România își continuă derapajul care o îndepărtează de secularism și modernitate: 13 culte religioase din țara noastră solicită oficial ca Religia să devină probă de Bacalaureat, la alegere, în rând cu alte discipline din trunchiul comun. Cererea e făcută cu doar câteva zile înainte ca noile legi ale educației să fie adoptate în Guvern – astfel încât să nu fie timp de o dezbatere serioasă.
Pe 23 martie, Guvernul ar urma să adopte legile educației. Miercuri, 15 martie – cu doar 8 zile înaintea ședinței executivului –, o adresă comună a celor mai importante 13 culte religioase din România i-a fost trimisă Ligiei Deca, ministrul Educației, cerându-i-se ca Religia să devină materie de Bac!
Cultele se plâng, în adresă, că Religia n-ar trebui discriminată ca disciplină școlară, comparativ cu alte discipline din trunchiul comun (precum Geografia, Biologia, Istoria etc), și că ar trebui să poată fi aleasă de elevi ca probă de Bacalaureat.
Rațiunile din spatele acestor presiuni. Biserica vrea să stopeze declinul influenței asupra poporului și, în același timp, să găsească de lucru numărului enorm de absolvenți care termină Teologia în fiecare an
Această inițiativă vine la exact o lună după ce un profesor a semnalat că la Universitatea București s-a ajuns ca Facultatea de Teologie să primească mai multe locuri, la licență, decât Dreptul, Istoria, Fizica, Biologia și Chimia!
Cele două știri au mai multă legătură decât s-ar putea crede, la prima vedere. Prin presiunile făcute asupra autorităților laice ca Religia să fie și mai puternic înfiptă în sistemul de învățământ, cultele caută să stopeze declinul influenței pe care o au. După ce, în 2015, Curtea Constituțională a stabilit că Religia nu poate fi decât materie obțională pentru care părinții trebuie să facă special cerere la începutul anului, numărul elevilor care frecventează aceste cursuri a scăzut permanent.
În acest an școlar, 73% dintre părinți au ales pentru copiii lor Religia, conform datelor de la Ministerul Educației. Procentele sunt foarte mari în mediul rural și în orașele mici, dar scad pe măsură ce localitățile sunt mai mari. În orașele universitare, ora de Religie nu e atât de populară. În plus, în școlile bine cotate, unde este un învățământ mai de calitate, procentajul celor care vor religie e și mai mic. Iar cifrele scad de la an la an, lucru care a stârnit îngrijorare în special la vârful BOR.
Pe lângă stoparea acestui declin al influenței în rândurile poporului, conducerea Bisericii Ortodoxe mai are un motiv foarte important de a presa pentru transformarea Religiei în materie de Bacalaureat. Așa cum am scris mai sus, anual ies de pe băncile facultăților un număr foarte mare de absolvenți de Teologie. Aceștia nu pot fi absorbiți de parohiile unui popor aflat în plin dezastru demografic. Mulți nu găsesc loc de preot, iar BOR trebuie să le găsească o posibilitate de a rămâne în sistem. Prin transformarea Religiei în materie de Bacalaureat, importanța acesteia ar crește, iar părinții și elevii ar fi cointeresați să se înscrie la cursuri – și, deci, să se păstreze sau chiar să crească numărul de absolvenți de Teologie necesari pentru a preda la cursuri.
„Trebuia găsită o variantă prin care să redevină o materie importantă“
Aici intervine și un mic șiretlic, eventualele examene de Bacalaureat la materia Religie fiind – în mod evident – o sursă de note mari, care să tragă în sus media elevilor. Cei care ar da examen la Religie ar fi avantajați astfel față de cei care ar alege materii serioase, precum Biologia, Chimia ori Geografia. Reprezentanții cultelor fac astfel un mic pact cu Diavolul: îi ademenesc pe elevii altfel neinteresați de această materie, sub promisiunea că îi vor ajuta la examenul de Bacalaureat – care oricum a devenit un fel de bau-bau pentru majoritatea liceenilor din România.
Profesorul Marcel Bartic a explicat clar pentru site-ul Europa Liberă atât de ce Religia nu poate fi o materie serioasă, cât și de ce se încearcă transformarea ei în materie de Bacalaureat: „Eu cred că Religia nu ar trebui să apară ca disciplină de Bacalaureat pentru că are un statut ambiguu. Se presupune că evaluăm conținuturi validate științific, recunoscute unanim academic și educațional. De aceea, nu cred că ar trebui să fie inclusă. Dacă e să ne raportăm rațional, atunci când vorbim despre trăirea creștină și valorile creștine, mi se pare foarte complicat să le evaluezi prin note de la 1 la 10. Trebuia găsită o variantă prin care să redevină o materie importantă (după ce mediile din gimnaziu au fost scoase din calculul pentru admiterea la liceu – n. red.). Și fiind la Bacalaureat, atunci lucrurile se schimbă, elevii o iau în serios, profesorii au motive pentru a insista pe aceste conținuturi“.
