Declarație scandaloasă a președintelui Ungariei, János Áder. Într-o declarație făcută luni la Kiev, la Summit-ul inaugural al Platformei Internaționale Crimeea, oficialul maghiar a comparat anexarea Crimeei de către Rusia cu Tratatul de la Trianon, semnat la sfârșitul Primului Război Mondial și prin care Transilvania a revenit României, scrie Hirado.hu.
„Maghiarii nu au uitat, nici după un secol, că au ajuns, atunci, să fie minoritari, că li s-au luat şcolile şi s-a făcut tot posibilul pentru ca învăţământul în limba maternă să fie desfiinţat”, a acuzat János Áder, la summit-ul la care a luat parte și premierul român Florin Cîțu.
„În mintea maghiarilor s-au întipărit adânc atât agresiunea marilor puteri, cât şi trauma Trianonului, motiv pentru care noi ştim exact de ce anexarea Crimeii reprezintă o rană atât de sensibilă pentru poporul ucrainean”, a spus János Áder în discursul său.
Președintele Ungariei a subliniat că țara sa susţine cu tărie suveranitatea Ucrainei şi integritatea teritorială a ţării nu numai în urma angajamentului său faţă de dreptul internaţional, ci şi datorită „similarităţii acestei dureri”.
“Ignorarea, în cadrul şcolilor, a limbii materne a unei comunităţi naţionale, restricţionarea utilizării limbii materne în spaţiul public, ameninţarea cu amenzi şi sancţiuni a celor care îşi folosesc limba maternă – nesocotind, astfel, obligaţiile internaţionale la care ţara s-a angajat – nu reprezintă doar o încălcare gravă a drepturilor minorităţilor, ci şi un lucru care nu este demn de o ţară care s-a angajat să fie democratică, şi în plus, nu este nici în beneficiul naţiunii majoritare”, a argumentat președintele Ungariei.
“Noi, maghiarii, suntem adesea numiţi «naţiunea libertăţii». În istoria noastră de peste 1.000 de ani, am experimentat în mod repetat cum este atunci când o putere mare își suprimă vecinul şi nu ezită să facă uz de ameninţări sau violenţe armate pentru a-şi impune voinţa. Asta a fost ceea ce s-a întâmplat în timpul Imperiului Otoman şi al Imperiului Habsburgic, dar şi în 1956, atunci când poporul maghiar a încercat să se elibereze de stăpânirea imperiului mondial al comuniştilor”, a mai susținut János Áder.
El a mai spus că şi maghiarii au „experienţa istorică a puterilor străine care au redesenat în mod arbitrar graniţele unui stat aflat într-o situaţie dificilă la un moment dat”.
“După Primul Război Mondial, ne-au fost luate două treimi din teritoriul şi populaţia ţării. Maghiarii nu au uitat, nici după un secol, că au ajuns, atunci, să fie minoritari, că li s-au luat şcolile şi s-a făcut tot posibilul pentru ca învăţământul în limba maternă să fie desfiinţat”, a derapat președintele maghiar, „uitând” că până în 1918 Ungaria stăpânea un vast teritoriu – Ardealul – cu populație majoritar românească.
În ceea ce priveşte criza din estul Ucrainei, preşedintele maghiar a spus: “Recunoaştem eforturile pe care Ucraina le-a depus pentru a face, în cele din urmă, progrese în soluţionarea conflictului. Dar vedem, de asemenea, că pentru a găsi o soluţie satisfăcătoare la problema peninsulei Crimeea va fi nevoie de multă perseverenţă, de consecvenţă şi, mai presus de toate, de răbdare”.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Vladimir Putin (68 de ani) nu renunță la planurile sale de „bandit planetar”. După toate probabilitățile, el pregătește noi anexări teritoriale, de la victima sa preferată: Ucraina. 21.000 de militari din trupele speciale rusești au fost comasați în Crimeea, pe lângă cei 31.000 care staționează oricum în peninsula luată cu japca în 2014.
În acest moment, Rusia ține sub ocupație două zone din Ucraina (Crimeea, Donbass), două în Georgia (Osetia de Sud, Abhazia) și una în Republica Moldova (Transnistria).
Sub pretextul luptei cu efectele inundaţiilor în Crimeea, Moscova a transferat recent, în peninsula anexată, aproape 21.000 de militari din trupele speciale, relatează agenţia oficială ucraineană Ukrinform.
Federaţia Rusă a început construcţia unei noi facilităţi, care să adăpostească 300 de militari în Crimeea, și continuă să-şi consolideze prezenţa militară, a declarat miercuri Avocatul Poporului din Ucraina, Liudmila Denisova.
„Potrivit informaţiilor, în orașul Feodosia din Crimeea, statul ocupant a început să construiască o bază pentru 300 de militari”, a dezvăluit Avocatul Poporului de la Kiev.
În plus, sub pretextul eliminării consecinţelor inundaţiilor, Rusia a trimis suplimentar în peninsulă 21.000 de militari din trupele speciale şi 1.367 de echipamente auto şi speciale. Aceste trupe se adaugă efectivului de 31.000 de militari care staţionează în Crimeea, menţionează Denisova.
Bază pentru un regiment aeropurtat
Această mobilizare de trupe ruseşti în Crimeea ocupată contravine normele dreptului internaţional, în special Rezoluţiei Adunării Generale a ONU cu privire la militarizarea Crimeii.
Potrivit serviciului de presă al Ministerului Apărării rus, în orașul-stațiune Feodosia, de pe țărmul Mării Negre, se construieşte o bază militară pentru un regiment aeropurtat, care urmează să fie desfăşurat aici spre sfârşitul anului 2021.
Adunarea Parlamentară a Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) a adoptat la 6 iulie o rezoluţie prin care condamnă anexarea Crimeii de către Rusia, precum şi sprijinul acordat de Moscova rebelilor separatişti din Donbass. OSCE a cerut Rusiei să elibereze teritoriilor ocupate ale Ucrainei.
În luna martie a acestui an, Rusia a mobilizat la frontiera cu Ucraina circa 100.000 de militari, cu tot cu echipamente şi tehnică militară, în trei direcţii – lângă graniţa de nord-est a Ucrainei, în estul Ucrainei şi în Crimeea ocupată.
Pe 22 aprilie, ministrul rus al Apărării, Serghei Șoigu, a dat ordin pentru revenirea trupelor ruse la bazele lor permanente. A fost mai degrabă o diversiune: cele mai multe trupe au rămas lângă graniţa cu Ucraina.
Campanie de victimizare a rușilor din Ucraina
Moscova a început o campanie de victimizare a cetățenilor ruși din zonele separatiste, întărind suspiciunea că pregătește noi anexări de teritorii ucrainene.
„Kievul își intensifică activitățile militare, inclusiv împotriva civililor”, a declarat trimisul rus în cadrul grupului de contact pentru rezolvarea situației din Donbass, Boris Grizlov, în urma unei reuniuni ce a avut loc miercuri.
„Recent, la 16 iulie, armata ucraineană a efectuat un atac terorist asupra unei conducte de gaz din districtul Budennovski din Donețk”, a insistat Grizlov, fără a prezenta vreo dovadă în acest sens.
Grizlov susține că armata ucraineană a avariat zeci de construcții civile din Donbass, inclusiv case și o școală.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Forțele militare ruse au deschis focul asupra unui distrugător britanic care traversa apele teritoriale al Ucrainei în Marea Neagră, relevă imagini video și rapoarte publicate joi de BBC, dar și de Rusia. Incidentul, extrem de grav, s-a petrecut miercuri, fiind anunțat mai întâi de ruși, în timp ce britanicii au negat inițial, încercând să-l minimalizeze.
După cum relevă documentele și imaginile video, distrugătorul britanic HMS Defender a părăsit portul Odessa, din Ucraina, cu destinația Georgia. Nava a pornit pe o rută aflată în sudul Peninsulei Crimeea, care aparține de drept Ucrainei.
Rusia a anexat însă această parte a teritoriului ucrainean în 2014. Deși nu e recunoscută oficial de nimeni în lume, rușii insistă că Peninsula Crimeea le aparține acum și au transformat-o într-un uriaș arsenal militar – un fel de “portavion terestru” de unde pot amenința tot flancul estic al NATO.
De aici a plecat, dealtfel, și incidentul deosebit de grav – primul de acest fel după foarte mult timp între Rusia și NATO. În timp ce Moscova pretinde că HMS Defender a intrat în apele sale teritoriale, Marea Britanie afirmă că, aflându-se în apele teritoriale ale Crimeei, se afla de fapt în zonă ucraineană.
Harta incidentului făcută de BBC
Ruta respectivă e una de tranzit și folosită în mod regulat la nivel internațional.
Jonathan Beale, corespondent BBC, se afla chiarla bordul navei atacate când a avut loc incidentul.
Rușii au deschis focul, trâgând proiectile în fața distrugătorului, pentru a-l sili să schimbe direcția.
În primă instanță, Londra a negat incidentul, afirmând că probabil rușii făceau exerciții de tir și că nu s-ar fi tras asupra navei. Însă armata rusă a susținut contrariul, iar imaginile video și relatările jurnalistului BBC confirmă confruntarea.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Rusia se va retrage din programul Stației Spațiale Internaționale în 2025 dacă sancțiunile impuse acestei țări de comunitatea internațională după anexarea ilegală a Crimeei, de la Ucraina, nu vor fi ridicate. Anunțul a fost făcut luni de Dmitri Rogozin, șeful Agenției Spațiale din Rusia (Rocosmos) și a fost preluat de Reuters.
Este pentru prima oară când Rusia leagă participarea sa la un proiect internațional de anvergură cu probleme politice atât de serioase. Practic, e vorba de un șantaj la adresa comunității internaționale, somată să recunoască un act de agresiune la adresa unui alt stat și anexarea unor teritorii străine.
În același timp, este pentru prima dată și când un oficial rus de rang înalt recunoaște public că sancțiunile afectează masiv vârful tehnologiei rusești. Rogozin a dezvăluit: “Avem mai multe rachete decât avem nevoie dar nu avem cu ce să le lansăm. Avem nave spațiale care sunt aproape asamblate dar cărora le lipsește un tip specific de microcip“.
După 2014, când Rusia a invadat și anexat mai întâi Peninsula Crimeea, apoi a invadat Estul Ucrainei prin intermediul așa-zișilor “omuleți verzi” și al “milițiilor separatiste”, Occidentul a impus sancțiuni dure care, încet-încet, au sufocat economia. Agresiunile continue ale Moscovei, care a comis asasinate pe teritoriile altor state, a aruncat în aer depozite de muniții și armament (Cehia și Bulgaria), atacă Uniunea Europeană și SUA prin rețelele de troli online, se amestecă în alegerile prezidențiale și parlamentare ale acestor state, comite atacuri cibernetice și își reprimă violent disidenții, au făcut ca numărul și amploarea pedepselor să crească.
Principala problemă o reprezintă interdicția de a accede la tehnică de vârf. În acest fel, Rusia a rămas tot mai în urmă la acest nivel. N-a primit tehnologia 5G, nu mai are acces la softuri și nici la dispozitive precum microcipurile vitale.
Rogozin încearcă acum să arunce presiunea pe ceilalți: “Totul se află, acum, în mâinile partenerilor noștri americani”.
Guvernul rus a anunțat deja că nu va renunța sub nicio formă la Crimeea, pe care a blindat-o cu armament, inclusiv nuclear, și zeci de mii de soldați.
Stația Spațială Internațională este un proiect început în 1998 și la care participă numeroase țări ale lumii. Rolul principal îl au însă SUA și Rusia, cele mai avansate state în această privință.
Bill Nelson, directorul NASA, estimează că e de așteptat să înceapă o nouă cursă spațială în care SUA să se confrunte cu principalele sale adversare, Rusia și China: “Dacă Rusia începe să depindă de China, atunci ne așteptăm să avem o nouă cursă pentru Lună cu China și Rusia împotriva SUA. În ultimele zeci de ani, am cooperat cu rușii în spațiu și aș vrea ca această cooperare să continue”.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Februarie 2014: Putin organizează un fals referendum în Crimeea, nerecunoscut de Uniunea Europeană și SUA, ca replică dură a înlăturării președintelui pro-rus Viktor Ianukovici din funcția de președinte al Ucrainei.
Vânat de procurori, Viktor Ianukovici – fostul pușcăriaș al anilor ’70, care își jefuia compatrioții furându-le bijuteriile și smulgându-le cerceii din urechi – fuge în Rusia și cere sprijinul dictatorului Vladimir Putin. Lasă în urmă o avere fabuloasă, compusă din proprietăți în valoare de sute de milioane de dolari, însușită de pe urma conaționalilor săi.
Martie 2014: Cu zece zile înainte de referendum, conform publicației „Novaia Gazeta” (anti-Putin), autoritățile ruse de ocupație acaparaseră deja Peninsula. Au confiscat și naționalizat magazine, cafenele și mașini de la peste 18.000 de patroni!
Acest act stalinist, menit să instaureze supremația comunistă – la fel cum s-a întâmplat în urma Revoluției bolșevice din 1917 în Rusia, la fel cum s-a întâmplat în România și în celelalte țări ocupate de sovietici după 1944 -, a fost parafat de premierul și șeful de stat al „Republicii Crimeea”, Serghei Aksionov.
Ce spunea noul vătaf din Crimeea pentru RIA Novosti: „Acest lucru va afecta întreprinderile energetice și companiile care sunt asociate cu extracția de minerale. Resursele energetice și minerale aparțin oamenilor din autonomie. Legat de proprietatea privată, nu vor exista probleme. Pot spune cu încredere că nu va exista o nouă privatizare. Vă garantăm. Afacerile vor continua să funcționeze normal”.
S-a dovedit a fi o minciună gogonată! Chiar în primele luni după anexarea Crimeii, lista proprietăților „naționalizate” (trecute de la ucraineni la ruși) a depășit domeniul de proprietate al statului ucrainean.
„Luăm totul cu reducere de sută la sută!”
Ce s-a întâmplat în următoarea perioadă: rușii au acaparat cu forța și proprietatea oamenilor obișnuiți, folosind o formulă șmecherească: „Luăm totul cu reducere de sută la sută!”.
Jurnaliștii de la „Novaia Gazeta”, supuși recent unui atac chimicde regimul criminal de la Kremlin, s-au deplasat în Crimeea, în această perioadă, pentru a realiza un reportaj amplu despre nivelul de trai de acolo, la 7 ani de la anexarea forțată. Ce au descoperit e de-a dreptul uluitor!
Cetățenii se plâng că le-au fost luate bunurile dobândite de-o viață. Spre exemplu, în luna octombrie a anului trecut, antreprenorul Viktoria Simonova, care deține, împreună cu soțul ei, un mic magazin alimentar în Piața Centrală din Sakî (oraș cu o populație de circa 22.000 de locuitori), a găsit un act în cutia poștală „pentru a recupera proprietatea din posesia ilegală a altcuiva”. Practic, „Asociația de Comerț și Producție Saki” a cerut ca magazinul ei să fie transferat în proprietatea municipalității!
Magazin cumpărat cu 20.740 de dolari în 2006, acaparat cu forța de „ciuma roșie”
Ce se menționa în act: „Pârâta (Simonova) nu a dobândit niciodată dreptul de proprietate asupra imobilului menționat mai sus, prin urmare, constatarea efectivă a acestei proprietăți de către pârât este ilegală”! Astfel, Viktoria a privit nedumerită cum drepturile ei de proprietate, emise în 2006 de Ucraina, s-au reînregistrat în 2017, în Rusia.
Mărturia femeii, căreia statul rus i-a luat proprietatea cu forța: „Fostul meu soț și cu mine am închiriat acest magazin în anii ’90. Pe vremea aceea, era o cutie obișnuită de fier. Pe cheltuiala noastră, am refăcut zidurile, am adus electricitate, gaz și apă. În 2005, am decis să cumpărăm acest magazin, iar pe 6 iulie 2005 a avut loc o tranzacție de vânzare-cumpărare între soțul meu și societatea regională de consum Saki. Am plătit pentru magazin 100.000 de grivne” (20.740 dolari).
Cum societatea de consum districtuală din acei ani n-a legalizat tranzacția prin act notarial, Viktoria a apelat la instanță. Astfel, la 18 septembrie 2006, Tribunalul orașului Sakî a decis să recunoască acel contract de vânzare-cumpărare ca fiind valid. „Se recunoaște deținerea a 1/100 din acțiunea pieței centrale sub forma magazinului «Lână de Aur», situat la adresa: Crimeea, Sakî, Str. Sovetskaia, 9/11/15”, a conchis judecătorul Irina Pavlovskaia.
„Am 57 de ani. Este dificil să găsești un loc de muncă chiar și în orașele mari, după 40 de ani. Și pensia nu va veni în curând”
În concluzie: din 2006, Viktoria și soțul ei erau proprietari cu acte în regulă. Găsind dovada cu pricina, femeia s-a dus la administrația orașului pentru a dovedi că e proprietară legală.
„Șeful administrației orașului, Aleksandr Ovdienko, a spus imediat că «vaca nu era a lui» și m-a trimis la întreprinderea municipală, care a intentat un proces. Nu am îndrăznit să discut despre magazinul meu cu conducerea MUP”, a povestit Viktoria pentru „Novaia Gazeta”.
Prima ședință de judecată privind „confiscarea magazinului” trebuia să aibă loc pe 25 octombrie 2020, dar a fost amânată pentru 27 noiembrie. Cu patru zile înainte de proces, administrația din Sakî a emis un decret. privând magazinul Viktoriei Simonova de adresa sa.
„Sunt absolut sigură că am dreptate. Am atât documente de proprietate ucrainene, cât și rusești. Mai mult, magazinul meu pur și simplu nu se află pe lista obiectelor supuse «naționalizării». Dar dacă voi pierde definitiv procesul, nu știu ce voi face. Am 57 de ani. Este dificil să găsești un loc de muncă chiar și în orașele mari, după 40 de ani. Și pensia nu va veni în curând”, s-a înspăimântat ea.
Viktoria Simonova
Jaf total: rușii au desființat și postul de Poliție din oraș! „Erau în uniforme de camuflaj și cu bici”
În septembrie 2014, autoritățile ruse le-au dat proprietarilor din Sakî un ultimatum: să-și cedeze bunurile de bunăvoie, fiindcă oricum le vor fi confiscate.
Un an mai târziu, la 28 decembrie 2015, zece luptători ai miliției ruse din Crimeea au pătruns în biroul secției de Poliție din districtul Sakî: acea Poliție rămasă încă de pe vremea Ucrainei. „Erau în uniforme de camuflaj și cu bici”, își amintește președintele administrației raionale, Ivan Fabișevski.„Au început să ne scoată din birouri, iar birourile în sine au fost sigilate. Polițiștii au venit împreună cu milițiile, însă doar au urmărit ce se întâmplă”, a mai spus acesta.
„Novaia Gazeta”:„Cum funcționează cooperarea consumatorilor: o persoană are un câmp cu grâu, a doua are un tractor, a treia are o moară, a patra are o sobă, iar a cincea are un magazin. Sunt de acord între ei să se unească și să vândă pâine. Ei creează cooperare, devin acționari. Asociația industrială din districtul Sakî avea 700 de astfel de acționari. Ca urmare a «naționalizării», li s-au luat 53 de magazine, două cafenele, o cantină, o piață, o brutărie, terenuri și o clădire de birouri. Acționarii construiseră ei înșiși majoritatea acestor clădiri”.
„Cine va putea plăti lunar 800.000 de ruble (circa 10.800 de euro) pentru o imensă clădire dintr-un oraș cu 22.000 de locuitori?”
Potrivit „Novaia Gazeta”, acei acționari din districtul Sakî n-au reușit deocamdată să-și apere proprietatea în instanțe. Au pierdut majoritatea procedurilor. Curtea de Apel din Sevastopol le-a luat o singură dată partea, recunoscându-le dreptul asupra unor obiecte, dar Curtea de Casație și Justiție le-a anulat decizia. Acum, acționarii au 19 procese active.
„Oficialii spun că proprietatea districtului nu ne aparține din două motive: în primul rând, a fost inclusă pe lista naționalizării; în al doilea rând, nu putem dovedi că a fost scoasă din proprietatea statului ucrainean. Când spunem: «Așteptați, iată un certificat de proprietate asupra modelului ucrainean!», ni se răspunde: «Arătați chitanțele care atestă că le-ați construit cu adevărat și ați achiziționat toate acestea!». Și instanțele ne refuză serios, pentru că nu putem găsi un cec pentru 1975… Logica este simplă: deoarece nu există cec, înseamnă că proprietatea fie nu a fost scoasă din proprietatea statului, fie a fost lăsată ilegal. Aceasta înseamnă: «retras în favoarea Rusiei»”, a mai dezvăluit Fabișevski.
Ivan Fabișevski
Același Fabișevski s-a oferit să analizeze ce s-a întâmplat cu punctele de vânzare cu amănuntul: „Magazinul universal, construit în anii sovietici, este închis. Pe ușă – anunțuri: «Departamentul de aur s-a mutat în magazinul Carmina», «Papetăria s-a mutat în Piața Pușkin», «Cărțile» sunt în magazinul de bijuterii Mariana… MUP (întreprinderea municipală – n. red.) nu-l poate preda nimănui (cu referire la magazinul universal – n. red.), deoarece îl închiriază într-un singur lot pentru 800.000 de ruble pe lună (circa 10.800 de euro). Cine va putea plăti lunar 800.000 de ruble pentru o imensă clădire dintr-un oraș cu 22.000 de locuitori?”.
„Putin a fost informat că finanțezi o operațiune antiteroristă”
Jurnaliștii de la „Novaia Gazeta” mai arată că ineficiența administrării proprietăților municipale prin intermediul societăților regionale de consum este confirmată și de statisticile oficiale. Astfel, profitul net al Asociației de Comerț și Producție MUP Sakî s-a ridicat, în 2019, la doar 207.000 de ruble (circa 2.800 de euro); în 2015, în ultimul an înainte de confiscare, avusese 6.769.000 de ruble (circa 92.000 de euro). De peste 30 de ori mai mult!
„Absolut toate proprietățile noastre sunt acum utilizate ineficient. Comerțul este inactiv. Brutăria cocea 6 tone de pâine pe zi în timpul nostru, dar acum coace doar 1,5 tone. Dar mi se pare că acest lucru se face intenționat: scopul este de a aduce totul într-o stare deplorabilă, apoi de a-l vinde la un preț de ofertă”, a mai zis Fabișevski.
Următoarea sa dezvăluire este de-a dreptul șocantă. Încercând să-și recupereze „proprietatea naționalizată”, acționarii societăților de consum s-au adresat, fără vreun rezultat, tuturor autorităților posibile. „Avem un prieten la Moscova, cu legături bune. L-am rugat să afle de ce toate instanțele sunt împotriva noastră și dacă este posibil să transmitem cumva problema noastră lui Vladimir Putin. După un timp, m-a sunat și mi-a spus că situația este fără speranță: «Putin a fost informat că finanțezi ATO» (operațiune antiteroristă în regiunile Donețk și Lugansk – n.red.)”.
Avocat: „În 2017, Curtea Constituțională a calificat această practică ca fiind ilegală, considerând că includerea unui obiect pe lista «naționalizate» nu creează drepturi de proprietate pentru republică și municipalități. Din păcate, această hotărâre a Curții Constituționale este pur și simplu ignorată de instanțele de arbitraj”
În 2017, șeful Uniunii Consumatorilor din Crimeea, Vladislav Stepanov, a declarat, pentru „Novaia Gazeta”, că Ghennadi Bakarev, pe atunci primar al orașului Simferopol, conducea Audi Q7 „naționalizat”.
Jean Zapruta, avocat: „Ceea ce autoritățile din Crimeea numesc «naționalizare» nu poate fi numit așa din punct de vedere legal. Însuși conceptul de «naționalizare» nu este consacrat în Constituția Federației Ruse, iar sechestrul obligatoriu al terenurilor sau altor bunuri pentru nevoile statului, conform Codurilor funciare și civile, trebuie să fie însoțit de o compensație prealabilă. Dar nu se vorbește despre despăgubiri în Crimeea. Autoritățile intentează procese «pentru scoaterea proprietății din posesia ilegală a altcuiva». În același timp, atât republica, cât și municipalitățile consideră proprietatea «naționalizată» ca fiind proprie pe baza Rezoluției Consiliului de Stat din Crimeea nr. 2085-6/14 din 30 aprilie 2014 și a anexelor sale. Cu toate acestea, în 2017, Curtea Constituțională a calificat această practică drept una ilegală, considerând că includerea unui obiect pe lista «naționalizate» nu creează drepturi de proprietate pentru republică și municipalități. Din păcate, această hotărâre a Curții Constituționale este pur și simplu ignorată de instanțele de arbitraj. Cel mai adesea, se oferă următorul argument: Curtea Constituțională – spun ei – a luat o decizie doar cu privire la trei organizații. Nu, ea a emis o hotărâre la cererea a trei organizații. Totuși, cele spuse în această hotărâre se aplică «naționalizării» în general. Mai mult, decretul nr. 2085-6/14 prevede naționalizarea numai a proprietății de stat a Ucrainei situate pe teritoriul Republicii Crimeea, precum și a proprietăților fără proprietari. Nu spune nimic despre proprietatea indivizilor”.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
La aproape 7 ani de când Rusia, condusă de dictatorul KGB-ist Vladimir Putin, a anexat Crimeea, luând-o cu forța de la ucraineni la 18 martie 2014, locuitorii Peninsulei au ajuns să trăiască un adevărat coșmar: traiul e mai rău decât cel din perioada sovietică.
Nu mai au de unde să-și procure chiar lichidul vital: apa! Stațiile de desalinizare, promise de autoritățile de ocupație, au rămas doar la stadiul de proiect. Între timp, e unul abandonat.
În plus, din cauza asta, o întreprindere chimică din zonă, Titanul din Crimeea, și-a redus drastic capacitatea de producție, cel puțin 400 de angajați fiind amenințați în 2021 cu desfacerea contractelor de muncă (aproximativ 10% din personal), dezvăluie site-ul Obozrevatel.com.
Deși Natalia Okremenko, de la Centrul Hidrometeorologic din Crimeea, a anunțat că în ultima lună cantitatea de apă a crescut cu 4,7 milioane de metri cubi, situația e una dramatică. Asta fiindcă se înregistrează un deficit de 48,8 milioane de metri cubi! În total, cele 14 rezervoare din Peninsulă conțin circa 28,5 milioane de metri cubi.
La Ialta, apa e prioritară pentru hoteluri și pensiuni. Disperați, oamenii încalcă legea. Sunt amenințați cu dosare penale pentru furt!
Din cauza secetei, constată Obozrevatel.com, apa din rezervorul de la Simferopol s-a transformat într-un lichid urât mirositor – aici s-a acumulat amoniac.
Nici în stațiunea Ialta (localitate cu tristă rezonanță istorică) nu e loc de mai bine: aprovizionarea cu apă e prioritară doar pentru hoteluri și pensiuni; proprietarii lor încearcă disperați să-și păstreze turiștii și să nu fie nevoiți să-și închidă afacerile.
„Ne-am obișnuit să luăm apă cu porția. De trei ori dimineața, de la 6 la 9, și de trei ori seara, de la 18 la 21. Mămicile cu copii n-au decât să-și spele copiii la lighean”, spune Tatiana Pavlovna, o pensionară din Ialta.
Oamenii din unele sate amplasate în jurul orășelului Alușta (9.000 de locuitori) s-au văzut nevoiți să încalce legea: au deschis pur și simplu dopurile care limitau fluxul de apă spre zonele lor. Autoritățile i-au amenințat cu urmărirea penală pentru furt de apă din rezervor!
„Au construit un pod scump către Crimeea. Chiar nu au fonduri pentru uzinele de desalinizare? Este clar că apa noastră a fost cheltuită și pe baze militare”
Alla, o proaspătă mămică din Simferopol, s-a confesat jurnaliștilor de la Obozrevatel.com:„Nu ne putem spăla nici șosetele cu această apă, darămite să o folosim pentru gătit. Din cauza apei, mașina mea de spălat s-a defectat. Cumpărăm apă pentru gătit și băut dacă o găsim în magazine”.
Un alt locuitor din Simferopol face dezvăluiri incredibile: „Apa emană un miros atât de puternic, încât, de multe ori, apartamentul trebuie ventilat după ce deschizi robinetul. Apa din rezervorul de la Simferopol are mult amoniac. Acesta este dezinfectat cu clor și după reacție miroase așa. Deci, nu înțeleg deloc ce bem. Un amestec de amoniac și clor?!”.
În orașele mari din Crimeea, cum ar fi Simferopol și Ialta, au fost deja montate pe străzi câteva rezervoare uriașe din plastic. Autocisternele le alimentează la interval de 3 zile, pentru ca oamenii să se poată aproviziona cu apă.
„Au construit un pod scump către Crimeea. Chiar nu au fonduri pentru uzinele de desalinizare? Este clar că apa noastră a fost cheltuită și pe baze militare, care acum se învârt în jurul coastei. Forează puțuri acolo, pompează apă proaspătă pentru ei”, a spus nervos un pensionar din Evpatoria, Evgheni Kuznețov.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Uniunea Europeană a introdus marți, 28 ianuarie, noi sancțiuni pentru Rusia ca urmare a invadării de către acest stat a Peninsulei Crimeea în 2014. Acestea îi vizează pe cei care au organizat simulacrul de alegeri regionale în teritoriul invadat.
VIDEO. Crimeea, alegerile regionale de după invazia Rusiei pentru care Putin a fost și este sancționat de SUA și Uniunea Europeană.
Astfel de sancțiuni se iau de către Uniunea Europeană în unanimitate. Cipru a fost singurul stat membru care s-a opus deciziei mai multe săptămâni. Până la urmă, a cedat, iar sancțiunile au fost adoptate, anunță News.ro.
Mulți miliardari ruși care gravitează în jurul lui Putin au achiziționat proprietăți și au investit în micuța insulă. Rușii fac presiuni puternice asupra guvernului cipriot, finanțând partide și grupări cu influență politică.
Nicosia a justificat amânarea deciziei din ultimele săptămâni, cerând sancționarea și a Turciei pentru că forează fără drept în Marea Mediterană.
Aceste sancţiuni vizează entităţi şi persoane care au legătură cu administraţia rusă a Crimeei.
Printre cele şapte persoane ale căror nume au fost adăugate pe listă marţi se află și Iuri Goţaniuk, numit premier al guvernului regional prorus în urma alegerilor din 2019.
În urma hotărârii de marţi, numărul persoanelor vizate de sancţiuni europene creşte la 177.
În total 44 de companii sunt vizate de sancţiuni, care constau în blocarea activelor pe care acestea le deţin în UE, persoanlee de pe listă au interdicţia de a călători în Uniunea Europeană.
UE a impus de asemenea sancţiuni economice, vizând domeniile energetic, financiar şi industria armamentului, acestea fiind prelungite până la sfârşitul lunii iulie. O interdicţie de a face afaceri cu Crimeea este de asemenea în vigoare, până la sfârşitul lunii iunie din acest an.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Uniunea Europeană (UE) a denunţat luni ”o nouă încălcare a suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Ucranei de către Rusia” în urma inaugurării de către preşedintele rus Vladimir Putin a căii ferate care leagă Crimeea şi Rusia continentală.
Vladimir Putin a sfidat Occidentul și a mai aplicat o lovitură Ucrainei prin realizarea unei legături feroviare între peninsula ucraineană și Moscova, anunță AFP, citată de News.ro.
VIDEO. Televiziunea publică germană prezintă lansarea noului pod feroviar.
Reprezentanții Uniunii Europene consideră că această acțiune prin care Putin încearcă izolarea Crimeei de Ucraina.
”Legătura feroviară este un pas în plus către o integrare forţată a peninsulei anexate ilegal de Rusia şi către izolarea Crimeei de Ucraina, din care rămâne parte”, a denunţat înr-un comunicat un purtător de cuvânt al şefului diplomaţiei europene Josep Borrell.
VIDEO. Postarea pe pagina lui Vladimir Putin despre inaugurarea podului.
Pentru a lega peninsula de Rusia a fost necesar să se construiască un pod feroviar pe care vor rula garniturile de tren. Podul limitează trecerea navelor prin Strâmtoarea Kerci către porturi ucrainene din Marea Azov. Uniunea Europeană aşteaptă de la Rusia să asigure o trecere liberă şi neîngrădită prin Strâmtoarea Kerci, conform dreptului internaţional”, a adăugat șeful diplomației europene.
Podul de cale ferată asigură legătura între Peninsula Kerci, din Crimeea, şi Peninsula Taman, în sudul Rusiei. Vladimir Putin a efectuat prima traversare – cu o lungime de 19 de kilometri – în cabina unei locomotive, alături de conductor, anunță AFP, citată de News.ro.
Partea feroviară a podului o dublează pe cea rutieră care a fost inaugurată în mai 2019. Putin a efectuat atunci traversarea acestuia la volanul unui camion portocaliu, în fruntea unei coloane de zece vehicule.
Construcţia căii feroviare a fost lansată în februarie 2016 şi a fost încredinţată miliardarului Arkadi Rotenberg, un partener de judo al lui Putin.
Trenurile urmează să asigure de-acum legătura între Moscova sau Sankt Petersburg cu Simferopol, capitala Crimeei. Se preconizează că acestea urmează să transporte 14 milioane de pasageri în 2020.
Rusia a invadat Peninsula Crimeea în martie 2014, apoi a organizat un referendum denunţat de Kiev şi Occident.
Puteți susține ZIARISTII.COM făcând o donație AICI. Vă mulțumim!
Duminică seara, Ion Cristoiu a fost invitat la Antena 3, pe post de „maestru”. Gazde: Mihai Gâdea și Mircea Badea. Adică, exact cei care acum doi ani îl „rușinau” dăndu-i pe post facturi cu sutele de mii de euro pe care „maestrul” i-a câștigat la trustul lui Dan Voiculescu, în primul lui mandat de colaborare și iubire cu Antena 3.
Între timp, Cristoiu s-a reconciliat cu Gâdea și își trăiește cea de-a doua lună de miere cu Felix TV. Din acest concubinaj s-a născut, aseară, un dialog halucinant.
Gâdea: Klaus Iohannis cade în sondaje, e în picaj.
Cristoiu: Da… Dar uitați-vă și la Poroșenko: e la 8%, de-aia a și provocat chestia cu Azovul…
Gâdea: Stați, că asta-i tare…
Cristoiu: Da, păi de-aia a provocat aia cu Azovul… bine, că și lui Putin i-a convenit…
Cei trei au râs, emisiunea s-a încheiat, dar dincolo de ecranul televizorului plutea gravitatea afirmației lui Ion Cristoiu. El a susținut, cu subiect și predicat, că nu Rusia a declanșat criza din Strâmtoarea Kerci, arestând nave și militari ucraineni și blocând accesul în Marea Azov, ci Ucraina, prin președintele Petro Poroșenko, „a provocat chestia cu Azovul”!
Țipă Marile Puteri, UE, NATO și ONU că Rusia trebuie să pună capăt agresiunii din Strâmtoarea Kerci. Se vede pe imagini (filmate de ruși!) că navele rusești le-au atacat și capturat pe cele ucrainene, nu invers. Chiar și Putin zice că Ucraina nu va avea liniște dacă nu-și alege o conducere pro-moscovită. Doar Cristoiu zice că Ucraina e agresorul. Cristoiu și comunicatorii agenturilor KGB (FSB) și GRU. Marile spirite se întâlnesc.
Informație de context: Ion Cristoiu tocmai s-a întors din Rusia, unde a vizitat orașele Moscova și Krasnodar. În ultimii ani, „maestrul” a fost de mai multe ori în Rusia, așa cum și Ion Iliescu se ducea des la Moscova în anii 1987-1989.
Iliescu mergea ca editor și hidroenergetician, Cristoiu merge ca ziarist și istoric.
Iliescu a valorificat această experiență în decembrie ’89, în Studioul 4 al TVR. Cristoiu valorifică experiența rusească zi de zi, în studioul Antenei 3.
Țipă Marile Puteri, UE, NATO și ONU că Rusia trebuie să pună capăt agresiunii din Strâmtoarea Kerci. Se vede pe imagini (filmate de ruși!) că navele rusești le-au atacat și capturat pe cele ucrainene, nu invers. Chiar și Putin zice că Ucraina nu va avea liniște dacă nu-și alege o conducere pro-moscovită. Doar Cristoiu zice că Ucraina e agresorul. Cristoiu și comunicatorii agenturilor KGB (FSB) și GRU. Marile spirite se întâlnesc.