NATO, în frunte cu SUA – partenerul nostru strategic -, intensifică exercițiile de cooperare activă cu Armata Română, în condițiile în care Federația Rusă masează amenințător, în vecinătatea României, în zonele fierbinți de graniță ucraineano-ruse, un număr impresionant de soldați și de tehnică militară avansată.
Cooperarea militară româno-americană se realizează mai ales în apropierea imediată a pericolului rusesc: Dobrogea și litoralul românesc al Mării Negre – cele mai expuse regiuni.
La sfârșitul săptămânii trecute, un nou “joint exercise” terestru-aerian-terestru al militarilor americani, în coordonare cu militarii români, s-a desfășurat într-un perimetru ținut secret din Dobrogea. El a avut loc undeva în interiorul zonei delimitate de baza aeriană româno-americană și NATO de la Mihail Kogălniceanu (unde a aterizat avionul-transportor al sofisticatului sistem american de rachete cu rază medie și lungă de acțiune), poligonul militar costier de la Midia, litoralul românesc și limita apelor noastre teritoriale.
Forțele pentru Operațiuni Speciale (Special Operations Forces – SOF) ale Escadrilei Aeriene 352 (352’nd Air Squadron SOF Wing) și forțele Brigăzii 41 Artilerie Terestră (The 41’st Field Artillery Brigade), staționate permanent la baza aeriană RAF (Royal Air Force) de la Mildenhall(Marea Britanie) – una dintre cele mai importante baze aeriene ale SUA și, implicit, ale NATO din Europa -, au efectuat cu deplin succes, la finalul săptămânii trecute, o nouă Inserare Rapidă pe Cale Aeriană(HighRapid Aerial Insertion – HIRAIN) a Sistemului cu Mobilitate RidicatădeArtilerie cu Rachete (High Mobility Artillery Rocket System – HIMARS ) în România, în apropiere de Constanța.
Echipajul Forțelor de Operațiuni Speciale Aeriene a încărcat sistemul de rachete HIMARS în aeronava MC-130J Commando II, la Baza Aeriană SUA – NATO de la Ramstein (Germania), împreună cu partenerii de la Forțele Terestre ale SUA din Europa (USAREUR), ca parte a acestei misiuni de inserare rapidă în România, cu simulare de tragere rachete cu rază de acțiune medie și lungă și întoarcere la baza din Germania.
„În caz de ceva”, în apropierea Dobrogei ne sosesc rapid în ajutor avioane și rachete ultrasofisticate, ale aliaților din NATO
Activitățile HIRAIN demonstrează abilitatea Comandamentului Forțelor Armate ale SUA din Europa de a efectua rapid trageri precise cu rază lungă de acțiune, în teatrele de operațiuni, la momentul și la locul ales, prin utilizarea forței dinamice și a capacității de tragere de tip „cross-domain”, împreună cu aliații și partenerii din NATO.
Colonelul american Marc V. LaRoche, commandant-adjunct al Comandamentului pentru Operațiuni Speciale în Europa (SOCEUR), a declarat: „Această repetare a operațiunii HIMARS, efectuată într-un interval de timp mai scurt, a amplificat nu numai relația noastră unică și solidă cu aliații din NATO și cu alți parteneri din teatrul de operațiuni, ci a evidențiat și caracterul letal sporit al capacității și mijloacelor pe care Forțele de Operațiuni Speciale (SOF) le pun la dispoziția Forțelor Întrunite, în special în situațiile în care suntem parteneri cu unitățile noastre convenționale, în operațiuni pentru toate domeniile”.
Astfel de misiuni permit militarilor să se antreneze în eșalonul operațional și tactic, în calitate de „Forțe Întrunite” („Joint Forces”), combinate cu Forțele de Operațiuni Speciale (SOF), creând condiții pentru operațiuni mai ample, convenționale.
Colonelul Daniel Miller, comandantul Brigăzii 41 Artilerie Terestră a SUA, a declarat: „Acest tip de exercițiu comun, care combină tragerile precise cu rază largă de acțiune ale Brigăzii 41 Artilerie Terestră cu mobilitatea Escadrilei 352 Operațiuni Speciale, creează un mijloc flexibil, care poate fi dislocat oriunde în Europa, într-un timp foarte scurt, ca sprijin pentru apărarea colectivă a aliaților și partenerilor noștri din NATO”.
Comandanții forțelor NATO subliniază mereu faptul că interoperabilitatea combinată a unităților și mijloacelor Comandamentului pentru Operațiuni Speciale în Europa (SOCEUR) și ale Forțelor Terestre ale SUA din Europa (USAREUR) este esențială pentru alternativele flexibile și letale de care dispune Comandamentul Forțelor Armate ale SUA din Europa (USEUCOM).
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Poligonul de la Capul Midia, din cadrul Centrului Național de Instruire pentru Apărare Antiaeriană „General de brigadă Ion Bungescu”, a fost omologat, în perioada 18-19 martie 2021, pentru tragerile aer-navă. În premieră, un elicopter de tip IAR-330 Puma SOCAT a executat trageri cu rachete dirijate de tip „Spike” asupra unei ținte navale instabile, situată la 7 km în largul Mării Negre.
Elicopterul AR-330 Puma SOCAT aparține Bazei 95 Aeriană „Erou căpitan-aviator Alexandru Șerbănescu” din Bacău, din cadrul Forțelor Aeriene Române (FAR).
De asemenea, s-au efectuat trageri și cu proiectile reactive nedirijate asupra țintei de pe mare, dar și cu tunul de bord, în țintă terestră.
Aceste sesiuni de trageri aer-navăcu o rachetă dirijată de tip “Spike” au reprezentat o premieră pentru Forțele Aeriene Române (FAR) și, implicit, o oportunitate de exersare a unor noi tehnici de zbor și de antrenament.
Manevrele elicopterului IAR-330 Puma SOCAT au fost urmărite din Centrul Comandă-Raport și supervizate de la sol de către specialiștii poligonului, care au asigurat și siguranța pe apă, dar și pe uscat, în perimetrul în care au avut loc tragerile.
Pentru pilotul-principal, locotenent-comandorul Alin Enachiuc, instructor de securitate-zbor în cadrul Escadrilei 952 din Baza Aeriană 95 Bacău, misiunea din Poligonul Capul Midia a reprezentat “vârful de gamă al tragerilor pe care le putem executa, pentru că în aceste două zile am tras cu tot armamentul pe care îl putem monta pe elicopterul IAR-330 Puma SOCAT”.
El a mai declarat că a avut emoții și altădată, dar că cele de astăzi au fost speciale, pentru că „urma să tragem pentru prima dată cu rachetele Spike și, de asemenea, era prima tragere din Capul Midia aer-navă”.
Și pentru cel de-al doilea pilot, căpitan-comandor Marian Vieru, comandant de patrulă la Escadrila 952 din Baza Aeriană 95 Bacău, tragerile au fost diferite față de cele de rutină.
“Până acum trăsesem doar cu PRN-ul (proiectile reactive nedirijate) și cu tunul de bord, iar acum am tras pentru prima dată cu racheta Spike. Au fost trageri cu o încărcătură emoțională aparte. Nu se compară o tragere reală cu cea de antrenament sau cu simulatorul. Când vezi că îți pleacă acel proiectil de pe elicopter, ai mândria să nimerești ținta ești fericit. Și astăzi am reușit să îndeplinim acest obiectiv”, a spus pilotul Vieru.
Echipaj elicopter
„Spike” este o celebră rachetă ghidată modernă, proiectată și dezvoltată de israelienii de la “Rafael”
“Spike” (în traducere, din limba engleză: „vârf” – de săgeată) este o foarte apreciată și, implicit, vândută rachetă-ghidată de înaltă-tehnologie, de tip „fire-and-forget”, concepută și produsă de către compania israeliană RAFAEL Advanced Defense Systems.
Inițial a fost lansat doar tipul sol-sol, anti-tanc și anti-personal.
În ultimii ani au fost dezvoltate diferite alte variante: manual-portabile și lansate din mișcare, de pe vehicule de la sol, de pe nave sau din elicoptere/avioane, cu diferite tipuri de ținte, terestre, aeriene sau navale.
Rachete Spike montate pe elicopter
Elicopterul românesc sub licență franceză IAR-330 Puma SOCAT are o istorie de 47 de ani, fiind o rarisimă colaborare militară între o țară NATO și una din Tratatul de la Varșovia!
IAR 330 este un elicopter de luptă românesc, produs de IAR (Industria Aeronautică Română, fondată în 1925) Brașov, sub o licență cumpărată de la celebrul gigant industrial franceză Aérospatiale. A fost una dintre foarte puținele colaborări în plan militar dintre o țară NATO și una din blocul comunist (Tratatul de la Varșovia), programul începând în iulie 1974.
Au fost produse peste 163 de exemplare până la noul program SOCAT, aproximativ 57 fiind exportate în țări precum: Pakistan, Coasta de Fildeș, Emiratele Arabe Unite, Sudan, Ecuador.
Un număr redus dintre acestea erau dotate cu flotoare gonflabile, pentru operațiuni maritime.
SA 330 Puma a fost proiectat și construit de Aérospatiale pentru a satisface o cerere a Forțelor Terestre Franceze în privința unui elicopter de dimensiuni medii, capabil să opereze pe timp de noapte ori vreme nefavorabilă.
În 1967, Puma a fost ales și de Forțele Aeriene Regale ale Marii Britanii, primind denumirea de Puma HC Mk1. Ca urmare, firmele Westland Aircraft și Aérospatiale au ajuns la un acord prin care să producă împreună elicopterul.
Primul dintre cele două prototipuri a zburat în 15 aprilie 1965. A fost construită o serie de producție inițială de 6 aparate, ultimul zburând în 30 iulie 1968.
Primul elicopter din producția de serie a decolat în septembrie 1968. Pe 25 aprilie 1978 SA 330J Puma a fost certificat pentru funcționare în condiții de vreme adversă (inclusiv îngheț), primul elicopter din afara Uniunii Sovietice care să atingă acest standard.
Un număr de 697 de elicoptere au fost produse în total, până în 1987, când a fost înlocuit de o versiune mult îmbunătățită, AS 332 Eurocopter Super Puma.
În afară de cele de mai sus, SA 330 a fost produs sub licență ori asamblat în Africa de Sud, de Atlas Aircraft Corporation, în România de IAR și în Indonezia de IPTN.
Programul SOCAT
Ținând cont de capacitatea de atac redusă a elicopterelor din dotare, Forțele Aeriene Române au demarat un program de îmbunătățire a unor aparate Puma, în principal prin adăugarea unor componente antitanc și senzori moderni, păstrând în același timp capacitatea de transport. Așa a rezultat programul SOCAT (Sistem Optronic de Cercetare și Anti-Tanc). Valoarea totală a fost de 150 de milioane de euro, programul începând cu anul 1999. Un număr de 25 de elicoptere au fost modernizate și livrate Forțelor Aeriene Române (ultimul în 2005), lucrările fiind executate de societatea comercială IAR SA Brașov, în cooperare cu firma Elbit din Israel.
Elicopterul Puma SOCAT este multifuncțional: poate îndeplini misiuni de atac în sprijinul trupelor terestre (distrugerea mijloacelor de luptă blindate, a fortificațiilor, recunoaștere), dar și căutare-salvare ori transport de trupe, inclusiv pe timp de noapte ori vreme nefavorabilă.
Prin modernizarea sistemelor electronice s-a ajuns la îmbunătățirea capacității de a descoperi și combate inamicul. De asemenea, sistemele de navigație asigură precizie pe distanțe lungi și zbor la joasă înălțime. Alte îmbunătățiri constau în implementarea conceptului HOTAS – Hands on Throttle And Stick (manevrarea aparatului și a sistemelor vitale fără a lua mâna de pe controale) – și capacitatea de a transmite date de cercetare în timp real.
În privința sistemelor de armament, elicopterul este dotat cu stație de avertizare radar și iluminare laser, dispersoare de ținte false radar și capcane termice. Din punct de vedere ofensiv, poate folosi rachete anti-tanc, aer-aer, proiectile reactive nedirijate și tunul turelat de calibrul 20 mm. Țintele pot fi identificate de la o distanță de circa 5-6 km, ziua și noaptea. Pentru atacarea țintelor se pot folosi imaginile transmise prin fibră optică de rachetele lansate anterior.
Tragere din elicopter
Variante
– IAR 330H – prima variantă, construită între 1975-1977.
– IAR 330L – model îmbunătățit fabricat din 1977, cu pale din materiale compozite.
– IAR 330 Puma SOCAT – elicopter de atac, specializat în misiuni antitanc. 25 au fost transformate între 1999-2005. Trei au fost pierdute în accidente..
– IAR 330M – variantă modernizată, cu echipamente similare versiunii SOCAT, dar fără armamentul și senzorii specifici. 16 elicoptere au fost aduse la acest standard, patru dintre acestea fiind MEDEVAC. Un elicopter Medevac a fost pierdut in accident.
– IAR 330 Puma Naval – elicopter navalizat, 3 au fost livrate Forțelor Navale Române în martie 2009.
– IAR 330 Puma SM – o variantă modernizată destinată Emiratelor Arabe Unite. 15 elicoptere IAR 330/SA 330 vor fi modernizate de IAR Brașov și 10 vor fi noi.
Caracteristici generale
Echipaj: 3 membri
Capacitate: 16 pasageri
Lungime: 18,22 m
Diametrul rotorului: 15,08 m
Înălțime: 5,14 m
Greutate (gol): 3.615 kg
Greutate maximă la decolare: 7400 kg
Motor: 2 × TURMO IV B turbomotor, 1.575 cai-putere (1.175 kW) fiecare
Performanțe
Viteză maximă: 263 km/h
Rază de acțiune: 550 km (fără rezervoare suplimentare)
Plafon de serviciu: 4.800 m
Viteză ascensională: 9,2 m/s (1.810 ft/min)
Armament
Puma
tunuri NR-23 calibrul 23mm în gondole (2 pe lateralele botului)
PRND (proiectile reactive nedirijate) S-5K/M calibrul 57mm în lansatoare multiple UB-16-57 (4 puncte de acroșare)
mitraliere DȘKM calibrul 12,7mm (2 montate in cadrul usilor glisante laterale, de obicei doar una pe partea dreaptă)
rachete antitanc Malyutka ghidată prin fir (4 șine), utilizate doar la teste
4 bombe de 50 sau 100 kg, utilizate doar la teste.
Puma SOCAT
tun GIAT THL20 de calibrul 20 mm, turelat
PRND (proiectile reactive nedirijate) S-5K/M calibrul 57mm în lansatoare multiple UB-16-57 (4 puncte de acroșare, uzual doar cele 2 spre interior)
8 rachete antitanc Rafael Spike-ER (cele două puncte de acroșare dinspre exterior)
tun GIAT NC 621 de 20mm în gondolă cu 180 de lovituri (cele două puncte de acroșare dinspre exterior), utilizate doar la teste.
Baterie de rachete Spike, montate pe elicopter
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Începând de azi, se anunță o intensificare a activităților militare de zbor în zona bazei aeriene SUA/NATO de la Mihail Kogălniceanu, județul Constanța. 30 de elicoptere multirol Sikorsky „Black Hawk”, ale Forțelor Terestre Americane din Europa, vor sosi din Grecia, în sprijinul operațiunii „Atlantic Resolve”.
Comandamentul din Wiesbaden (Germania) al Forțelor Terestre din Europa ale Statelor Unite ale Americii (SUA) anunță că, în perioada 25 februarie – 5 martie 2021, aproximativ 30 de elicoptere aparținând Forțelor Terestre ale SUA urmează să decoleze de la Alexandroupoli (Grecia) cu direcția România. Ele vor ajunge la bazele de antrenament – terestre, navale și aeriene – din apropierea coastei românești a Mării Negre. E de așteptat ca și rușii să-și intensifice patrulările militare în această perioadă, cum o fac de fiecare dată în situații de acest gen..
Elicopterele militare „Black Hawk” UH-60L și UH-60M aparțin Brigăzii 1 Aviație de Luptă, care face parte din Divizia 1 Infanterie, cu sediul la Fort Riley (Kansas, SUA), detașate în Europa pentru o rotație de 9 luni, în sprijinul operațiunii „Atlantic Resolve”.
Localnicii nu trebuie să se sperie: formațiunile de elicoptere nu sunt ale inamicilor ruși, ci ale prietenilor americani!
În această perioadă, este posibil ca localnicii din zona aflată în proximitatea bazei aerine SUA/NATO de la Mihail Kogălniceanu să vadă o formație amplă de elicoptere în zbor.
Zborurile sunt planificate între orele 08.00 și 18.00.
Se vor respecta procedurile standard de reducere a zgomotului.
Ambasada SUA de la București a precizat într-un comunicat:
„Pentru noi este importantă relația cu aliații din România și luăm din proprie inițiativă toate măsurile pentru a fi buni vecini, în timp ce ne păstrăm eficiența în luptă.
În scopul protejării sănătății și asigurării protecției militarilor participanți și a populației locale, se vor lua măsuri de prevenție împotriva Covid-19, cum ar fi purtarea măștilor, distanțarea socială, desfășurarea activității în ture, prin rotație”.
Brigada va efectua proceduri de „screening”, testare și carantinare în Germania, la baza de antrenament Grafenwoehr, înainte de a pleca spre destinațiile de pe teritoriul aliaților și partenerilor.
Operațiunea „Atlantic Resolve” dovedește încă o dată angajamentul ferm al SUA față de NATO și Europa
Începând cu luna aprilie 2014, Forțele Terestre ale SUA din Europa și Africa au coordonat eforturile terestre din cadrul operațiunii „Atlantic Resolve”, a Departamentului American al Apărării, prin dislocarea unităților din Statele Unite în misiuni de rotație de câte 9 luni în Europa.
Dislocarea forțelor pregătite pentru luptă, credibile, ale SUA în Europa, în sprijinul operațiunii „Atlantic Resolve”, reprezintă o dovadă clară a angajamentului puternic, neclintit, al Statelor Unite față de NATO și de Europa.
Prin antrenamentele bilaterale, multinaționale, în comun, operațiunea „Atlantic Resolve” consolidează nivelul de pregătire, sporește interoperabilitatea și îmbunătățește legăturile dintre armatele aliate și partenere.
Informații suplimentare pot fi obținute și de la biroul de presă al Forțelor Terestre ale Statelor Unite din Europa, la adresa: [email protected]
Elicopterele multirol „Black Hawk” sunt redutabile în teatrele de luptă
Sikorsky UH-60 “Black Hawk” („Șoimul Negru”) este un elicopter american multiscop/multirol.
A fost introdus prima oară în armata Statelor Unite, înlocuind celebrul Bell UH-1 „Iroquois”. Testele de zbor experimentale au fost finalizate în 1974, iar în 1976 elicopterul a câștigat competiția pentru furnizare în armata SUA.
Până în anul 1985, US Army a achiziționat mai mult de 300 de elicoptere UH-60. Numai până în 2012, când s-a dat în folosință și o a doua variantă, perfecționată, fuseseră deja construite peste 4.000 de elicoptere.
Prin instalarea pilonilor suplimentari, poate fi echipat cu rachete AGM-114 Hellfire, precum și cu rezervoare suplimentare de combustibil, pentru zborurile pe distanțe lungi. De asemenea, în fața compartimentului de marfă pot fi montate mitraliereleM240 și М134.
Caracteristici tehnice
Echipaj: 2 piloți (echipaj de zbor) și 2 șefi de zbor / tunari
Capacitate pasageri: 11 sau 6 soldați bolnavi la pat
Lungime: 19,76 m
Lungimea fuzelajului: 2,36 m
Lungimea rotorului: 16,36 m
Înǎlțime: 5,13 m
Ampatament: 8,83 m
Masă minimă (gol): 4,819 kg
Masă maximă: 10,660 kg
Puterea motorului: 2 × General Electric T700
Performanțe
Viteză maximă admisă: 361 km/h
Viteză maximă standard: 296 km/h
Viteză de croazieră: 278 km/h
Autonomie: 2,220 km
Plafon: 5,790 m
Rată de urcare: 4,5 m/s
Disc de încărcare: 35,4 kg/m²
Putere-greutate: 158 W/kg
Operațiunea “Atlantic Resolve”, lansată în 2014, reprezintă un răspuns la acțiunile Rusiei în Ucraina
Operaţiunea „Atlantic Resolve” a fost lansată în aprilie 2014, inițial în țările baltice şi Polonia, apoi extinsă în ROMÂNIA, Bulgaria și Grecia (majoritatea echipamentelor militare și trupelor având baza în Germania). Reprezintă o modalitate de a demonstra angajamentul NATO în contextul în care regiunea se confruntă cu provocări majore privind securitatea.
Operațiunea a fost inițiată în contextul crizei din Ucraina, unde Federația Rusă a anexat peninsula Crimeea şi sprijină rebelii separatişti din estul Ucrainei (Donbass), teritorii aflate la numai câteva sute de kilometri de graniţele NATO.
Anul acesta, militarii implicați în operațiune vin în Europa cu elicoptere de luptă „Black Hawks”, „Chinook” și „Apaches”.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!