ziaristii.com

Etichetă: dobânzi

  • ANALIZĂ. Cum i-a trecut României glonțul pe la ureche. China, „cel mai neiertător creditor din lume“, distruge țările pe care le împrumută. Acestea plătesc anual peste 30% din PIB către Beijing și rămân fără bani pentru funcționarea statului

    China, „cel mai mare și mai neiertător creditor guvernamental din lume“, distruge țările care comit imprudența de a se împrumuta de la regimul comunist din Beijing. O foarte complexă și vastă analiză realizată de Associated Press, prezentată de The Washington Post, arată că țările ajung să plătească anual Beijingului o treime din PIB-ul țării, rămânând fără bani pentru a menține statul în stare de funcționare. În urmă cu 10 ani, pe când la guvernare se afla Guvernul PSD condus de Victor Ponta, România a fost la un pas de a apuca pe acest drum.

    Cel puțin o duzină dintre țările sărace ale lumii sunt în pragul unei prăbușiri totale, copleșite de povara sutelor de miliarde de dolari împrumutate în principal de la China, cel mai dur dintre creditori, relevă analiza AP. Printre statele afectate sunt Pakistan, Kenya, Zambia, Laos, Mongolia. Confruntate cu refuzul dur al Beijingului de a reeșalona plățile ori de a șterge o parte din datorii, aceste țări au ajuns să nu mai aibă bani pentru funcționarea statului. Pentru că peste 30% din PIB se duce la plata datoriilor către China, Guvernele nu mai au posibilitatea să țină școlile deschise, să furnizeze energie electrică ori să cumpere alimente și combustibil pentru populație. La aceasta se adaugă pierderea rezervei valutare, folosită să plătească dobânzile la împrumuturile făcute imprudent de la statul chinez.

    Țările care se împrumută la China ajung să plătească peste o treime din PIB la datoria externă. Zambia și Sri Lanka au intrat în incapacitate de plată

    În unele cazuri, aceste țări ajung să mai aibă bani de funcționare pentru doar câteva luni pe an. Țările analizate de AP aveau până la 50% din împrumuturile lor externe de la China și cele mai multe dintre ele alocau mai mult de o treime din veniturile guvernamentale pentru plata datoriei externe. Două dintre ele, Zambia și Sri Lanka, au intrat deja în incapacitate de plată, neputând face nici măcar plata dobânzilor la împrumuturile care finanțează construcția de porturi, mine și centrale electrice.

    Modul de a acționa al Chinei este unul subversiv și conspirat. Guvernul de la Beijing folosește corupția pentru a-i convinge pe înalții oficiali ai țărilor respective, precum și ispititoarea perspectivă de a nu condiționa împrumutul de nicio clauză privind destinația banilor ori respectarea unor norme. Dar în spatele acestei oferte atrăgătoare se ascund capcane mortale. China nu iartă datoriile, nu face reeșalonări și nu acordă înlesniri, așa cum se întâmplă în cazurile similare cu țările occidentale.

    Regimul comunist de la Beijing ține la secret câți bani a împrumutat și în ce condiții, astfel că victimele căzute în capcană nu își pot refinanța datoria împrumutându-se din altă parte. Creditorii importanți nu se bagă, pentru că nu se știe ce sume trebuie plătite, la ce dobânzi și cu ce clauze ascunse. De curând, scrie AP, s-a descoperit că țărilor care se împrumută de la China li se cere să-și plaseze banii în conturi escrow (contul escrow permite depunerea sumelor în favoarea beneficiarului, însă ridicarea acestora este condiționată de îndeplinirea unor condiții contractuale. În același timp, depunentul are posibilitatea recuperării integrale a disponibilului din cont în cazul în care condițiile specificate nu sunt îndeplinite) ascunse. Acest lucru transformă China în creditor prioritar, care trebuie plătit înaintea celorlalți.

    În Pakistan, milioane de oameni au rămas fără slujbe după ce statul n-a mai avut bani să producă energie electrică. În Kenya, Guvernul n-a mai avut bani pentru funcționari. „Într-o mare parte a lumii, ceasul a ajuns la miezul nopții“

    Cum se traduce în efecte concrete pentru populație această veritabilă piraterie fiscală făcută de China?

    The Washington Post explică. În Pakistan, milioane de muncitori din industria textilă au fost concediați pentru că țara are o datorie externă prea mare și nu-și permite să mențină curentul electric și mașinile în funcțiune. În Kenya, Guvernul a amânat plata salariilor pentru mii de angajați din administrația publică pentru a economisi bani pentru a plăti împrumuturile externe. În aprilie, consilierul economic principal al președintelui a scris pe Twitter: „Salarii sau incapacitate de plată? Alegeți”. De când Sri Lanka a intrat în incapacitate de plată acum un an, o jumătate de milion de locuri de muncă în industrie au dispărut, inflația a depășit 50%, iar mai mult de jumătate din populația din multe zone ale țării a căzut în sărăcie.

    Experții anticipează că, dacă Guvernul chinez nu începe să își îndulcească poziția privind împrumuturile acordate țărilor sărace, ar putea apărea un val de alte neplăți și revolte politice. „Într-o mare parte a lumii, ceasul a ajuns la miezul nopții”, a declarat economistul Ken Rogoff, de la Harvard. „China a plecat în altă parte și a lăsat această instabilitate geopolitică care ar putea avea efecte de lungă durată.”

    Studiul de caz zambian. Guvernul a rămas fără bani pentru funcționarea țării. China a refuzat să se alăture celorlalți creditori pentru a discuta reeșalonarea plăților. Țara africană s-a prăbușit complet

    Este prezentat, concret, studiul de caz zambian.

    Zambia, țară fără ieșire la mare de 20 de milioane de locuitori din Africa, a împrumutat în ultimele două decenii miliarde de dolari de la băncile chinezești de stat pentru a construi baraje, căi ferate și drumuri. Așadar, infrastructură.

    Împrumuturile au stimulat economia Zambiei, dar au crescut atât de mult dobânzile la împrumuturile externe încât Guvernul a ajuns să reducă masiv cheltuielile pentru sănătate, servicii sociale și subvențiile acordate fermierilor pentru semințe și îngrășăminte.

    În trecut, în astfel de circumstanțe, marii creditori guvernamentali, cum ar fi SUA, Japonia și Franța, ajungeau la înțelegeri pentru a ierta o parte din datorie, fiecare creditor dezvăluind clar ce îi era datorat și în ce condiții, astfel încât nimeni să nu se simtă înșelat.

    Dar China nu a jucat după aceste reguli. A refuzat să se alăture discuțiilor multinaționale, negociind separat cu Zambia și insistând asupra confidențialității, care interzicea țării să le spună creditorilor non-chinezi termenii împrumuturilor și dacă China a găsit o modalitate de a ajunge în fruntea liniei de rambursare.

    În această situație, un grup de creditori ne-chinezi a refuzat în 2020 rugămințile disperate ale Zambiei de a suspenda plata dobânzilor, chiar și pentru câteva luni. Acest refuz a dus la epuizarea rezervelor valutare ale Zambiei, inclusiv rezerva de dolari americani, pe care țara o folosea pentru a plăti dobânzile împrumuturilor și pentru a cumpăra produse de bază importante, cum ar fi petrolul. Până în noiembrie 2020, cu puține rezerve rămase, Zambia a încetat să mai plătească dobânzile și a intrat în incapacitate de plată, blocându-se astfel viitoarele împrumuturi și declanșând un cerc vicios de reducere a cheltuielilor și de adâncire a sărăciei.

    De atunci, inflația în Zambia a crescut cu 50%, șomajul a atins un nivel record al ultimilor 17 ani, iar moneda națională, kwacha, a pierdut 30% din valoare în doar șapte luni. ONU estimează că numărul zambienilor care nu primesc suficientă hrană aproape că s-a triplat doar în 2023, ajungând la 3,5 milioane.

    La câteva luni după ce Zambia a intrat în incapacitate de plată, s-a descoperit că țara africană datora 6,6 miliarde de dolari băncilor chinezești de stat, dublu față de ceea ce mulți credeau la acea vreme și aproximativ o treime din datoria totală a țării. „Zburăm orbește”, a declarat Brad Parks, directorul executiv al AidData, un laborator de cercetare de la William & Mary care a descoperit mii de împrumuturi chinezești secrete și care a ajutat AP în analiza sa. „Când te uiți sub pernele canapelei, îți dai seama brusc: «Oh, sunt o mulțime de lucruri care ne-au scăpat». Și, de fapt, lucrurile sunt mult mai rele”.

    Hondurasul, șantajat de Beijing ca să renunțe la legăturile cu Taiwan. În Sri Lanka, președintele care a semnat contractele cu China a fugit din țară. Laos plătește 25% din PIB pentru o cale ferată făcută cu bani chinezești

    În martie acest an, Honduras, puternic îndatorat, a invocat „presiuni financiare” în decizia sa de a stabili legături diplomatice oficiale cu China și de a le rupe pe cele cu Taiwanul.

    Luna trecută, Pakistanul a fost atât de disperat să prevină alte pene de curent încât a încheiat un acord pentru a cumpăra petrol la preț redus din Rusia, rupând rândurile cu efortul condus de SUA de a tăia fondurile pentru mașina de război a lui Vladimir Putin.

    În Sri Lanka, revoltele care au avut loc pe străzi în iulie anul trecut, când au fost incendiate casele miniștrilor Guvernului și a fost luat cu asalt palatul prezidențial, l-au obligat pe liderul care făcuse acordurile oneroase cu China să fugă din țară.

    În Laos s-a descoperit că țara trebuia să plătească anual 25% din PIB-ul țării pentru o cale ferată pe care o construise cu bani chinezești.

    Ancheta investigatorilor financiari a relevat cel puțin 385 de miliarde de dolari de datorie chineză ascunsă și subraportată în 88 de țări, multe dintre acestea aflându-se într-o situație mult mai gravă decât se știa.

    China a început să-și ascundă împrumuturile către alte state, camuflându-le prin companii-fantomă. O mare parte din bani dispar pe drum

    De o perioadă încoace, China a început să-și ascundă împrumuturile. S-a renunțat la cele oficiale, acordate de la Guvern la Guvern, și s-au înființat companii-fantomă, pretinzându-se că ar fi împrumuturi private. Această strategie a avut drept consecință corupția extremă.

    În Zambia, de exemplu, un împrumut de 1,5 miliarde de dolari de la două bănci chinezești către o companie fantomă pentru a construi un baraj hidroelectric uriaș nu a apărut în registrele contabile ale țării timp de ani de zile.

    În Indonezia, împrumuturi chinezești de 4 miliarde de dolari pentru a ajuta la construirea unei căi ferate nu au apărut, de asemenea, niciodată în conturile publice ale Guvernului. Toate acestea s-au schimbat ani mai târziu, când, depășind bugetul cu 1,5 miliarde de dolari, Guvernul indonezian a fost nevoit să salveze calea ferată de două ori. Cu această ocazie s-a descoperit că 2,5 miliarde de dolari au dispărut pe drum.

    Cum era PSD-ul să bage România pe lista victimelor Chinei. Ponta și Dăncilă au fost la un pas să semneze cu Beijingul contracte asemănătoare celor făcute de țările africane și asiatice

    Analiza de mai sus, făcută de AP și publicată de The Washington Post, nu e o poveste abstractă și îndepărtată. În perioada guvernării PSD când Victor Ponta a fost prim-ministru, iar apoi în timpul guvernării Dăncilă, România a ajuns chiar să încheie un acord de principiu cu China, care urma să acorde împrumuturi de miliarde de dolari pentru realizarea unor lucrări de infrastructură. Se vorbea despre o centrală electrică, despre noi reactoare atomice la Cernavodă și despre autostrăzi. În ultima clipă, căderea în această capcană mortală a fost evitată. Fără apartenența țării la UE și NATO, România ar fi fost azi, foarte probabil, în situația țărilor africane descrise mai sus ori a Muntenegrului, care în 2021 a ajuns în incapacitate de plată după ce se împrumutase la China pentru a construi o autostradă.

    Un raport făcut anul trecut de think-tank-ului Center for European Policy Analysis (CEPA) arăta că statul chinez țintește „elemente prietenoase“ din elita politică a României, în special PSD, pe care le corupe pentru a-și extinde apoi influența tocmai prin perfectarea contractelor privind proiectele de infrastructură. Beijingul apelează la liderii PSD cu predilecție pentru a ajunge la aceste acorduri, după rețeta folosită în țările amintite mai sus.

    CEPA a enumerat, pe lista politicienilor români „cultivați“ de China, nume foarte cunoscute, din care 4 au fost chiar șefi de Guvern: Adrian Năstase, Emil Boc, Victor Ponta, Viorica Dăncilă, Theodor Meleșcanu, Adrian Severin, Maria Grapini.

    Dintre aceștia, cel puțin o parte sunt și azi în siajul Beijingului. Adrian Năstase și Viorica Dăncilă au mers chiar zilele trecute în China, în vizite unde s-au întâlnit cu oficiali de rangul doi ori trei.

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

    CITIȚI ȘI:

    * Pe cine-a invitat Ciutacu în studio: Marina Tauber, pe lista UE de sancționare a persoanelor care vor să destabilizeze Republica Moldova!

    * VIDEO. Marcel Pavel a cântat la protestul rusofililor lui Șor, la Orhei, la concurență cu mitingul pro-european al Maiei Sandu de la Chișinău. S-a trezit cu piața goală: „Unde sunteți? De ce-ați plecat?”

    * Cuib KGB-ist la Eparhia Cernăuți: starețul Mănăstirii „Sfânta Înălțare“, prins când striga în timpul liturghiei că Biserica Ortodoxă a Ucrainei e „satanică“. Se așteaptă zvârcolirile RTV și Antena 3

    * VIDEO. Șoșoacă s-a isterizat ca o posedată, în Parlament, la auzul imnului european: „Fir-ar mama voastră a dracu’ de sclavi nenorociți! Omorâți cu toții ar trebui să fiți, împușcați în piață publică de trădători nenorociți!”

    * Epilogul manipulării Bâstroe: adâncimea canalului e perfect regulamentară, de 6-7 metri, arată măsurătorile oficiale făcute de români. Demisia, Grindeanu!

    * EDITORIAL PAPAHAGI. România europeană e singura pentru care merită să mori. Restul e mizerie, glod, trogloditism, primitivism, murdărie, barbarie. Cei care azi fac gargară suveranistă și naționalistă vorbesc pentru Rusia

    * Iresponsabilitate criminală: după ce a falimentat România, Ciolacu anunță că nu mai vrea premier până nu se face reforma pensiilor speciale și nu se încheie greva profesorilor

    * Coaliția PSD-PNL face prăpăd: datoria externă a României a trecut de 700 de miliarde de lei, adică peste 50% din PIB-ul țării. Doar în acest an s-au împrumutat deja 40 de miliarde!

    * INTERVIU. „Acesta este un război existențial pentru noi: dacă nu dispare Rusia, dispare Ucraina. Împreună nu putem supraviețui” / „Navalnîi ar ucide mai mulți ucraineni decât poate ucide Putin”

    * Hagi șampiyon, Becali bătut de Dumnezeu! Mutările geniale prin care nașul și-a învins finul. O legendară răsturnare de scor: Farul – FCSB, de la 0-2 în minutul 17 la 3-2 în minutul 86

  • „Aveți grijă la economii!” PSD jefuiește banii românilor prin taxe noi și inflație pentru că altfel ar trebui să se împrumute la FMI, acuză fostul premier Florin Cîțu

    Condițiile în care s-a făcut primul împrumut pe 2023 făcut de Ministerul Finanțelor controlat de PSD indică un „dezastru” care se va produce în acest an, avertizează Florin Cîțu, fostul premier și ministru al Finanțelor liberal. Acesta spune că politicile fiscale ale PSD țintesc explicit veniturile populației, care va fi spoliată prin inflație și creșterea taxelor. Fostul premier spune că trebuie să ne pregătim pentru că „Ministerul Finanțelor-PSD o să vină să ia o bucată mai mare din tot ce aveți și anul acesta. Altfel, trebuie să ia bani de la FMI”.

    Un indiciu a ceea ce urmează este faptul că Ministerul Finanțelor condus de PSD-istul Adrian Câciu s-a împrumutat aproape 4 miliarde de dolari la o dobândă cu un punct procentual mai mare decât Ungaria, ceea ce arată disperarea Guvernului și un trend care va continua, al dobânzilor tot mai mari pentru împrumuturi din ce în ce mai consistente. În anul 2023 se proiectează împrumuturi externe cu mult peste cele 30 de miliarde de euro împrumutate în 2022 de același minister al Finanțelor controlat de PSD, stabilindu-se un nou record de îndatorare efectivă.

    Vor urma noi taxe care vor fi introduse pe parcursul acestui an. Graba cu care România s-a împrumutat deja din prima săptămână a lui 2023 cu 13% din totalul sumei prevăzute pentru acest an arată că urmează noi creșteri ale dobânzilor, mai explică Florin Cîțu.
    Iată avertismentele acestuia cu privire la politica extrem de periculoasă a Guvernului, care îndatorează țara într-un ritm rapid, îndreptând-o spre situația în care s-a aflat Grecia în 2009.

    România a mai fost în faliment în 1981, când datoriile de miliarde făcute de regimul comunist al lui Nicolae Ceaușescu n-au mai putut fi achitate. FMI și Banca Mondială, de la care Ceaușescu împrumutase banii, au cerut niște reforme economice ca să reeșaloneze datoriile. Dictatorul a refuzat, considerând acest lucru „amestec în treburili interne”, și a supus populația țării unor chinuri inimaginabile în anii următori. Oamenii au fost siliți să trăiască și să muncească în condiții mizerabile, în foame și frig, pentru a achita în ritm accelerat datoriile făcute de Ceaușescu.

    Mai jos, ce a scris Florin Cîțu pe contul său de Facebook.

    „MF-PSD ne îngroapă în datorii la dobânzi astronomice și doar falimentul ne mai scăpă. Nu există atâtea venituri din taxe pentru a acoperi incompetența PSD la MF“

    „MF-PSD ne anunță că inflația și dobânzile ajung la valori record și în 2023.

    Primul împrumut al anului 2023 și primul semn al dezastrului care urmează.

    MF-PSD a împrumutat 3,3 miliarde lei la dobândă maximă de 8,15%.

    Este clar că la asemenea foame de bani MF-PSD va introduce taxe noi și în 2023 ( în plus față de cele deja crescute la 1 ianuarie 2023). În plus, această disperare a MF-PSD de a se împrumuta din prima săptămâna arată că inflația crește și în 2023 și bineînțeles cresc și dobânzile.

    Aveți grijă cum va păstrați economiile. MF-PSD o să vină sa ia o bucată mai mare din tot ce aveți și anul acesta. Altfel, trebuie să ia bani de la FMI.

    Activitatea PSD la guvernare duce la umilirea României pe piețele internaționale.

    Dobânda platită de MF-PSD pentru cele 3,75 miliarde dolari este cea mai mare dobândă platatita vreodată de statul român pentru dolari ( PNL se împrumuta la dobânda negativă în 2020 și 2021, alte vremuri).

    Și ca să fie insulta și mai mare, cu o zi mai devreme Ungaria s-a împrumutat la dobânzi mai mici cu un punct procentual. Nu știu dacă a mai fost vreodată așa umilită România pe piețele internaționale.

    Doar plecarea PSD de la guvernare ne mai salvează. MF-PSD ne îngroapă în datorii la dobânzi astronomice și doar falimentul ne mai scăpă. Nu există atâtea venituri din taxe pentru a acoperi incompetența PSD la MF.

    P.S. Ar trebui să va întrebați de ce se grăbește MF-PSD să împrumute 20 de miliarde lei în prima săpătămână din an (13% din toată suma pe care trebuie să o împrumute în 2023, cea mai mare suma imprumutata într-o singură zi din istorie la cele mai mari dobânzi). Vă spun eu. Pentru că dobânzile și prețurile vor continua să crească și în 2023. Vezi ce face MF-PSD nu ce spune.“

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

    CITIȚI ȘI:

    * Explicația AUR în cazul soției bătute de deputatul Focșa: „S-a lovit cu nasul de ușă din cauză că a fugit covorul”. Partidul aduce în discuție Ambasada Ucrainei!

    * Propaganda pro-Putin și cea pro-AUR l-au lăsat pe Robert Turcescu fără emisiune la B1 TV

    * Bobby Păunescu, co-patron la B1 TV, executat silit de fostul fotbalist Ciprian Marica. Fiul lui George Constantin Păunescu se afișează ca „investitor” la un proiect imobiliar „de miliarde” la Cluj

    * Revolta unui profesor universitar: „Un general de vârsta mea s-a pensionat cu 30.000 de lei pe lună. Era obosit sărmanul. Eu mai am de așteptat vreo 20 de ani. Pensia mea va fi de 6-7 ori mai mică“

    * Gigi Becali, trimis din nou în judecată. A încălcat termenii eliberării condiționate: a votat la Referendumul pentru Familie, deși avea interdicție!

    * VIDEO. Cele mai rușinoase imagini din viața unui dictator: Putin, singur în biserică la slujba de Crăciun. În sutană erau preoți sau FSB-iști?

    * „Pușcașul” rus din Donețk îi prevede lui Putin un sfârșit ca al lui Gaddafi, „cu o coadă de lopată înfiptă-n fund”

    * 6 criminali ruși, scoși din pușcării și trimiși pe frontul din Ucraina, au evadat înarmați dintr-o tabără de antrenament a mercenarilor Wagner

    * EDITORIAL CARTIANU. Boicotacii. O campanie de tip AUR-ist în care s-au implicat și oameni serioși. Sau cum poți să faci rău convins fiind că faci bine

    * O uriașă afacere penală în Redacția Sport a TVR: bișnița cu bilete. La Mondialul din Qatar, 64 de bilete au fost vândute „unor prieteni” ai lui Cristian Oprean, în mandatul lui Dorin Chioțea. Toate – la semifinale și finală, unde prețurile pe „piața neagră” explodează

  • „Ministerul Finanțelor-PSD mai pune 3 miliarde în conturile băncilor. MF-PSD a alocat în 2022 pentru Apărare 23 de miliarde de lei și pentru dobânzile la împrumuturile externe 30 de miliarde. Nu vi se pare ciudat?”

    Ultima rectificare bugetară a României pe anul 2022 este una în care Guvernul a tăiat sume uriașe de la Sănătate, Investiții, Transporturi și Energie, dând în schimb încă 3 miliarde de lei băncilor, a dezvăluit fostul premier Florin Cîțu. Dezastruoasa politică este a PSD, acuză liberalul, care spune că în anul petrecut cu ministrul Adrian Cîciu la Finanțe, România a fost cel mai mare contributor la profitul sistemului bancar din ultimii 30 de ani. Banii din PNRR sunt ținuți la BNR, în timp ce România se împrumută la dobândă de aproape 10% de pe piața externă. „Nu vi se pare ciudat?”, întreabă Cîțu.

    Într-adevăr, în politica financiară a țării s-au petrecut în 2022 evenimente cel puțin neobișnuite. Guvernul anunță, pe de o parte, venituri-record la buget, pe fondul inflației explozive, care a sărăcit populația și a falimentat multe companii. Cursul euro-leu a fost ținut artificial la un curs sub 5 lei, astfel că inflația a însemnat pentru oameni putere de cumpărare mult mai mică, iar pentru Guvernul PSD-PNL, bani mult mai mulți.

    În același timp, Ministerul de Finanțe s-a împrumutat cea mai mare sumă din istoria statului român – 30 de miliarde de euro. În paralel, banii din PNRR – tot aproape 30 de miliarde de euro – sunt fie nefolosiți în conturile BNR, fie neaccesați din cauza lipsei reformelor.

    Și tot în 2022, România a plătit suma-record de 30 de miliarde de lei (peste 6 miliarde de euro) sub formă de dobânzi pentru împrumuturile făcute!

    Florin Cîțu oferă și termeni de comparație: în timp ce băncilor li s-au plătit dobânzi de 30 de miliarde, Guvernul PSD-PNL a dat la Apărare doar 23 de miliarde (în condițiile în care avem război la graniță, iar Rusia ne amenință sistematic că ne va ataca), iar Transporturile au primit numai 20 de miliarde!

    La rectificarea bugetară făcută acum, PSD a decis să taie 1 miliard de lei (200 de milioane de euro) de la Sănătate, unde ministrul Rafila n-a făcut efectiv nimic timp de un an, în afara dubioasei afaceri cu pastilele de iod. S-a mai tăiat de la Investiții o sumă enormă – 3,8 miliarde lei. Pierzător a fost și alt minister tras înapoi de PSD, Transporturile unde Grindeanu a blocat numeroase contracte pentru autostrăzi – s-au tăiat la rectificare peste 500 de milioane de lei.

    Observațiile lui Florin Cîțu la ultima rectificare bugetară a Guvernului PSD-PNL pe 2022

    „Educația, sănătatea, apărarea și transporturile NU sunt priorități pentru Marcel Ciolacu.
    În schimb, MF-PSD mai pune 3 miliarde de lei în conturile băncilor la această rectificare.
    MF-PSD este cel mai generos prieten al sistemului bancar din ulitimii 30 de ani . Anul acesta a contribuit cu cea mai mare sumă din istorie la profitul băncilor, aproximativ 30 de miliarde de lei doar pe dobânzi.

    Să înțelegeți ce înseamnă suma aruncată pe dobânzi, MF-PSD a alocat în 2022 pentru bugetul apărării 23 de miliarde lei și pentru cel al transporturilor 20 de miliarde lei.
    MF-PSD mai doboară un record: împrumută și cea mai mare sumă din istorie într-un singur an.

    Revenind la rectificare.

    MF-PSD crește cu 3 miliarde lei alocările pentru plata dobânzilor.

    În același timp, bugetele ministerelor care nu sunt o prioritate pentru PSD sunt TĂIATE :

    – 1 miliard de lei de la sănătate. Clar nu este prioritate pentru PSD, mai ales pentru Marcel Ciolacu.

    – 80 de milioane de lei de la educație. E normal. PSD și educația, nicio legătură.

    – 3,8 miliarde lei la MIPE. Asta se întâmplă când nu faci reforme. Banii din PNRR rămân în cont la BNR.

    – 514 miloane la transporturi. PSD a decis că România nu are nevoie de infrastructură de transport și reduce bugetul pentru 2022.

    – 327 milioane la energie. Evident. PSD taie bugetul în plină criză energetică la ministerul energiei. Pare răzbunare dar de ce să sufere românii?

    Și mai taie de la Ministerul Familiei, STS, dezvoltare, digitalizare și interne.

    Această rectificare arată clar prioritățile socialistilor de la PSD. Nimic pentru români. Totul pentru buzunarele lor.

    P.S. Suma totală pe care guvernul o taie la această rectificare din fondurile PNRR este de aproximativ 6.5 miliarde lei. În loc să folosească acești bani MF-PSD împrumută la 9.7% de la bănci. Nu vi se pare ciudat?“

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

    CITIȚI ȘI:

    * „Guvernul Ciolacu-Ciucă bombardează infrastructura energetică a Bucureştiului şi a Timişoarei exact cum face Putin cu Ucraina, ca să le «denazifice» de primarii lor“

    * ABJECȚIE! Premierul Ciucă: „Nicușor Dan să-și rezolve problema cu încălzirea! Nu eu i-am dat sprijinul politic. El a avut sprijin politic de la PNL, nu de la mine!”

    * Beizadeaua lacomă de la ICR Londra, al cărei moft e să-i plătim chirie 7.500 de euro pe lună, e „directoarea lu’ Firea”. Fiică de căpetenie masonă, și-a falsificat CV-ul și a furat bani de la Teatrul Bulandra, înainte de a fi dată afară de actori

    * Rechizitoriul Tel Drum: Bogdan Chireac și Radu Tudor (Antena 3) erau plătiți de gruparea infracțională a lui Liviu Dragnea

    * Cristoiu a descoperit cine-l susține pe Zelenski: „femei nemăritate sau divorțate, care speră ca el să divorțeze și să se însoare cu ele”. De Putin „nu le place pentru că-i bătrân”

    * VIDEO. Frăția putinistă dintre Radu Moraru și Diana Șoșoacă trece la un nou nivel: cei doi cântă și dansează ca doi îndrăgostiți! 145 de secunde penibile, 20 de poze caraghioase

    * Generalul Ben Hodges: „Putin va pierde bătălia decisivă pentru Crimeea la vară. Iar până la sfârșitul lui 2023 va pierde și bătălia internă pentru Kremlin”

    * Înfrângerea care scapă lumea de pericolul Trump: republicanii pierd Senatul SUA pe mâna fostului președinte!

    * Parlamentul iranian a votat executarea 15.000 de protestatari! „Rebelii merită o lecție dură”, își motivează fundamentaliștii islamici intențiile genocidare

    * Un scandal amoros schimbă delegația TVR pentru Campionatul Mondial de fotbal din Qatar. Olaianos, înlocuit de Bocanaciu

  • „PSD, unde sunt banii?” Cîțu dezvăluie că PSD a plătit deja 19 miliarde de lei dobânzi, în 2022, „pe înțelegere cu băncile”, acesta fiind motivul pentru care „nu vrea să ia banii gratis din PNRR”

    Fostul premier Florin Cîțu a lansat acuzații extrem de grave la adresa PSD, despre care spune că „refuză banii gratis din PNRR” pentru că e „pe înțelegere cu băncile”, ca să contracteze împrumuturi colosale la dobânzi-record, pentru care România a plătit până acum, în acest an, 19 miliarde de lei! Dobânda plătită de Guvernul PSD-PNL în primele 7 luni din 2022 e mai mare decât toată dobânda plătită de România în tot anul 2021!

    Conform lui Cîțu, deficitul statului român a fost, doar pe luna iulie, de 3,2 miliarde de lei, în condițiile în care anul trecut, când era încă pandemie, deficitul a fost, în aceeași lună, de numai 100 de milioane de lei. „Politicile socialiste” și înțelegerile oculte cu bancherii ale PSD vor duce, avertizează Cîțu, la inflație, dobânzi și taxe din ce în ce mai mari.

    Concomitent cu ratarea finanțării din PNRR, creșterea deficitului și ascensiunea galopantă a inflației, statul român și-a scăzut masiv investițiile, care au revenit la nivelul anului 2019, mult sub 2020 și, mai ales, 2021, mai face Cîțu analiza parametrilor economic.

    Cu toate acestea, România continuă să se împrumute zeci de miliarde de euro, la cea mai mare dobândă din Europa, fără ca acești bani să intre în investiții care să genereze bunăstare în viitor. Împrumuturile făcute de Românai pur și simplu dispar, fără niciun efect în economie.

    Ministru al Finanțelor este Adrian Cîciu, de la PSD, un personaj instabil, pe care l-a „inventat” anul trecut ca „specialist”

    Florin Cîțu: „Unde s-au dus banii? 1. Pe dobânzi, pe profiturile băncilor. 2. Pe subvenții. 3. Pe bunuri și servicii. Urmează inflație, dobânzi și taxe din ce în ce mai mari”

    „PSD, unde sunt banii?

    Deficitul lunii iulie este de 3.2 miliarde lei. Anul trecut deficitul lunii iulie a fost de DOAR 100 milioane lei.

    Deficitul lunii iulie a explodat în condițiile în care rata inflației foarte mare a crescut veniturile la buget ( nu a crescut gradul de colectare).

    În același timp gradul de execuție al investițiilor este la nivelul anului 2019, sub 2020 și 2021.

    Iar astăzi INS a arătat că și investițiile nete în economie sunt MAI MICI în primul semestru din 2022 față de aceeași perioadă a anului trecut.

    Dar unde s-au dus banii?

    1. Pe dobânzi, în profiturile băncilor. PSD nu vrea să ia banii gratis din PNRR . Așa că plătește, pe înțelegere oare cu băncile ?, dobânzi astronomice la împrumuturile pe care le face statul român. Deja a plătit aprope 19 miliarde lei pentru dobânzi în 2022. O sumă mult mai mare decât au costat dobânzile în tot anul 2021. Este o înțelegere între Marcel Ciolacu și sistemul bancar ?

    2. Subvenții. Cheltuielile cu subvențiile s-au DUBLAT și au ajuns aproape de 8 miliarde lei. Și mai sunt 5 luni din 2022.

    3. Bunuri și servicii. Nu, nu au scăzut. Din contra, sunt mai mari cu aproximativ 7 miliarde fața de anul trecut.

    În opinia mea, în aceste condiții, cu un deficit bugetar în creștere, urmează:

    – inflație și mai mare

    – dobânzi și mai mari

    – taxe mai multe și mai mari

    La începutul anului avertizăm că politicile socialiste ale PSD vor duce la inflație mare și dobânzi mari. Nu am estimat că vor apărea taxe noi pentru că din poziția de președinte al PNL știam că mă voi opune. Taxele și toate măsurile populiste au fost adoptate după ce am plecat.

    Liberalii pot salva situația economică. Au arătat în timpul celei mai mari crize din ultima sută de ani că pot să repună economia pe picioare în timp record. Mai mult, liberalii au arătat că te poți împrumuta la dobânzi negative chiar și cu rating de țară cu mult sub cel al țărilor din zona euro. Investitorii au incredere in soluțiile liberalilor.

    Liberalii au soluții și au demonstrat acest lucru în 2020 și 2021.“

    Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!

    CITIȚI ȘI:

    * Antena 3, România TV și Realitatea Plus primesc 2 milioane de lei din bani publici pentru a-i face lui Daniel Băluță (PSD), primarul Sectorului 4, „imagine instituțională pozitivă”, cu materiale „optimiste”

    * VIDEO. Rusia cere agresiv ieșirea României din UE, prin gura lui Șoșoacă: „De când suntem în UE, ne-am distrus! RoExit!”

    * „Este absolut revoltător că directoarea liceului «Lazăr» propune ca model elevilor un golan de cea mai joasă speță, incult și scandalagiu, pe George Simion”

    * Turcescu are și susținători. Grobianul Dan Tănasă, deputat AUR: „Absolut superb! Bravo, Robert!”

    * Gândacii din gura lui Simion și greierii din capul lui Daea – despre un „fake” din galeria propagandei RoExit

    * VIDEO. Polițiști și interlopi terorizează Giarmata de doi ani cu chefuri nocturne în care muzica bubuie în tot cartierul. Sutele de reclamații rămân nesoluționate

    * „Europa riscă o nouă Ucraina” în Marea Egee, avertizează Grecia, care cere NATO, ONU și UE să oprească Turcia înainte să declanșeze o invazie a insulelor grecești

    * Ce înseamnă „lumea rusă”, noua doctrină de politică externă a Rusiei? Armand Goșu: „Conform definiției lor, și o țară din Africa sau un cartier din New York pot fi lumea rusă”

    * Un senator putinist și-a persecutat fiica de 25 de ani pentru că s-a opus invaziei din Ucraina. Fata a fugit din Rusia în Georgia

    * Simona Halep divorțează după un an de căsnicie! Ea se mută la Nisa, orașul antrenorului ei, Patrick Mouratoglou

  • Leonardo Badea (viceguvernator BNR): Despre rolul coridorului ratelor dobânzilor în cadrul operațional al politicii monetare

    Cadrul operațional al politicii monetare este format din întreg setul de instrumente şi proceduri prin care banca centrală implementează politica monetară în vederea atingerii obiectivului său fundamental, în cazul nostru asigurarea și menținerea stabilității prețurilor.

    Sigur că cel mai cunoscut instrument utilizat de Banca Națională a României este rata dobânzii de politică monetară, acesta fiind din multe puncte de vedere și instrumentul cu cel mai semnificativ impact asupra comportamentului de consum, așadar implicit asupra evoluției pe termen scurt a cererii și într-un final a echilibrelor dinamice care conduc la modificarea prețurilor în aproape întreaga economie.

    Nuanța introdusă aici este importantă pentru imaginea de ansamblu a mecanismului de formare a prețurilor în cadrul economiei, pentru că, așa cum am observat și în ultimele trimestre, există două segmente reduse ca dimensiune dar foarte importante ca impact – reprezentate de prețurile administrate și de prețurile aflate în strânsă legătură cu mărfuri tranzacționate pe piețele internaționale.

    În cazul acestora, influența mecanismelor uzuale ale cererii și ofertei pe plan local este mult mai redusă, motiv pentru care și eficiența cu care instrumentele politicii monetare pot acționa asupra lor este diminuată, situație valabilă inclusiv în privința ratei dobânzii de politică monetară. Acesta este de altfel și motivul pentru care aceste prețuri sunt încadrate în literatura de specialitate și în practica tuturor băncilor centrale în categoria factorilor exogeni.

    Precizarea de mai sus este extrem de importantă în cazul României, având în vedere că sursa primară a puseului actual de creștere a prețurilor, manifestat pe parcursul primelor trei trimestre ale anului curent, a fost ascensiunea notabilă a cotațiilor bunurilor energetice (conform datelor publicate în cel mai recent Raport asupra inflației). De exemplu, contribuția componentei energie (combustibili, gaze naturale, energie electrică) la creșterea ratei anuale a inflației pe parcursul trimestrului III 2021 s-a ridicat la 1,5 puncte procentuale, jumătate din creștere fiind explicată de majorarea prețului gazelor naturale.

    Un alt exemplu relevant este faptul că la rata anuală a inflației IPC de 6,29 puncte procentuale la finalul lunii septembrie, 3,25 de puncte procentuale au reprezentat contribuția componentei energie. Bineînțeles că se adaugă și alte influențe, precum creșterea costurilor de producție cu alte materii prime și materiale, încercarea agenților economici de a recupera pierderile acumulate de la începutul crizei pandemice sau evoluția favorabilă a cererii, dar per ansamblu acestea au contribuit cu mai puțin de jumătate din avansul IPC.

    Particularități de acest fel există în permanență și tocmai de aceea băncile centrale au dezvoltat în timp și utilizează o paletă largă de instrumente menite să contribuie la atingerea obiectivelor politicii monetare, suplimentare ratei dobânzii-cheie. De asemenea, este important să nu pierdem din vedere nici faptul că întregul instrumentar al politicii monetare trebuie să acționeze sincronizat în cadrul amplu al mixului de politici macroeconomice, alături de politica fiscală, politica macroprudențială și ansamblul de politici structurale menite să acționeze inclusiv pe partea ofertei.

    Acest lucru este deosebit de important în condițiile în care, cum știm, politica monetară acționează cu precădere asupra cererii pe termen scurt și nu are influență asupra dinamicii ofertei. Pentru că majoritatea prețurilor (în afara situațiilor menționate la începutul articolului) sunt rezultatul corelării cererii cu oferta, a acționa prin ansamblul politicilor economice și asupra ofertei este de natură să contribuie la reducerea pe termen mediu și lung a volatilității prețurilor și să sporească eficiența politicii monetare în combaterea învolburărilor pe termen scurt ale acestora, dar cel mai important, în evitarea intrării într-o buclă inflaționistă. În această din urmă privință, se remarcă absența, până în acest punct, a presiunilor din partea pieței muncii, care altminteri ar fi putut constitui o verigă principală din lanțul de propagare în timp a creșterilor de prețuri.

    Revenind la instrumentarul diversificat al politicii monetare, acesta include și facilitățile permanente oferite de BNR participanților eligibili, conform Regulamentului nr.1/2000, respectiv facilitatea de creditare și cea de depozit.

    Facilitatea de creditare, permite băncilor obținerea unui credit cu scadența de o zi de la banca centrală, contra unor garanții (instrumente financiare constituite ca și colateral), la o rată de dobândă predeterminată. Această rată de dobândă constituie, în mod normal, un plafon superior al ratei dobânzii pentru tranzacțiile „overnight” dintre instituțiile de credit pe piaţa monetară. Băncile care au necesar de lichiditate pe parcursul zilei se pot împrumuta de la alți participanți pe piața monetară, dar pot apela și la această facilitate permanentă dacă dețin suficiente instrumente financiare (obligațiuni) eligibile pentru a constitui colateralul necesar. Datorită existenței acestei opțiuni, costul împrumuturilor este limitat prin mecanismele de piață să urce mai sus de nivelul dobânzii la facilitatea de creditare.

    Facilitatea de depozit permite instituțiilor de credit să plaseze depozite cu scadența de o zi la banca centrală, la o rată de dobândă predeterminată. Datorită unor mecanisme de piață similare celor descrise mai sus, rata dobânzii facilității de depozit reprezintă, în mod normal, limita de jos a ratei dobânzii „overnight” a pieţei monetare. Practic, o instituție de credit nu va fi interesată să constituie un depozit la un alt participant pe piața monetară remunerat la o rată mai redusă de dobândă, atât timp cât banca centrală oferă un nivel superior de remunerare în cadrul facilității permanente de depozit.

    Alăturând elementele descrise mai sus, vedem că ratele dobânzilor pentru aceste două facilități permanente oferite de banca centrală descriu un coridor în jurul ratei dobânzii de politică monetară. Prin intermediul celor două rate ale dobânzii sau per ansamblu prin intermediul coridorului, banca centrală urmărește în principal să limiteze volatilitatea ratelor dobânzilor pe termen scurt pentru tranzacțiile realizate între participanții eligibili pe piața monetară (Bindseil și Jabłecki, 2011a; Gray et al., 2013; Nils Mæhle, 2021). Având în vedere influența pe care indicatorii rezultați din evoluția dobânzilor pe piața monetară o au  asupra costului creditării în întreaga economie, înțelegem necesitatea menținerii sub control a volatilității acestei piețe.

    Totodată, rolul foarte important al acestor instrumente mai puțin familiare publicului larg este absorbirea sau furnizarea de lichiditate, de către banca centrală, pe termen foarte scurt (o zi). Ele contribuie, alături de numeroase alte instrumente, la acțiunile băncii centrale prin care se asigură un nivel adecvat al lichidității în sistemul financiar, ceea ce reprezintă un factor de foarte mare importanță pentru funcționarea adecvată a acestuia, deopotrivă în perioadele de normalitate, cât și în cele de turbulență. Debutul crizei pandemice a demonstrat încă o dată că orice tensiune sau șoc endogen/exogen ce se manifestă în economie are corespondent în evoluția lichidității în sistemul financiar, chiar și atunci când acesta este robust și nu este afectat direct, în primă instanță.

    De asemenea, sistemul coridorului ratelor de dobândă aferente facilităților permanente are rolul de a semnaliza orientarea generală a politicii monetare. El contribuie la menținerea ratelor dobânzilor de pe piața monetară într-un interval rezonabil de apropiat în jurul ratei de politică monetară, în condițiile în care relația strânsă dintre rata de politică monetară și ratele dobânzilor de pe piață este un factor important pentru transmiterea politicii monetare. Prin mecanismul coridorului ratelor de dobândă, banca centrală generează un semnal de politică mai eficient, deoarece ratele pieței urmăresc mai îndeaproape rata dobânzii-cheie.

    Am insistat asupra detaliilor de mai sus, chiar dacă poate uneori sunt prea tehnice pentru publicul larg, pentru a arăta că utilizarea de către banca centrală a instrumentului coridorului ratelor de dobândă nu reprezintă o acțiune marginală, lipsită de semnificație sau de eficiență, ci este o pârghie importantă cu implicații ample asupra mecanismelor pieței financiare și ale economiei.

    În cadrul ședinței de politică monetară din 9 noiembrie, prin coroborarea deciziei de creștere cu 0,25 puncte procentuale a ratei dobânzii de politică monetară cu cea privind sporirea cu alte 0,25 de puncte procentuale a amplitudinii coridorului format de ratele dobânzilor la cele două facilități permanente oferite, Consiliul de administrație al BNR practic a aplicat o întărire semnificativă „de facto” a poziției politicii monetare, în condițiile păstrării controlului ferm al băncii centrale asupra lichidității de pe piața monetară.

    Condițiile existente pe piața monetară în perioada curentă sunt de natură să contribuie la eficiența măsurii privind creșterea amplitudinii coridorului. Așa cum știm, situația lichidității cunoaște schimbări de la o zi la alta în funcție de multitudinea de operațiuni derulate de băncile comerciale (ca rezultat al tranzacțiilor realizate pentru clienții acestora sau în nume propriu), de Ministerul Finanțelor sau de banca centrală.

    Interconectarea cu piața de capital și piața valutară este și ea de natură să influențeze lichiditatea pe piața monetară. Perioada de constituire de către bănci a rezervelor minime obligatorii încheiată în data de 23 octombrie 2021 s-a caracterizat prin prevalența deficitelor zilnice de lichiditate pe piața monetară. În aceste condiții, inițierea normalizării coridorului ratelor dobânzilor este de natură să prevină o volatilitate accentuată a ratelor dobânzilor pe piața monetară în eventualitatea reinstalării unui excedent de lichiditate spre finele anului și să mențină trendul de întărire a politicii monetare. Așadar, măsura a fost deopotrivă utilă și oportună, având în vedere condițiile pieței monetare și posibila evoluție a acestora pe termen scurt.

    În contextul situației economice complexe generate de implicațiile pe termen scurt și de transformările imprevizibile pe termen mediu și lung ale crizei pandemice, toate băncile centrale apelează la o multitudine de instrumente pentru a calibra cât mai eficient posibil și cât mai focalizat impactul politicii monetare asupra economiei. Majoritatea băncilor centrale care au contribuit cu date la raportului anual „Monetary Policy Benchmarks 2021” publicat de Central Banking Institute utilizează un sistem de coridor al ratelor dobânzilor (18 din 35 de respondenți). Între acestea bănci centrale ale unor state din regiune precum Polonia, Ungaria și Cehia. De altfel, sistemul coridorului ratelor dobânzilor este utilizat cu precădere în economiile emergente, spre deosebire de o serie de economii avansate (de exemplu SUA) care după criza financiară globală au favorizat utilizarea unui sistem bazat pe un prag inferior al dobânzilor (Cap, Drehmann și Schrimpf, 2020).

    Deși nu există un consens cu privire la amplitudinea coridorului, practica internațională a băncilor centrale sugerează utilizarea unui coridor îngust și simetric, ratele dobânzilor aferente celor două facilități permanente fiind egal distanțate față de rata dobânzii de politică monetară. Studii de specialitate concluzionează că stabilirea unei amplitudini prea mari a coridorului poate afecta dezvoltarea pieței și transmiterea semnalelor de politică monetară.

    Un coridor larg descurajează intermedierea rezervelor prin intermediul băncii centrale și poate duce la o volatilitate relativ ridicată a ratei dobânzii „overnight” ceea ce ar complica gestionarea lichidităților de către bănci și ar putea descuraja tranzacționarea, făcând mai riscant pentru acestea să se bazeze pe piață pentru reglarea fină a nivelului rezervelor (acestea ar putea fi înclinate să se „auto-asigure” prin tezaurizarea activelor lichide și prin împrumuturi predominant pe termen scurt – Bindseil și Jabłecki, 2011b).

    Pe de altă parte, un coridor prea îngust ar putea la rândul său să aibă un efect de reducere a tranzacționării, chiar dacă efectele sale de ansamblu ar fi mai puțin îngrijorătoare. Niveluri mai ridicate ale ratei dobânzii și existența altor mecanisme de absorbție a volatilității pot să justifice existența unui coridor mai larg, inclusiv pentru că ajustările ratei dobânzii tind să fie mai mari în termeni absoluți, cu cât nivelul ratei dobânzii este mai mare.

    În România, am avut începând cu luna mai 2008 și până în prezent un coridor simetric format de ratele dobânzilor la cele două facilități permanente, a cărui amplitudine a fost redusă în mai multe etape de la 8 puncte procentuale la 2 puncte procentuale (câte un punct procentual mai sus și respectiv mai jos față de rata dobânzii de politică monetară) anterior izbucnirii pandemiei de coronavirus. În martie 2020, ca parte a pachetului de măsuri menit să atenueze impactul situației generate de epidemia de coronavirus asupra populației și companiilor românești, coridorul simetric format de ratele dobânzilor facilităților permanente în jurul ratei dobânzii de politică monetară a fost redus la ±0,5 puncte procentuale de la ±1 punct procentual.

    Normalizarea graduală a amplitudinii coridorului, după intrarea într-un nou ciclu de întărire a politicii monetare (ca urmare a evoluției inflației și ținând seama de premisele de recuperare economică), este o evoluție firească pentru care un prim pas a fost făcut în cadrul ședinței de politică monetară de la începutul lunii noiembrie, acesta fiind extins într-o prima etapă la ±0,75 puncte procentuale.

    O evoluție relativ similară pe parcursul perioadei trecute de la izbucnirea crizei pandemice poate fi observată și în cazul țărilor din regiune. De exemplu, Banca Națională a Cehiei a practicat în prima parte a anului curent o amplitudine a coridorului format de ratele dobânzilor facilităților permanente în jurul ratei dobânzii de politică monetară de +0,75/-0,20 care a fost ajustată în mai multe etape, începând cu luna iunie, ajungând în septembrie să fie readusă la dimensiunea standard de +/-1 punct procentual. În cazul Băncii Naționale a Ungariei, de la o configurație inițială de +1,25/-0,65 puncte procentuale în jurul ratei dobânzii de politică monetară, amplitudinea coridorului ratelor dobânzilor a crescut aproape de cea standard, la ±0,95 puncte procentuale. Banca Națională a Poloniei a procedat în luna octombrie la ajustarea amplitudinii coridorului format de ratele dobânzilor facilităților permanente în jurul ratei dobânzii de politică monetară la ±0,5 puncte procentuale, față de +0,40/-0,10 puncte procentuale anterior.

    Vedem, așadar, că și în cazul acestor trei bănci centrale, cu care adesea ne comparăm, coridorul a fost modificat ca reacție la impactul crizei pandemice pentru ca ulterior să se treacă la normalizarea sa. Totodată, observăm că în prezent acestea practică tot un coridor simetric (chiar dacă pe perioada crizei a fost asimetric), de o dimensiune comparabilă cu cea aplicată în prezent de BNR. Tot pentru comparație, în cazul Băncii Centrale Europene distanța ratelor de dobândă la facilitatea de creditare și la cea de depozit în raport cu rata dobânzii la operațiunile principale de refinanțare este de +0,25/-0,50 puncte procentuale, diferențele de amplitudine fiind relativ similare față de noi ca și față de țările din regiune menționate, acestea fiind justificate de condițiile economice și financiare diferite per ansamblul regiunii comparativ cu zona euro. Aceleași diferențe se reflectă de altfel și în nivelurile eterogene ale ratei dobânzii-cheie (pe de o parte 2,75% în Cehia, 2,10% în Ungaria, 1,75% în România și 1,25% în Polonia, versus 0% în zona euro).

    În aplicarea politicilor economice sunt numeroase situațiile în care este nevoie de o cumpănire atentă a posibilelor efecte pozitive și negative, pe termen scurt versus orizontul mai lung. Pentru politica monetară, aceste alegeri devin mai evidente atunci când este nevoie să se recâștige spațiul de manevră al politicii, printr-o normalizare ce survine ulterior reacției de relaxare ca răspuns la o criză. Băncile centrale sunt pe deplin conștiente de necesitatea de a găsi un echilibru între nevoia de a combate componentele persistente ale inflației, fără a supra reacționa prin adresarea acelor componente care sunt tranzitorii și/sau exogene și fără a descuraja prematur recuperarea economică încă aflată sub imperiul incertitudinilor și riscurilor pe termen scurt. Aceste considerații sunt reiterate de Banca Centrală Europeană, Rezerva Federală a SUA, Banca Reglementelor Internaționale sau Fondul Monetar Internațional.

    În mod evident, este necesară o analiză atentă și o adaptare a conduitei politicii monetare în funcție de circumstanțele internaționale/regionale și de particularitățile economiei locale (Carsten, 2019). O analiză recentă a Băncii Reglementelor Internaționale arată că provocările asociate procesului de normalizare a politicii monetare în economiile emergente sunt cu precădere numeroase și complexe în condițiile actuale caracterizate de poziții fiscale fragile, niveluri în creștere ale datoriei, vulnerabilități structurale, inflație (temporar) superioară țintelor asumate, incertitudini cu privire la creșterea economică în perioada următoare, riscuri ale unor efecte transfrontaliere de natură financiară și economică ca urmare a potențialelor modificări de abordare a politicii monetare în economiile avansate, evaluări ridicate ale activelor financiare dar și imobiliare etc.

    Tocmai de aceea băncile centrale din aceste economii adaptează ritmul de normalizare al politicii monetare la condițiile locale și caută să acționeze cu o plajă cât mai largă de instrumente. Deciziile cu privire la ritmul și calendarul acțiunilor de întărire a politicii monetare reprezintă, acum ca și adeseori în situații din trecut, un act delicat de echilibrare a efectelor pozitive și negative asociate („balancing act”). În aprecierea Băncii Reglementelor Internaționale ar putea fi util pentru băncile centrale din economiile emergente să apeleze la un set larg de instrumente de politică, inclusiv instrumente macroprudențiale, pentru a gestiona numeroasele presiuni divergente manifestate pe plan intern sau prezente la nivel global, într-o combinație ce variază în funcție de vulnerabilitățile și particularitățile instituționale, economice și financiare specifice. Cred că este conduita potrivită pentru o bancă centrală în condiții de incertitudine ridicată.

    Utilizarea de către BNR a facilităților permanente și a coridorului ratelor de dobândă aferent acestora în complementaritate cu modificarea ratei dobânzii de politică monetară este doar cel mai recent exemplu de adaptare la condițiile specifice existente la nivel local și de calibrare atentă, care are în vedere acea echilibrare delicată și dificilă a efectelor pozitive și negative inerente, la care Banca Reglementelor Internaționale și alte organisme similare fac referire.

    Într-o lume dominată de incertitudine, corecta înțelegere, cumpătarea și flexibilitatea sunt primordiale pentru a răspunde riscurilor multiple care apar.

    Referințe:

    [1]   Bindseil, U. și Jablecki, J. (2011), “A Structural Model of Central Bank Operations and Bank Intermediation,” ECB Working Paper Series No. 1312.

    [2]   Bindseil, U. și Jablecki, J. (2011), “The Optimal width of the Central Bank Standing Facilities Corridor and Banks’ Day-to-day Liquidity Management”, ECB Working Paper Series No. 1350

    [3]   Nils Mæhle (2021), “Monetary Policy Implementation: Operational Issues for Countries with Evolving Monetary Policy Frameworks”, IMF Working Paper Series No.20/26

    [4]   Central Banking (2021), “Monetary Policy Benchmarks”

    [5]   Cap, A., Drehmann, M., și Schrimpf, A. (2020), “Changes in monetary policy operating procedures over the last decade: insights from a new database”, BIS Quarterly Review

    [6]   Gray, S., Karam, P., Meeyam, V. și Stubbe, M. (2013), “Monetary Issues in the Middle East and North Africa Region: A Policy Implementation Handbook for Central Bankers”, IMF Departmental Paper No. 13/1

    [7]   Carstens, A. (2019) discurs cu ocazia “Annual General Meeting of the BIS”, Basel, 30 iunie 2019, disponibil online la https://www.bis.org/speeches/sp190630.htm