În perioada stării de urgență, Direcția Națională Anticorupție a deschis 33 de dosare penale, cu posibile prejudicii de sute de milioane de lei, în cazul unor achiziții publice de materiale medicale, a anunțat procurorul-șef Crin Bologa.
Acesta a menționat că s-a ajuns aici pentru că oameni și companii au vrut să profite de pe urma crizei. Interesant este că, încă de la începutul stării de urgență, au apărut persoane, chiar la nivel înalt, care au cerut imperios “imunitate” în fața legii.
Achiziții în perioada crizei: 33 de dosare penale, cu prejudicii de sute de milioane de lei, în care sunt vizate și persoane cu funcții importante
Crin Bologa, prim-procuror al DNA, a declarat, în conferința de presă de joi, că ilegalitățile s-au comis la achiziția unor echipamente cum ar fi măștile și izoletele. În alte cazuri, au fost cumpărate echipamente interzise în Uniunea Europeană pentru că nu îndeplinesc standardele de calitate.
Bologa afirmă că anchetele au în vizor și persoane cu funcții importante, dar a refuzat să le divulge identitatea. “Dacă v-aș spune și funcția, ați identifica și persoana. În scurt timp veți avea și aceste informații, cred că nu va dura mult”, a declarant procurorul, potrivit hotnews.ro.
Sunt vizate atât tranzacții derulate prin Oficiul Național pentru Achiziții Centralizate și compania Unifarm, cât și tranzacții operate la nivel local: „Există și dosare care se referă la achiziții făcute de alte instituții, pe lângă cele centrale. Verificăm achiziții publice făcute la nivelul ministerelor, cât și la nivel central, făcute de spitale”.
DNA a urmărit inclusiv dezvăluirile apărute în presă, în această perioadă, cu diverse firme-fantomă, deținute prin intermediari de “băieți deștepți” cuplați la mediul politic sau la serviciile secrete.
Schema jafului din banii publici este primitivă și relativ simplu de demonstrat, îndeobște: “cineva” înființează repede o firmă cu sediul în vreun sat și trecută pe numele unei persoane obișnuite. Imediat, statul îi oferă un contract supraevaluat, să spunem pentru măști de protecție, în care firmei i se plătește și de 7 ori prețul pieței.
Bologa a afirmat joi că „sesizările se referă la sute de milioane de lei și la milioane de euro ca prejudicii sesizate”.
Adrian Streinu Cercel, pe 27 martie: „Trebuie scos un cadru normativ că nimeni nu va avea voie să se atingă de noi!“
Interesant este că, încă de la începutul crizei Covid-19, când au început achizițiile publice în regim de urgență și dezvăluirile din presă despre matrapazlâcuri, persoane importante din sistemul medical au solicitat “imunitate”.
Într-o emisiune difuzată pe 27 martie la Antena 3 – postul mogulului Dan Voiculescu, condamnat pentru corupție –, Adrian Streinu Cercel, manager la Institutul Matei Balș, a fost primul care a cerut să nu fie anchete asupra felului în care s-au făcut achizițiile. “După ce se termină boleșnița asta, pandemia, or să vină alții să ne tragă de mânecă: dar cum ați realizat voi achizițiile? Aici trebuie scos un cadru normativ cât se poate de clar care să stipuleze foarte clar că nimeni nu va avea voie să se atingă de noi în viitor!”.
Raed Arafat, pe 18 aprilie: “Dacă mergem pe oportunitate, pe faptul că cineva nu a respectat o regulă, atunci avem o mare problemă”
Un alt personaj care a cerut ca legea să nu se aplice în cazul achizițiilor de materiale în pandemie a fost însuși secretarul de stat Raed Arafat. „Dacă cineva a făcut ceva pentru el, a folosit acest moment pentru a trage beneficii din achiziții, e foarte normal să fie urmărite persoanele și închise. Dacă mergem pe oportunitate, pe faptul că cineva nu a respectat o regulă sau a mers mai repede, ca să rezolve o problemă, atunci avem o mare problemă. Nimeni n-o să mai facă nimic pe viitor“, a explicat Arafat pe 18 aprilie, într-un interviu acordat Digi 24.
Poziția lui Arafat a fost însă mult mai nuanțată decât a lui Streinu Cercel. Oficialul guvernamental a precizat: „Sunt două aspecte – pentru aspectele reale de corupție nu ai ce zice. Dar dacă, pentru depășirea unor aspecte birocratice, cineva a încălcat o procedură, o regulă, luând în considerare că azi discutam de măști și peste două ore nu mai erau și trebuia să te miști foarte rapid… S-a lucrat în unele zile până la 2-3 dimineața ca să se finalizeze un contract, pentru că a doua zi nu mai aveau materialele, pentru că le luau alții. Dacă o să avem acolo o presiune pe persoana care a lucrat, atunci n-o să mai revenim, pentru că rămâne în mentalul funcționarilor publici și acolo se oprește treaba. Data viitoare nu va mai fi ca acum. Acum a fost curaj și lumea s-a mișcat, dar nu putem spune că au respectat ad literam. Nu că ar fi periclitat corectitudinea, dar au făcut lucrurile mult mai rapid, au negociat ca să găsească soluții, lucruri pe care le-au făcut toate țările, să nu creadă lumea că s-a făcut doar în România“.
Arafat a explicat de ce s-a plătit de 4-5 ori mai mult decât prețul pieței pentru echipament. Dar nu și de ce contractele au fost cu firme-fantomă
Arafat a explicat de ce s-au plătit mult mai mulți bani decât în mod normal pentru respectivele echipamente. Rămâne nelămurită întrebarea de ce aceste contracte s-au făcut tocmai cu firme-fantomă, înființate peste noapte și deținute prin intermediari de personaje dubioase. Iată ce a explicat Arafat:„Prețurile erau mult peste cele obișnuite. Nu puteai zice că te duci după prețul pieței, pentru că nu venea nimeni. Trebuia să crești prețurile, să iei lucrurile de 4-5 ori mai mult. A fost recent un articol că la New York au cumpărat de 15 ori mai mult. Lucrurile trebuie înțelese în contextul de acum și peste un an, doi. Dacă cei care vin să controleze peste un an – doi uită în ce am fost sau dacă au rămas acasă și n-au intrat în contact cu situația și vin să pedepsească colegii care au lucrat, atunci avem o problemă mare. Să separăm lucrurile – cei care au tras beneficii ilegale e o problemă care trebuie luată într-un fel, dar atenție dacă pedepsim oameni care n-au respectat o procedură imposibil de respectat în acel moment!“.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
CITIȚI ȘI:
