ziaristii.com

Etichetă: cristina tarcea

  • Înalta Curte confirmă acțiunea PNL: Dragnea speră degeaba, Iordache nu avea dreptul să sesizeze CCR!

    Împotmolit pe frontul ordonanțelor de urgență, Liviu Dragnea și-a pus toate speranțele în Curtea Constituțională (CCR). Numai că Înalta Curte de Casație și Justiție informează CCR că sesizarea lui Florin Iordache este ilegală. În plus, PNL a introdus o acțiune care ar putea amâna judecata constituțională până după eventuala condamnare a lui Dragnea.

    Miercuri, 10 aprilie, Curtea Constituțională are pogramată discutarea contestației depuse de Florin Iordache pe tema formării completurilor de trei judecători la Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ). Pare a fi ultima carte jucată de președintele PSD în tentativa sa disperată de a scăpa de condamnarea definitivă în dosarul angajărilor fictive din Teleorman.

    Luni, 15 aprilie, este programat ultimul termen de judecată la ÎCCJ în acest dosar. Există însă două probleme:

    1. Cristina Tarcea, șefa Înaltei Curți, spune că sesizarea s-a făcut în afara cadrului legal, deci este nulă.
    2. PNL a contestat la CCR dreptul lui Florin Iordache, vicepreședinte al Camerei Deputaților, de a sesiza Curtea Constituțională.

    Delegat de Liviu Dragnea ca președinte interimar al Camerei Deputaților, Florin Iordache a sesizat CCR în această speță, în numele Camerei, pe motiv de conflict juridic de natură constituțională între Parlament și Înalta Curte. Iordache pretinde că nu ar fi fost respectată legea în cazul formării completurilor de trei judecători.

    Două astfel de completuri l-au judecat și condamnat deja pe Dragnea: unul în dosarul „Referendumul din 2012” (în care s-a ajuns la condamnare definitivă – 2 ani cu suspendare), celălalt în dosarul „Angajări fictive în Teleorman” (3 ani și 6 luni de închisoare în prima instanță).

    Acțiunea Cristinei Tarcea, șefa Înaltei Curți

    Cristina Tarcea, șefa ÎCCJ, spune că Florin Iordache nu avea dreptul să sesizeze CCR. Președintele Curţii Supreme susţine că doar Liviu Dragnea, preşedintele Camerei Deputaţilor, putea sesiza Curtea Constituţională cu privire la un conflict de natură constituţională, fiind un drept ce nu poate fi delegat. Poziţia face parte din punctul de vedere transmis de ÎCCJ către CCR cu privire la sesizarea înaintată de Parlament pe tema completurior de 3 judecători.

    „Dreptul de a sesiza Curtea Constituţională cu o cerere pentru soluţionarea unui conflict juridic de natură constituţională poate fi exercitat doar de către preşedintele Camerei Deputaţilor şi nu poate forma obiectul delegării”, susţine Cristina Tarcea în cererea adresa CCR, în cazul completelor specializate.

    Pe 25 martie, Cristina Tarcea a catalogat sesizarea lui Iordache către CCR drept „un abuz, o presiune asupra instanţelor de judecată şi o imixtiune inacceptabilă în actul de justiţie”.

    „Ceea ce s-a întâmplat astăzi mi se pare un abuz. Şi spun asta pentru că pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie se află un dosar, dacă nu chiar mai multe dosare în care s-a invocat o excepţie de nelegalitate a compunerii completului de trei judecători. Excepţie întemeiată pe aceleaşi argumente care au fost invocate în sesizarea transmisă la Curtea Constituţională. Or, în condiţiile în care nu laşi o instanţă legal învestită să se pronunţe cu privire la problema de drept şi te duci la un alt organ al statului, la o altă instituţie a statului, aceasta nu poate să fie decât o presiune asupra instanţelor de judecată şi o imixtiune inacceptabilă în actul de justiţie. Deci, nu mi se pare normal să nu laşi judecătorul în faţa căruia s-a invocat o excepţie să se pronunţe şi să-i forţezi mâna ducându-te cu exact aceeaşi problemă la o altă instituţie, la Curtea Constituţională”, a declarat Cristina Tarcea la Realitatea TV.

    Sesizarea PNL la CCR

    Și PNL a atacat la Curtea Constituţională prevederile din Regulamentul Camerei Deputaţilor referitoare la delegarea atribuţiilor preşedintelui către vicepreşedinţi. Liberalii au cerut amânarea sesizării lui Florin Iordache privind un posibil conflict juridic între Parlament şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pe tema completurilor specializate în corupţie.

    „PNL a atacat la Curtea Constituţională Regulamentul Camerei Deputaţilor, solicitând CCR să se pronunţe asupra delegării de competenţe pe care poate să o facă preşedintele Camerei Deputaţilor către vicepreşedinţi. Punctul nostru de vedere este foarte clar: preşedintele Camerei Deputaţilor nu poate să delege către vicepreședinți atribuţii ale preşedintelui Camerei Deputaţilor prevăzute de Constituţie. Tocmai din acest motiv am solicitat Curţii Constituţionale să amâne analiza conflictului juridic de natură constituţională provocat de Florin Iordache în numele inculpatului Liviu Nicolae Dragnea până la judecarea pe fond a sesizării noastre”, a anunţat, luni, preşedintele PNL, Ludovic Orban.

    „Nu putem accepta ca un organism atât de important în statul român, cum este CCR, să se transforme într-o instituţie de amnistiere a lui Liviu Dragnea. Este limpede pentru orice om cu scaun la cap că toate conflictele declanşate de Florin Iordache în numele lui Liviu Dragnea au ca scop să-l scape de pedeapsă pe Liviu Dragnea. CCR nu poată să devină o firmă de avocaţi a lui Liviu Dragnea sau un organism de amnistiere sau de graţiere pentru Liviu Dragnea”, a adăugat Orban.

    Curtea Constituţională a anunțat că va discuta pe 7 mai sesizarea PNL privind prevederile din Regulamentul Camerei Deputaţilor referitoare la delegarea atribuţiilor preşedintelui către vicepreşedinţi.

    În mod logic, CCR ar trebui să amâne până după 7 mai discutarea sesizării făcute de Florin Iordache, pentru ca mai întâi să lămurească dacă vicepreședintele Camerei Deputaților are dreptul legal de a face o asemenea sesizare.

    Deocamdată, discutarea sesizării lui Iordache a fost programată pentru 10 aprilie, adică mâine, când ar putea fi dispusă amânarea.

  • MISTERELE JUSTIȚIEI. Șefa Înaltei Curți: „Discuția s-a purtat pe întuneric. Atât de întuneric, încât am luat haina domnului Dorneanu pe mine”

    Președinta Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ), Cristina Tarcea, a făcut o declarație misterioasă la ieșirea de la audierile din Consiliul Superior al Magistraturii (CSM). Doamna Tarcea spune că a avut o discuție „pe întuneric” cu președintele Curții Constituționale (CCR), Valer Dorneanu, despre decizia CCR privind completurile de cinci judecători. Mai mult, a fost pusă să-și lase telefonul în anticameră!

    Cristina Tarcea: „Cu domnul Valer Dorneanu am discutat despre completurile de 5 judecători, la foarte scurt timp după ce s-a pronunțat decizia prin care s-a constat conflictul juridic de constituționalitate. Singurul lucru pe care pot să vi-l spun acum este că a fost o discuție în care am fost pusă să-mi țin telefonul în anticameră, iar discuția s-a purtat pe întuneric. Atât de întuneric, încât la final am luat haina domnului Dorneanu pe mine”.

    Întrebată ce voia Valer Dorneanu la acea întâlnire, Cristina Tarcea a precizat: „o justificare a deciziei CCR pronunțată pe completurile de 5 judecători”.

    Șefa ICCJ se referă la decizia din 7 noiembrie 2018, când CCR a admis, cu 7 voturi pentru și 2 voturi împotrivă, sesizarea premierului Viorica Dăncilă privind completul de 5 judecători de la Înalta Curte. Decizia statua că există conflict între Parlament și Curtea Supremă. De acolo a pornit avalanșa care riscă să demoleze tot ce a construit Justiția română în ultimii 15 ani.

    Tot astăzi, înaintea audierii sale la CSM, Cristina Tarcea a spus că acțiunea disciplinară deschisă împotriva sa este „un abuz”, în strânsă legătură cu șeful PSD, Liviu Dragnea, al cărui dosar – „Angajări fictive în Teleorman” – se judecă la Înalta Curte. Tot ICCJ i-a dat și condamnarea la doi ani cu suspendare în dosarul „Fraudă la referendum”.

    Șefa Înaltei Curți a invocat și o întâlnire cu Avocatul Poporului, Victor Ciorbea. „Discuția cu domnul Ciorbea a fost foarte recentă și a vizat completurile de 3 judecători. Amănunte o să vă dau cu altă ocazie”, a declarat Cristina Tarcea, păstrând misterul.

  • Păcătosul Tudorel Toader, favoritul Rusiei, loveşte anti-UE a doua oară de Crăciun!

    Tudorel Toader nu renunţă la păcatele sale anti-europene şi anti-justiţie nici a doua zi de Crăciun. După ce în Ajun a lansat un nou atac la Augustin Lazăr, procurorul general, ministrul Justiţiei o pune iar la zid pe Cristina Tarcea, şefa Înaltei Curţi.

    „Asteptam sa vedem ce ne va spune presedinta ICCJ despre suspendarea executarii pedepselor pentru Udrea, Bica, Sova….etc…etc, suspendare dispusa de catre instantele de judecata in urma deciziei CCR privind nelegalitatea constituirii completelor de 5 judecatori ?PS:
    Sper sa ne spuna ca procesele vor fi rejudecate cu respectarea legii;
    Sper sa ” nu ne spuna” ca isi da demisia ” de onoare”!”, a scris Tudorel Toader, pe Facebook.

    Pe lângă faptul că nu are bunul-simţ de a folosi limba română corect (cu diacritice şi semne de punctuaţie corect puse), Toader are o intervenţie aberantă, invocând o decizie a unei instituţii devenite şi ea, ca şi Ministerul Justiţiei, armă anti-UE: Curtea Constituţională a României (CCR), care din 2016 dă continuu decizii în favoarea „Ciumei” PSD-ALDE. În ciuda confiscării politice a CCR, deciziile ei trebuie respectate, asta spune Constituţia, dar nu stabileşte nicidecum vinovăţia şefei Înaltei Curţi pentru măsuri luate înainte de hotărârile CCR.

    Toader face acest comentariu adresându-se evident publicului uşor de manipulat, dezinformat sau pur şi simplu incapabil să înţeleagă adevărul indiferent câte dovezi i-aiu aduce. E publicul favorit al PSD-ALDE. În schimb, cetăţenii cu mintea destupată înţeleg un lucru simplu: de când a ajuns ministru, Tudorel Toader a devenit instrumentul mafiei penale care a pus stăpânire pe România, dar şi aliatul infractorilor de drept comun (violatori, pedofili, tâlhari) eliberaţi din puşcării EXCLUSIV prin voia lui.

    Practic, Tudorel Toader este complice, prin decizie politică, la toate infracţiunile săvârşite de cei eliberaţi din închisori prin semnătura ministrului Justiţiei, via recursul compensatoriu. Mai mult, este complice cu toţi infractorii şi inculpaţii din politică deveniţi sabotori ai statului de drept, prin atacul la legile justiţiei din parlament şi prin tentativele de emitere de OUG pentru modificări de Coduri Penale, amnistie şi graţiere.

    Ministrul Justiţiei este de ceva timp şi favoritul Rusiei, via Sputnik – instrumentul oficial de propagandă al Kremlinului. Toader a fost lăudat pentru atacul anti-UE (via susţinerea ordonanţelor neagreate în Europa, nici pe formă, nici pe fond), dar şi pentru că „s-a dat” la preşedintele Klaus Iohannis.

    Tot Sputnik, a propus-o pe Vasilica Dăncilă „omul anului 2018”.

  • I-a „rezolvat” pe violatori şi tâlhari, acum vrea salvarea marilor corupţi. Toader, atac la şefele Înaltei Curţi

    Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a declarat, duminică seara, într-o intervenţie telefonică la Antena 3, că în opinia sa ”este exclusă eroarea” la fosta şi actuala preşedintă a ICCJ, Livia Stanciu şi Cristina Tarcea, la formarea completurilor de cinci judecători la instanţa supremă.

    Întrebat dacă se poate vorbi de o eroare, de faptul că nu au înţeles legea Livia Stanciu şi Cristina Tarcea, atunci când au constituit completurile de cinci judecători, Tudorel Toader a afirmat: ”Eu n-aş vorbi de cuvântul eroare, că judecătorii la nivelul acela nu pot fi în eroare. După părerea mea eroarea este exclusă, după părerea mea a fost o evidentă sfidare. (…) Dacă nici a treia oară judecători din suprem nu au înţeles, permiteţi-mi să spun că suntem într-o atitudine de sfidare”.

    Ministrul Justiţiei a mai spus că e regretabil ceea ce se întâmplă, faptul că atâtea hotărâri judecătoreşti definitive sunt supuse procesului de contestaţie în anulare.

    ”Constituirea completurilor este de ordine publică. Ea e lovită de nulitate absolută. Nu poţi să spui să rămână condamnat chiar dacă l-a judecat un complet ilegal constituit”, a adăugat Toader.

    Întrebat dacă nu ar trebui să şi răspundă pentru acest lucru Livia Stanciu şi Cristina Tarcea, ministrul a afirmat: ”De principiu fiecare trebuie să răspundă în limita faptelor sau actelor pe care le-a comis. (…) Ele sunt şi mai grave când sunt comise pentru a încălca drepturile şi libertăţile cuiva. (…) Ministrul nu face anchetă, de aceea am solicitat acea secţie specială, iar orice român care e nemulţumit de activitatea un magistrat n-are decât să se adreseze Inspecţiei Judiciare”, a spus Toader citat de News.ro.

  • Șefa Înaltei Curți: „A început un asalt și asupra completurilor de 3 judecători”. Componența completurilor de 5

    Președinta Înaltei Curți de Casație și Justiție, Cristina Tarcea, a declarat azi, înaintea tragerii la sorți a completurilor de 5 jucători: „Nu e un secret pentru nimeni faptul că, mai mult sau mai puţin discret, a început un asalt şi asupra completurilor de trei judecători de la Înalta Curte. Vreau să vă amintesc că la Înalta Curte sunt nu numai completuri de trei, ci şi completuri de doi şi completuri de unu. În măsura în care apreciem că tragerea la sorţi reprezintă un element al procesului echitabil, în egală măsură, acest element trebuie să fie aplicabil tuturor completelor de trei, doi şi unu judecători din ţară, de la toate instanţele. Vă rog să meditaţi asupra acestui subiect”.

    Componența celor trei completuri în materie penală:

    C1 penal: Simona Cristina Neniță, Iulian Dragomir, Constantin Epure, Marius Foitoș, Ionuț Matei.

    C2 penal: Simona Daniela Enceanu, Tatiana Lucia Rog, Alexandra Iuliana Rus, Luciana Mera, Rodica Aida Popa.

    C3 penal: Francisca Maria Vasile, Silvia Cerbu, Ioana Bogdan, Anca Mădălina Alexandrescu, Ana Iancu.

    Aceste completuri au însă viață scurtă. La începutul lunii ianuarie va fi stabilită o nouă componență a lor, tot prin tragere la sorți, pentru anul 2019.