Atentatul de la Hanau, Germania, arată că naționalismul și extremismul european au ajuns la cele mai înalte cote. Nu trebuie să ne ascundem după deget, Brexit-ul este o formă de manifestare a naționalismului britanic.
Să împuști un tânăr în cap doar pentru că se află la volanul unei mașini care are numere de România reprezintă un indiciu că va fi tot mai greu pentru milioanele de muncitori români să lucreze și să se dezvolte în țările de adopție.
Demisia lui Annegret Kramp-Karrenbauer, succesoarea Angelei Merkel la conducerea formațiunii CDU (Uniunea Creștin Democrată), pentru că nu a reușit să evite o alianță locală cu Alternativa pentru Germania (AfD), formațiune de extremă dreapta, a provocat o adevărată criză politică și mari îngrijorări pentru viitor.
Atentatul din Hanau vine să toarne gaz pe foc. Germania se confruntă cu o creștere tot mai accentuată a influenței gândirii extremiste și a manifestărilor politice de acest tip. AfD este o formațiune marginală, dar nu se știe pentru cât timp. Autoritățile germane au fost mai preocupate să ascundă lumii problema noului naționalism, care roade ca un cancer de cel puțin un deceniu, decât s-o rezolve.
Cum spuneam, Brexit-ul este o formă de manifestare a naționalismului britanic. O jurnalistă de la BBC a fost exonerată de conducerea postului de televiziune în urma unei cercetări disciplinare pentru că, într-o relatare, a spus că susținătorii care sărbătoreau Brexit-ul în centrul Londrei sunt cu toții „persoane albe”, sugerând că plecarea din Uniunea Europeană e o „formă de rasism”.
Jurnalista nu și-a pierdut locul de muncă, șefii ei, în urma cercetării imaginilor de la fața locului, au considerat că relatarea ei era conformă cu realitatea din fața parlamentului.
Dar astfel de cazuri particulare, nu rezolvă problema. Răul a fost făcut. Platformele sociale distribuie informații cu o viteză de neimaginat în urmă cu două decenii, nu există filtre, iar oamenii sunt bombardații cu sute de mesaje false, cu fabulații, minciuni pe care mulți dintre ei le cred sau pe care, din disperare sau frustrare, le consideră salvatoare, mai grav, minciuni în care merită să crezi.
Fără rețele sociale ar fi existat „Societatea Pământul Este Plat”? Poate că da, dar n-ar fi avut zeci de mii de adepți din întreaga lume care să creadă într-o astfel de aberație și, în plus, să o cultive și să o promoveze. „Pământul e plat” poate fi cel mult gândul neclar al cuiva care a băut într-o seară prea multe pahare cu vin și se pregătește să meargă la culcare, dar trăim vremuri în care o astfel de inepție a devenit o mică religie și nu e singura.
Imaginați-vă acum că pentru toate teoriile conspiraționiste, una mai absurdă decât alta care bombardează rețelele sociale zi de zi, se găsesc mii de clienți, oameni mai puțin educați care caută întrebări la probleme și provocări cotidiene și care nu primesc răspunsuri pe căi oficiale sau credibile pentru că și acestea, la rândul lor, au fost alterate de noul tip de comunicare.
Suntem într-un cerc vicios care naște monștri precum cel din Hanau, Germania, dar și zeci de alte cazuri din SUA, Franța și Marea Britanie. Crimele în masă care bântuie societatea noastră au legătură directă cu mesajele politice și cu impactul rețelelor sociale asupra comunicării.
Atâta vreme cât vom ascunde problemele sub preș, ele nu se vor rezolva, iar noi, ca români și cetățeni europeni, vom avea mult de suferit. Deja am devenit atât victime, vezi cazul din Germania cu tânărul ucis de psihopatul din Hanau, dar și călăi, vezi cazul Ditrău, iar acestea sunt doar două dintre cele mai recente exemple.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
„Cazul Ditrău” a scos la lumină rasismul scârbos al unei comunități primitive din secolul XXI. Să încerci să-i alungi pe doi necăjiți din Sri Lanka, veniți în România să muncească legal, este nu doar o ticăloșie, este o ilegalitate. Să spui că nu mănânci pâine atinsă de aceștia – brutari de meserie – este un abis al umanității.
Ditrău este o comună cu aproape 5.000 de locuitori, majoritatea de etnie maghiară, situată în nord-estul județului Harghita, în Depresiunea Giurgeu, pe râul Ditrău. Și unul dintre satele comunei se numește tot Ditrău (în maghiară – Ditró; în germană – Dittersdorf).
În ultimele zile, această localitate muntoasă și-a câștigat o tristă celebritate.
Episodul 1. Popa Biró agită sătenii împotriva brutarilor din Sri Lanka
Conflictul a izbucnit miercuri, 29 ianuarie. Circa 200 de localnici din comuna Ditrău, în frunte cu preotul romano-catolic Bíró Károly, s-au adunat în faţa Primăriei, nemulţumiţi că o fabrică de pâine din localitate a angajat doi muncitori din Sri Lanka. Oamenii susțineau că le e teamă ca la ei în comună „să nu vină un val de migranţi”, care să le impună cultura lor şi să le pună în pericol siguranţa.
Primarul Puskas Elemer (UDMR) le-a explicat oamenilor revoltați că sala de şedinţe de la Primărie e neîncăpătoare pentru o așa mulțime. Le-a propus celor 200 de săteni să se discute nemulțumirile lor la Căminul Cultural, unde e spațiu suficient pentru câteva sute de săteni. A fost stabilită ziua de sâmbătă, 1 februarie, când toată lumea e liberă și poate veni la adunarea populară.
Preotul Károly Bíró
Episodul 2. Singalezii sunt alungați din Ditrău la Gheorgheni
Proprietarii de locuinţe din Ditrău, unde au fost cazaţi cei doi muncitori din Sri Lanka, au primit ameninţări de la localnici. Patronii fabricii de pâine au decis să-i mute pe asiatici la Gheorgheni, oraș situat la 13 kilometri distanță. În viața singalezilor a apărut deja o noutate: trebuie să facă naveta de la Gheorgheni la Ditrău.
Episodul 3. Sâmbăta nebună de la Căminul Cultural
Sâmbătă, 1 februarie, sala cea mare a Căminului Cultural a fost arhiplină. Peste 300 de oameni au participat la ședința care avea un singur obiectiv: alungarea definitivă a celor doi singalezi de pe pământurile strămoșești ale Ditrăului.
Sătenii s-au plâns și de condițiile de lucru din brutărie, dar marele lor of era că sunt aduși migranți să lucreze la ei în comună.
Primarul Puskas Elemer – de ziua lui! – avea lacrimi în ochi când s-a adresat oamenilor. I-a îndemnat să se roage. Onorata adunare, bine strunită de preotul Bíró Károly, a rostit „Tatăl Nostru” cu energie înălțătoare. O energie pe care ți-o poate da doar pericolul descreștinării, întrupat de cei doi brutari singalezi.
La întâlnire au participat şi deputatul Bende Sandor, şi vicepreşedintele Consiliului Judeţean Harghita, Barti Tihamer, ambii de la UDMR.
Episodul 4. Patronii brutăriei promit că singalezii nu vor mai atinge pâinea ditrăuană
Sub presiunea maselor revoltate, patronii brutăriei au cedat, luându-și angajamentul – printr-o scrisoare trimisă preventiv, căci n-au venit la Căminul Cultural – că-i vor scoate pe cei doi muncitori asiatici din procesul de producție a pâinii și îi vor pune să facă alte munci, în care să nu atingă pita românească/secuiască.
Köllő Katalin, femeia care administrează brutăria alături de soțul ei, spune că „pentru liniștirea localnicilor” a propus inițial ca cei doi brutari din Sri Lanka să continue să lucreze la brutărie, dar „să nu mai facă pâine”.
Sunt brutari, dar să nu mai facă pâine! E ca și cum i-ai spune unui ziarist că-i găsești ceva de lucru prin redacție, dar să nu mai scrie!
Cei mai aprigi dintre localnici nu s-au mulțumit cu trecerea pe linie moartă a brutarilor din Sri Lanka. Ei au cerut ca asiaticii să fie dați afară cu totul, să fie scoși din Ditrău pentru totdeauna! Această dorință a „patrioților” locali a fost respinsă ferm de patronii brutăriei.
Preotul Karoly Biro și primarul Puskas Elemer
Episodul 5. Deciziile brutăriei vor fi luate împreună cu divanul sătesc
Încercat să liniștească spiritele înfierbântate din comună, proprietarii brutăriei și-au cerut scuze localnicilor pentru „neplăceri”. În realitate, cei doi muncitori asiatici nu au provocat niciun fel de neplăceri, au fost doar spaime paranoice ale unor ditrăuani cu educație precară și gândire primitivă.
„Revoluționarii” au impus scrierea unei „petiții-angajament” în care să fie trecute obligații ferme ale patronilor brutăriei față de preacinstita comunitate din Ditrău. Să nu mai decidă ei, patronii, de capul, ce fac cu brutăria, deciziile să le ia împreună cu divanul sătesc.
În scrisoarea sa, patronul-bărbat i-a invitat pe oamenii care vor să se angajeze la brutărie să vină la el, că mai face angajări. La citirea cinstitei oferte s-a făcut un moment de liniște, apoi localnicii au vociferat – nu, ei nu vor să muncească la brutărie, ei vor să nu mai atingă asiaticii aluatul din care se face pâinea de Ditrău.
Patronul brutăriei a promis că de acum încolo va anunța orice intenție de angajare, astfel încât să aibă prioritate localnicii care vor să se lucreze.
„Ne angajăm ca orice decizie importantă în ce privește firma noastră să fie făcută publică înainte de luarea ei”, a scris proprietarul. Ăsta da, capitalism: îți faci planul de afaceri în funcție de dorințele, părerile, gândurile, poftele și mofturile sătenilor. Doar salariile le plătești singur, că nu se face chetă pe uliță.
„Scopul nostru e să rezolvăm problema. Ne cerem scuze dacă am jignit pe cineva, dar am angajat cetățenii străini cu forme legale. Vă rugăm să nu răspândiți zvonuri neconfirmate”, a mai scris patronul brutăriei.
Localnicii s-au contrazis dacă să-i accepte scuzele sau nu. Problema a rămas neclarificată.
Episodul 6. Intervine Discriminarea
Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD) s-a autosesizat după anunțul inițial al patronilor brutăriei. Cazul va fi dezbătut într-o ședință ulterioară. Printre cei chemați să dea explicații se vor număra soții-patroni, dar și primarul Puskas Elemer, și preotul Bíró Károly.
Episodul 7. Patronii brutăriei se răzgândesc: singalezii rămân pe loc
Sub presiunea opiniei publice naționale și amenințați cu sancțiuni din partea CNCD, patronii brutăriei din Ditrău s-au răzgândit: nu se schimbă nimic în privința muncitorilor singalezi, vor rămâne să facă pâine. Köllő Katalin și soțul ei susțin că niciodată n-au vrut să-i scoată pe cei doi asiatici din procesul de fabricare a pâinii. A fost o „neînțelegere”, o „problemă de traducere”, spun ei, pentru că emis un comunicat doar în maghiară, nu și în română.
Episodul 8. Boicotul pâinii de Ditrău
Între timp, localnicii din Ditrău nu mai cumpără deloc pâinea produsă de fabrica din localitate, chiar dacă recunosc că e cea mai bună. Din această cauză, profitul firmei a scăzut cu 30%.
Când cer închiderea brutăriei (cu ce drept?) sau când refuză să-i mai cumpere pâinea, bravii „patrioți” locali uită un lucru: fabrica respectivă e cel mai mare angajator din comună. Și cel mai mare contributor la bugetul comunei, prin taxele plătite.
Incredibilele pericole care-i pândesc pe creștinii din Ditrău
La adunarea populară de sâmbătă, la Căminul Cultural din Ditrău, a vorbit multă lume, nu doar primarul.
Acuzat trei zile la rând că e rasist, preotul Bíró Károly a dat-o pe lupta de clasă. Brusc, nu mai avea ceva cu brutarii din Sri Lanka, cu religia și cultura lor, ci cu patronii brutăriei. „Oamenii nu sunt angajaţi, sunt refuzaţi şi suntem revoltaţi că proprietarii firmei nu ne vor pe noi, ci pe oamenii pe care îi aduc din străinătate, din depărtare. Noi nu suntem apreciaţi, iar ei sunt supraevaluaţi şi acesta nu e o rezolvare. E un conflict care trebuie rezolvat (…). Trebuie să fim trataţi ca oameni, nu ca obiecte, ca o sursă de venit. Şi nici străinii nu trebuie trataţi ca o sursă de venit, ci ca oameni”.
O femeie din sală a detectat un pericol istoric: „Să presupunem că şi alţi întreprinzători vor aduce câte 6 muncitori la noi în sat, pentru câţiva ani. Trec doi ani, vor cere să se stabilească aici şi o să-şi aducă familiile, şi după ce ce trec patru-cinci ani, ne trezim că un sfert din casele din Ditrău sunt locuite de oameni de culoare. De asta ne temem noi, nu doar de cei doi sri-lankezi, ci de consecinţe, trebuie sa ne gândim bine la consecinţe, că nu este vorba doar de ziua de mâine sau poimâine, este vorba de viitorul nostru, viitorul copiilor şi al nepoţilor noştri”.
Un tânăr s-a arătat la fel de vizionar: „Eu nu am o problemă cu cei doi sri-lankezi, dar va fi o problemă dacă vor mai veni alţi 100 de oameni”.
Un domn s-a arătat speriat de distanțe: „Nu avem nevoie sa vină străini de la 5.000 de kilometri că să ne înveţe cum să facem o pâine”.
O femeie în vârstă a atras atenția că pot fi pericole și mai mari. Dânsa a lucrat „peste 30 ani în microbiologie”, deci știe ce vorbește. Și anume: „Vreau să atrag atenţia asupra pericolului răspândirii virusului, pentru că toţi oamenii vin acasă de unde este focarul virusului. Şi el (patronul fabricii – n.red.) aduce din Nepal, acum, cinci muncitori, de unde e focarul. A scris şi Wikipedia că China are graniţă comună cu Nepalul şi acolo au fost doi morţi deja. Numai un singur om să aducă virusul, că eu am lucrat în microbiologie şi ştiu ce înseamnă, un singur om să fie bolnav, duce pâinea peste tot în ţară, este un pericol foarte mare”.
Doamna virusoloagă o dă și dânsa pe lupta de clasă, ba chiar ar vrea să fie desființată brutăria din comună. „Ne-am adunat pentru că oamenii sunt foarte nemulţumiţi că există brutăria asta în comună, clădită din bani europeni, şi patronul (…) nu dă salariu decent. Muncesc foarte mult, câteodată şi 24 de ore, dacă sunt bolnavi nu ia în considerare – asta am auzit de la oameni – şi se poartă foarte urât. Eu cu câinii, acasă, nu mă port aşa, să ştiţi, cum se poartă el cu oamenii de aici, şi de asta nu găseşte oameni care să lucreze la el”.
Ditrău se află între Gheorgheni și Toplița
Nu acceptă ca „oameni de culoare” să atingă „pâinea lor”!
Fabrica de pâine din Ditrău este cea mai mare din Bazinul Gheorgheni. Patronii ei nu au participat la „adunarea populară” de la Căminul Cultural, în ciuda faptului că prezenţa lor a fost solicitată insistent de cei prezenţi. Soții Köllő au trimis comunităţii o scrisoare în care, printre altele, şi-au cerut scuze pentru că nu i-au anunţat din timp pe localnici că vor aduce angajaţi străini.
După iureșul din primele zile și înaintea intervenției CNCD, patronii anunţaseră că-i vor muta pe cei doi muncitori într-o altă zonă a procesului de producţie.
Patroana-directoare Köllő Katalin:„Propunerea noastră a fost ca cei doi brutari calificaţi să fie cuprinşi într-o altă etapă a producţiei şi deocamdată să ne ajute lângă cuptoare. Ceilalţi cinci brutari cu care am făcut contracte nu vor fi aduşi decât dacă în următoarele şase luni nu vom putea să angajăm cinci brutari calificaţi dintre localnicii noştri (…). Principala problemă este că localnicii nu vor să accepte ca oameni dintr-o altă cultură să facă pâinea lor. De foarte multe ori au atacat faptul că ei nu au probleme cu persoanele respective, dar, totuşi, să nu atingă pâinea lor, a noastră”.
Firma nu va renunţa la cei doi angajaţi singalezi, a dat garanții patroana.
Köllő Katalin a adăugat că cei doi muncitori au aflat din presă despre scandalul în mijlocul căruia se află şi că sunt foarte trişti, iar unul dintre ei chiar a plâns. „Ieri, deja, Piumal a plâns, era foarte trist. A aflat de la ştiri că cea mai mare problemă este culoarea pielii lor”, a spus directoarea fabricii.
Sri Lanka – țara cu populație cât România
Sri Lanka (cunoscută și ca Ceylon) e o țară insulară din Oceanul Indian, cu o populație un pic mai mare decât cea a României, la o suprafață de 3,6 ori mai mică, și cu un PIB pe cap de locuitor de trei ori mai mic.
După 1978, țara a fost răvășită decenii de-a rândul de un război civil sângeros între populația majoritară singaleză și cea minoritară tamilă. Singalezii reprezintă circa 75% din populație. „Tigrii tamili” au încercat să creeze o provincie autonomă și chiar un stat independent. În 22 de ani, până în 2000, s-au înregistrat peste 60.000 de victime.
Insecuritatea și sărăcia fac și acum ravagii în Sri Lanka.
Un alt fenomen devastator îl reprezintă valurile seismice, declanșate de cutremurele oceanice. Tsunami-ul din 26 decembrie 2004 a făcut peste 300.000 de victime în Sri Lanka.
Suprafața: 65.610 km² (România are 238.397 km²)
Populația: 21,5 milioane locuitori (România are 20 de milioane)
PIB pe cap de locuitor: 4.073 $ (România are 12.285 $)
