei în Egipt și la Piramide se petrece exact când România traversează o cumplită criză sanitară, cu 500 de morți pe zi din cauza Covid, și una la fel de grea politică, țara fiind fără Guvern, iar negocierile pentru formarea unuia nou – în impas.
În ultimele săptămâni au avut loc destul de des astfel de plecări ale lui Klaus Iohannis. Pe 4 octombrie, el a fost în Slovenia, unde a participat la Consiliul European și la Summitul UE – Balcanii de Vest. Pe 21 octombrie, președintele era la Bruxelles, la reuniunea Consiliului European. De acolo, a lansat un atac furibund la adresa USR, despre care a spus că este un partid „neimportant“ și „crizator“, lăsând de înțeles că PNL va face Guvernul și reforma Justiției cu PSD.
Criza politică s-a declanșat pe 1 septembrie, când premierul (acum demis) Florin Cîțu îl demitea pe ministrul Justiției, Stelian Ion, la ordinul președintelui Klaus Iohannis. USR a ieșit de la guvernare, iar în final Guvernul Cîțu a fost demis de Parlament prin moțiune de cenzură.
Simultan cu aceste evenimente, tot Klaus Iohannis a aruncat în aer PNL impunându-l pe favoritul său, Florin Cîțu, la șefia partidului în locul lui Ludovic Orban. La doar o lună după Congres, liberalii sunt deja în convulsii, scuturați de frământări interne, proteste ale filialelor locale la adresa proiectatei alianțe cu PSD și demisii din grupul parlamentar. Conform unui sondaj publicat miercuri, partidul ar fi ajuns la 17% în sondaje, Florin Cîțu s-ar mai bucura de încrederea a doar 7% dintre români, iar președintele Klaus Iohannis – a 14%.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Moment istoric: 22 de mumii regale (18 regi şi 4 regine) din Egiptul antic au fost mutate sâmbătă de la Muzeul din Cairo la Muzeul Naţional al Civilizaţiei Egiptene (NMEC), după mai mult de un secol în care nu au fost deranjate.
Carele care au transportat mumiile au format un inedit cortegiu, sâmbătă, într-o „defilare a faraonilor”.
Mumiile vor fi expuse la NMEC, un edificiu uriaş modern, construit în ultimii ani în sudul oraşului Cairo. NMEC urmează să-şi deschidă porţile la mijlocul lunii aprilie.
Cele 22 de mumii au fost transportate, sâmbătă, în ordine cronologică. Fiecare se afla într-un car decorat în stil faraonic şi purtând numele suveranului.
Faraonul Seqenenre Taa (secolul XVI înainte de Hristos), din a 17-a dinastie, a deschis marşul, care a fost închis de Ramses IX (secolul XII înainte de Hristos), din dinastia a 20-a.
Mult mai cunoscuţi marelui public, Ramses II şi Hatshepsout au făcut parte de asemenea din „defilarea de aur a faraonilor”.
Evenimentul a fost transmis în direct de televiziunea egipteană.
Egypt held a parade on Saturday celebrating the transport of 22 of its prized royal mummies from central Cairo to their new resting place in a new museum further south in the capital.
Descoperite în apropiere de Luxor (oraș antic situat pe Nil, mult la sud de capitala Egiptului) începând din 1881, mare parte din cele 22 de mumii au fost mutate la Muzeul din Cairo, situat în Piaţa Tahrir din centrul orașului, de la începutul secolului XX.
După anii ’50, au fost expuse într-o sală mică, fără explicaţii muzeografice clare.
La NMEC, ele vor apărea în cutii mai moderne, „pentru un control al temperaturii şi umidităţii mai bun decât în fostul muzeu”, a explicat Salima Ikram, profesor de egiptologie la Universitatea americană din Cairo, specialist în mumificare.
Mumiile vor fi prezentate individual alături de sarcofagele lor, într-un decor care va aminti de mormintele subterane ale regilor şi vor fi însoţite de o biografie.
„Mumiile vor fi prezentate pentru prima dată într-un mod plăcut, în scop educativ, nu senzaţional”, a explicat Zahi Hawass, egiptolog.
După anii de instabilitate ca urmare a revoltei populare din 2011, care a dat o puternică lovitură turismului, Egiptul caută să readucă vizitatorii în ţară promovând NMEC sau marele Muzeu Egiptean (GEM) de lângă Piramidele din Giza, care trebuie să fie inaugurat în următoarele luni.
GEM, proiect grandios, va adăposti colecţiile faraonice ale Muzeului din Cairo, între care comoara regelui Tutankhamon.
Descoperit în 1922, mormântul lui Tutankhamon (secolul XIV înainte de Hristos), ascundea mumia tânărului rege şi numeroase obiecte de aur, alabastru sau fildeş.
„Blestemul faraonilor”
Sub hashtagul în arabă #blestemulfaraonilor, numeroşi internauţi au asociat recentele catastrofe din Egipt cu un „blestem” care ar fi provocat de mutarea faraonilor.
Într-o săptămână, Egiptul a cunoscut trei nenorociri:
blocarea Canalului de Suez de către o navă port-container care transporta marfă din China către portul olandez Rotterdam;
un accident de tren care a provocat moartea a 18 persoane în Sohag;
decesul a cel puţin 25 de oameni în urma prăbuşirii unui imobil în Cairo.
„Blestemul faraonilor” a fost evocat în presă începând din anii 1920, după descoperirea mormântului lui Tutankhamon. Atunci, mai mulți membri ai echipei de arheologi au murit în circumstanţe misterioase.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Etiopia, Sudan și Egipt participă duminică, 3 ianuarie, la o nouă rundă de negocieri pe tema marelui și controversatului baraj construit de etiopieni pe fluviul Nil.
Negocierile dintre cele trei ţări privind acest proiect etiopian, lansat în 2011 şi destinat să devină cea mai mare hidrocentrală din Africa, sunt în impas de mai multe luni. Ultimele discuţii, care au avut loc prin videoconferinţă în noiembrie, s-au încheiat fără progrese.
„Ministrul de externe, Omar Qamareddine, şi ministrul apelor, Yasser Abbas, vor participa duminică la o reuniune ministerială de negocieri referitoare la Marele Baraj al Renaşterii (GERD)”, a anunța partea sudaneză, potrivit SUNA.
Întâlnirea va avea loc în prezenţa unor responsabili din Africa de Sud, ţară care deţine în prezent preşedinţia Uniunii Africane (UA).
Sudanul va propune ca experţilor UA să li se acorde „un rol mai mare” în negocieri, pentru a se ajunge la un acord cu caracter obligatoriu pe tema umplerii şi exploatării barajului, a adăugat SUNA, citând un responsabil sudanez.
Va ține sub control inundațiile
Barajul provoacă tensiuni în special cu Egiptul, ţară cu 98,5 milioane de locuitori care depinde 97% de Nil pentru aprovizionarea sa cu apă. Egiptenii se tem că barajul va duce la reducerea nivelului apelor marelui fluviu, în jurul căruia s-a dezvoltat toată civilizația egipteană.
În aval pe fluviu, Egipt și Sudan doresc un acord legal cu caracter obligatoriu, mai ales în privinţa gestionării barajului.
În amonte, Etiopia, care consideră Marele Baraj esenţial pentru dezvoltarea sa, este reticentă la această propunere şi susţine că aprovizionarea cu apă a acestor ţări nu va fi afectată.
Sudanul, care a cunoscut inundaţii catastrofale în vară, speră că barajul va ajuta la reglarea fluxului fluviului şi avertizează, totodată, că milioane de vieţi se află „în mare pericol” dacă nu va fi încheiat un acord.
Marele Baraj al Renașterii
Va produce cât 65% din toată energia României
Construcția Marelui Baraj al Renaşterii (GERD) a demarat pe 2 aprilie 2011, când prim-ministrul de atunci al Etiopiei, Meles Zenawi, a pus prima piatră a fundației.
Ideea construirii acestui baraj este mai veche, locația sa fiind identificată prima oară de către US Bureau of Reclamation, în cursul unei prospectări topografice care s-a desfășurat între anii 1956-1964.
După lovitura de stat din 1974, proiectul a fost abandonat, urmând să fie reluat în 2009. Designul barajului a fost realizat în 2010 de James Kelston, iar contractul de construcție a fost semnat de Guvernul etiopian cu firma italiană Salini Impregilo (mai nou WeBuild), prin achiziție directă, fără licitație.
Proiectat să producă 6,245 GW energie electrică pentru un cost estimativ de 4,8 miliarde de dolari, barajul este cel mai mare proiect hidroenergetic din Africa și este în întregime finanțat de Guvernul și poporul etiopian, prin cumpărare de titluri de stat destinate proiectului. Spre comparație, România produce în mod real (nu pe hârtie) circa 9-9,5 GW.
Construcția este uriașă, fiind formată, de fapt, din două baraje:
unul din rocă, așa-numitul saddle-dam (baraj de suport), de 5,2 km lungime și 50 m înălțime
barajul principal, din beton compactat, cu o lungime de 1,78 km și 155 m înălțime – acesta se suprapune peste barajul de suport.
La maximum, barajul va forma un lac de acumulare cu un volum de 74 km cubi și o suprafață de 1.874 km pătrați, urcând în amonte aproximativ 255 km.
Marele Baraj al Renașterii e situat în nord-vestul Etiopiei, pe Nilul Albastru (care se intersectează cu Nilul Alb în Sudan, pentru a forma Nilul).
De ce se teme Egiptul
Uriașe sunt și complicațiile internaționale generate de acest proiect. Problema este, în esență, una simplă: apa are tendința de a curge de la deal la vale, ceea ce dă un avantaj celor așezați spre izvoare și creează o vulnerabilitate pentru cei ce locuiesc în aval.
Dat fiind aportul Nilului Albastru la volumul de apă al Nilului, controlul debitului său are un impact semnificativ asupra țărilor aflate în aval – Sudan și, mai cu seamă, Egipt. De aici, complicațiile.
Guvernul egiptean este cel mai vocal critic al proiectului etiopian, pe când cel sudanez încearcă să se mențină într-un echilibru instabil în ecuație datorită potențialelor beneficii pe care barajul le-ar aduce țării.
Pentru Egipt, care consideră Nilul ca parte a identității sale naționale și care a beneficiat nestânjenit de apa fluviului timp de milenii, barajul este văzut ca o provocare majoră la adresa economiei și securității naționale, ba chiar a supraviețuirii fizice ca popor. Depinzând în proporție de 90% de Nil pentru nevoile sale cotidiene – apă curentă, agricultură, transport și turism –, Egiptul percepe proiectul etiopian ca pe o amenințare mortală, de unde și poziția intransigentă în negocieri.
De cealaltă parte, etiopienii consideră construcția și utilizarea barajului ca pe o chestiune de suveranitate națională, o investiție cu potențial de racordare a peste 65 de milioane de cetățeni la curent electric și de dezvoltare economică accelerată, la care se adaugă beneficiile rezultate din exportul de energie electrică.
În plus, Etiopia, o țară care în ultimii 20 de ani a început să-și facă simțită prezența politică și militară în regiune, vede proiectul ca o restabilire a echității cu privire la utilizarea apelor Nilului după decadele în care a fost lăsată la o parte și considerată irelevantă de către statele din aval și fostul lor stăpân colonial, Marea Britanie.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
